"Stateam in ploaie, si ploaia curata de pe fata machiajul de lut gras, curata hainele, parul, mainile, de pamantul rosu-atat. Erau in mine lucruri pe care nu le puteau spala toate apele pamantului. In fiecare exista, mi-am spus. Lucrurile astea de necuratat, si care ne definesc, si le caram peste tot, blazoane coplesitoare. Asa suntem alcatuiti, din fasii din senin si furtuni necontrolate, cu trasnete si fulgere violente. Cunosteam fulgerele violente impletite dincolo de cupola cabinei. Eram dintre cei care cunosc fulgerele violente, si se intorc dintre ele." Doru Davidovici