CNIC(sin.Anna) -, cinici, -ce, adj. 1. (Despre oameni; adesea substantivat) Care d pe fa, cu s但nge rece, fapte sau g但nduri condamnabile, care calc, fr sfial, regulile moralei, de convieuire social i de bun-cuviin; (despre manifestri ale oamenilor) care trdeaz, exprim asemenea atitudini. 2. (n sintagmele) Filozofie cinic = doctrin filozofic din Grecia antic, care nu recunoate normele sociale existente i propovduia o via simpl i re樽ntoarcerea la natur. Filozof cinic (i substantivat) = adept al filozofiei cinice. Din fr. cynique,