Peste-un oarecare plouă ...
Ploua de o lună şi mai plouă încă două
Peste-un oarecare plouă ...
Şi plouă-atât de tare, de-i rupe sufletu-n două
Dar un oarecare speră
Că mâine nu e înc-o zi în care disperă
Fiindcă-un oarecare ştie
Tot ce-nseamnă foame, ruşine sau chirie
Din partea lui poate să plouă
Oricum ia fiecare zi ca pe-o viaţă nouă
Poate grijile o să-l terfelească
Dar la sfârşitul zilei el poate să zâmbească
Ştie că ce are nu e mult da’ e o şansă
Mai târziu în linişte copilu’ poa’ să crească
Dar pân-atunci zile negre vin din nou
Aşa cum le vezi tu, aşa le văd şi eu ...