Dr. Sorina Soescu - Introducere în gemoterapie.pdf
- 2. Bioterapie • Def: Terapie care contribuie la restaurarea unui proces normoreactiv sau la extincţia unui proces pato-reactiv (O.A. Julian, 1963) • Exemple de bioterapii: homeopatia, terapia antropozofică Steiner, terapia cu săruri minerale Schussler, aromoterapia, fitoterapia, gemoterapia, acupunctura, reflexoterapia, terapia neurală, osteopatia, sofrologia etc
- 3. DEFINIŢIE GEMOTERAPIE Metodă terapeutică aparţinând bioterapiei, care utilizează soluţii din prima diluţie decimală (DH 1) de macerate hidro-glicero-alcoolice din extracte vegetale proaspete, reprezentate prin ţesuturi meristematice
- 4. Ţesuturi meristematice folosite • Mugurii (meristeme) • Vlăstarele • Ramurile tinere (mlădiţele) • Bobocii • Rădăcini tinere • Amenţi (inflorescenţe) • Scoarţa int. rădăcini • Scoarţa ramuri tinere • Seva (limfa) • Seminţele • Alte ţesuturi embrionare
- 5. MERISTEM • Def: Ţesut celular vegetal tânăr, care creşte prin diviziune şi poate ocupa diferite poziţii în contextul corpului vegetal. • Ţesuturile meristematice – tipice pentru stadiile tinere ale plantelor (caract. prin act. mitotică intensă) • Ţesuturile adulte (definitive)
- 6. Terminologie - problematică • Gemoterapie – frecvent utilizat, dar confuzie cu gemo- terapia (cu geme = pietre preţioase) • Meristemoterapie (meristem = muguri), dar şi alte ţesuturi folosite • Blasto-terapie • Fito-embrio-terapie (noţiuni prea generale, ţesuturile embrionare putând fi şi animale, nu numai vegetale)
- 7. Istoric • Descoperitorul metodei – dr. Pol Henry (medic belgian); dezvoltată în Franţa de dr. Max Tetau, dr. O.A. Julian. • Medicina ayurvedică foloseşte şi în prezent mugurii de plante în scop terapeutic • Galen – Acopon = balsam cicatrizant obţinut prin macerare muguri de plop în ulei de măsline • Paracelsus – intuieşte proprietăţile şi indicaţiile terapeutice ale diferitelor părţi componente ale plantelor • S. Hahnemann – homeopatia, legea similitudinii – a arătat legătura strânsă dintre regnul mineral, regnul vegetal, regnul animal şi lumea umană
- 8. GEMOTERAPIA CLINICĂ • Parte a fitoterapiei moderne • Are la bază 4 postulate: 1. Viaţa este expresia dinamicii celulare – în terapie este necesară folosirea de celule în fază de diviziune potenţială, ce pot stimula şi alte ţesuturi celulare 2. Viaţa animală depinde de cea vegetală, care o poate regla dacă apar alterări.
- 9. 3. Arborii sunt vegetalele în care energia vitală se exprimă anual sub forma unei reînnoiri celulare masive. 4. Printre plante, mesteacănul (Betula pubescens şi verrucosa) şi stejarul (Quercus peduncullata) au cele mai clare capacităţi de adaptare, aclimatizare, rezistenţă, difuziune şi regenerare
- 10. AVANTAJE FOLOSIRE GEMODERIVATE • Nu prezintă toxicitate intrinsecă şi extrinsecă • Uşor de administrat • Permit medicului să “dreneze” pacientul înainte de aplicarea unui tratament • Se pot prescrie în asociere cu terapia homeopată • Pot fi prescrise individual sau în combinaţii cu remedii din fitoterapia tradiţională • Se pot administra la copii şi femei însărcinate • Au o utilizare practică şi rapidă • Pot fi asociate în cursul unei zile cu alte preparate gemoterapice • Permit limitarea utilizării medicamentelor chimice de sinteză • Pot fi prescrise de medic sau farmacist • Sunt disponibile atât în farmacii cât şi în magazinele naturiste
- 11. PRINCIPII ACTIVE PREZENTE ÎN GEMODERIVATE • Enzime • Factori de creştere • Vitamine • Proteine • Aminoacizi • Acizi nucleici (ADN,ARN) • Micropolipeptide • Auxina = hormon vegetal (cu struct. asemănătoare triptofanului) responsabilă de distensia celulară care determină creşterea plantei • Giberelina = terpenoid, ce exercită efecte marcate asupra alungirii tulpinii, creşterii mugurilor, procesului de înflorire şi de germinare a polenului • Cinetina = citochinonă, capabilă să det. celula să-şi recapete caract. meristematice. • Acid abscisic
- 12. ŢESUTURI MERISTEMATICE UTILIZATE ÎN GEMOTERAPIE (frecv.) • Amenţi (inflorescenţe) • Boboci • Scoarţă de tulpină • Muguri • Mlădiţe • Seva (limfa) • Betula pub., Salix alba • Ailanthus, Magnolia • Citrus limonum, Salix • Abies pect, Acer camp, Alnus glut, Carpinus, Castanea (etc – 53 prep.) • Buxus, Calluna, Crataegus, Juniperus, Rosa can, Rosmarinus etc • Betula ver, Salix alba
- 13. Mecanism de acţiune gemoderivate • Stimularea funcţiei de reechilibrare a homeostaziei celulare şi tisulare • Dpdv biologic, acţionează asupra ţesutului reticulo-histiocitar, interferând şi corectând perturbările rapoartelor proteice (alb/glob) • Gemoderivatul=entitate biologică complexă, dinamică şi unitară.
- 14. Mecanism de acţiune - 2 • Gemoderivatul = rezultatul interacţiunii a multiple molecule active, precum săruri minerale, oligoelemente, vitamine, aminoacizi, micropolipeptide, enzime, auxine, gibereline, fitohormoni, factori de creştere etc • Planta (ţesutul vegetal) întreagă este mai activă şi mai blândă decât principiile active de sinteză, în virtutea fenomenului de sinergie fitocinetică
- 15. DIFERENŢE TINCTURI - GEMODERIVATE Tinctură fitoterapică (clasică) Tinctură mamă (“Suşă homeopată”) Gemoderivat (Meristemoderivat) Materie primă Planta uscată sau părţi din plantă uscate Planta proaspăt recoltată din habitat natural. Ţes. meristematice proaspete, din habitat nat. Solvenţi Alcool etilic Alcool etilic Soluţie hidro-glicero- alcoolică în dil 1:10 (1 DH) Grad alcoolic Obişnuit 60o; 70o pt. princ.activ alcaloid; 80o pt. princ. activ esenţă, Obişnuit 45o; rar 65o – 70o – 90o 18o cu densitate 11
- 16. Comparaţie - continuare Titrare Raport greutate plantă/solvent 20% (1:5), sau 10% (1:10) Raport greutate plantă/solvent 10% (ct) Raport plantă/solvent 1:20 (5%), apoi diluat 1:10 (1 DH); 100 ml macerat = 0,5 mg muguri Preparare 1) Maceraţie alcoolică 2) Percolaţie alcoolică 3) Diluţie extracte fluidice 1) Maceraţie alcoolică 2) Percolaţie (netezire) 1) Maceraţie hidro-glicero- alcoolică Perioadă de extracţie Minim 2 zile, maxim 8 zile 21 zile 27-28 zile Conservare 2 ani 5 ani 5 ani
- 17. Comparaţie - 3 Faze Maceraţie Decantare Filtrare Stoarcere Maceraţie Decantare Filtrare Stoarcere cu presiune ct. Titrul alcoolic determinat Probe organoleptice Probe fizice Probe chimice Trituraţie Determinare grad de umiditate Maceraţie Decantare Stoarcere cu presiune ct. Repaus 48 ore al filtrului Filtrare Diluare 1 DH (1:10) Probe organoleptice Probe fizice, chimice
- 18. Administrare şi posologie gemoterapice • Cale orală de administrare (picături care se diluează cu puţină apă naturală) • Se ţin câteva sec. în cavitatea bucală • Doza adult: 30 – 70 picături pe doză, de 1-3 ori pe zi • Doza nou-născuţi 1/10 din doză adult (1-15 pic/zi) • Doză sugari 1/5 din doză adult (10-30 pic/zi) • Doză copii ½ doză adult (20-60 pic/zi) • Adolescenţi 2/3 doză adult (30 – 70 pic/zi) • Vârstnici 2/3 doză adult (30- 70 pic/zi)
- 19. Contraindicaţii relative • Alnus incana, Alnus glutinosa (arin) – efecte galacto-inhibitoare (nu – alăptare) • Buxus sempervirens, Viscum album, Prunus armeniaca, Prunus persica – nu sarcină (toxicitate rel. crescută) • Ribes nigrum – administrat dimineaţa (pt. sinergizare cu acţiunea fiziologică a corticoizilor suprarenalieni), orele 8 – 10 a.m.; atenţie la subiecţii hipertensivi! • Rosmarinus officinalis – nu seara (acţiune excitantă cerebrală!); numai dimineaţa şi prânz • Melia azedarah – toxicitate crescută, nu în timpul sarcinii, nu în patologia cronică, de origine hepatică
- 20. Administrare în raport cu boala • Prescripţie accesuală (ex. IACRS) – Carpinus betulus, Ribes nigrum • Prescripţia continuă – (HTA, boli cardio-vasculare) – Olea europea • Prescripţia ocazională (examen, concurs sportiv) – Betula pubescens seminţe, Quercus • Prescripţia periodică – ex. dismenoree – Rubus idaeus • Prescripţia sezonieră – UGD recidivante (Ficus carica) sau alergii respiratorii (Ribes nigrum)
- 22. Top afecţiuni tratate gemoterapic – top macerate folosite în practica proprie LOCUL 1 - Afecţiuni tract digestiv: - colon iritabil, - constipaţie, - distensii abdominale/balonări, - diaree/scaune moi, - diferite intoleranţe alimentare, - diskinezie biliară, - litiază biliară - dureri abdominale, - UGD - hepatopatii, hepatite, ciroză hepatică, steatoză hepatică
- 23. Tratamente Rosmarinus officinalis D1 – macerat de top - 70-80% din cazuri, ameliorarea tranzitului intestinal - 75% din cazuri, dispariţia durerilor în hipoc dr, a gustului amar în gură şi a balonărilor - 35% din cazuri – ameliorarea retenţiei de apă şi pierdere în greutate - 80% din cazuri, stare generală mai bună
- 24. Combinaţii terapeutice utilizate - Rosmarinus off D1 + Acer campestre D1/ Olea europea D1 - Rosmarinus off D1 + Juniperus communis D1 - Rosmarinus off D1 + Ribes nigrum D1 + Fagus sylvatica D1 (ciroza hep, intoxicaţie profundă org, obezitate) - Rosmarinus off D1+Acer campestre D1 + Fraxinus excelsior D1 (litiaza biliară)
- 25. Locul 2 în topul afecţiunilor tratate cu gemoterapie 2) Tulburări de metabolism: - Obezitate, - Diabet zaharat, hiper- şi hipoglicemii - Hiper col, hiper TG cu HTA şi ATS - Hiperuricemie (cu încărcare toxică a organismului) - Sdr. de oboseală cronică (epuizare de CSR) - Retenţie hidrică, transpiraţii, meteosensibilitate - Demineralizări (spasmofilie, osteoporoză, anemii, tulburări fanere – căderea părului, unghii friabile, carii dentare, piele uscată, diferite tulburări cutanate) - Hipovitaminoze (uscăciune piele, mucoase, diferite nevralgii, tulburări vedere)
- 26. Gemoderivate folosite 1) Pentru tratamentul supraponderii: - Fraxinus D1 + Juniperus communis D1 + Betula linfa/Rosmarinus off D1 (obezitate cu hipercol sau hiperuricemie) - Rosmarinus off D1 + Tilia tomentosa D1 (foame pe stres) - Fagus sylvatica D1 + Betula pubescens D1 (obezitate cu retenţie hidrică)
- 27. Gemoterapice folosite în tulburările de metabolism: - Ribes nigrum D1 (stimulator de SR, cortizon-like natural) – gemoderivat de top - Quercus ped D1 (anti-oboseală, anti-senescent) - Fraxinus excelsior D1 (drenor articular, biliar şi renal) - Alnus glutinosa D1 (stimulator CSR, elimiare lichide, antiinflamator) - Rosmarinus off D1 - Juniperus com D1 - Morus nigra D1 - Abies pectinata D1 - Pinus montana D1
- 28. Ribes nigrum Coacăz negru Din familia Saxifragaceae Arbust decidual, care preferă terenuri profunde cu compoziţie argilo-silicată sau argiloasă-calcară Fructele conţin acizi organici (malic, glicolic şi oxalic, ascorbic şi tartaric), antociani, flavonoizi, zaharuri; Seminţele conţin un ulei bogat în acizi polinesaturaţi şi acizi graşi esenţiali (acid stearidonic, precursor biologic al PG, important în prevenţia bolilor cardio- vasculare) Frunzele – compuşi terpenici, fosfor şi sulf, aminoacizi (arginină) Mugurii – heterozide, derivaţi fenolici, vit C şi aminoacizi (arginină, prolină şi alanină)
- 29. Ribes nigrum Coacăz negru Frunzele şi fructele de Coacăz negru - acţiune antiinflamatorie, anti-aterosclerotică, diuretică, anti-urică, astringentă, antiinflamatorie, depurativă, vitaminizantă,antiscorbutică răcoritoare şi protectoare vasculară; Decoctul din vârfuri de Coacăz negru– indicat în retenţia parţială sau totală de urină La un moment dat, considerat “elixir pentru longevitate”
- 30. Extract din muguri de Coacăz negru Ribes nigrum MG=D1 • Organotropism: glande suprarenale, mucoase, aparat osteoarticular, căi genito-urinare, aparat respirator.
- 31. Extract din muguri de Coacăz negru Ribes nigrum MG=D1 - Stimulează cortexul suprarenal, cu eliberare de substanţe cu acţiune anti- inflamatorie şi anti-alergică (acţiune cortizon-like) - Activează şi stimulează 11-oxi-steroizii, cu creşterea nivelului corticosteroizilor endogeni - Activează catabolismul ureei, acidului uric şi colesterolului - Reduce VSH, alte proprietăţi imunostimulante - Acţionează ca protector la nivelul mucoaselor - Creşte rezistenţa la frig a subiecţilor friguroşi
- 32. Extract din muguri de Coacăz negru Ribes nigrum MG=D1 Împreună cu Arinul (sinuzite, postinfarct postavc)-cronic si sub. şi Mesteacănul – domină faza inflamatorie primară, mai ales de predominanţă alergică (pentru orice stare inflamatorie în fază exudativă).
- 33. Extract din muguri de Coacăz negru Ribes nigrum MG=D1 Mare anti-inflamator sistemic, stimulant suprarenalian şi imunitar – indicat în tratament şi prevenirea stărilor inflamatorii de etiologie mecanică, chimică, imunologică sau infecţioasă – orice fel de “ite”.
- 34. Locul 3 în topul afecţiunilor tratate cu gemoderivate: 3) Afecţiuni genito-urinare: - Infecţii urinare, cistite colibacilare, litiaza renală - Tulburări hormonale feminine de pubertate şi menopauză - Mastopatia fibrochistică - Chisturi ovariene - Fibrom uterin cu sângerări abundente - Tulburări dinamică sexuală - Adenom de prostată - Calin-antispastic in sarcina
- 35. Gemoderivate mai des folosite: Urinar: - Calluna vulgaris D1 - Vaccinium vitis idae D1 - Vaccinium Myrtillus D1 - Juniperus communis D1 Genital: - Rubus idaeus D1-reglator horm - Rubus fructicosus D1- antinoduli - Alnus incana D1 - Salix alba amenti D1 cretere de sani, cei mai buni estrogeni - Ribes nigrum D1 - Buxus sempervirens D1 antitumoral
- 36. Locul 4 în topul afecţiunilor tratate cu gemoderivate: 4) Afecţiuni respiratorii: tratament, dar mai ales profilaxie: - răceli frecvente la copii şi adulţi (catar nazal, angine, sinuzite, bronşite, etc) - tuse recurentă - astm bronşic - convalescenţă după infecţii respiratorii - alergii respiratorii (m.a. rinita alergică) - BPOC
- 37. Gemoderivate folosite: - Ribes nigrum D1 - Rosa canina D1 (Combinaţia Ribes nigrum D1 + Betula verrucosa D1 + Rosa canina D1 – in rinofaringite recidivante copii) - Betula verrucosa D1 - Betula pubescens D1 - Prunus spinosa D1 - Ligustrum vulgare D1 - Viburnum lantana D1 - Corylus avellana D1 - Abies pectinata D1
- 38. Locul 5 în topul afecţiunilor tratate cu gemoderivate 5) Afecţiuni reumatice - Artrite, artroze - Dureri reumatice cu localizări variate - Reumatism articular acut - Spondiloză cervicală şi dorsală - Poliartrită reumatoidă - Gută
- 39. Gemoterapice utilizate - Ampelopsis veitichii D1- deformari articulare - Vitis vinifera D1 - Pinus montana D1- durere, spondiloza - Salix alba D1 - Rubus fructicosus D1 - Sequoia gigantea D1 - Quercus pedunculata D1 - Ribes nigrum D1 - Buxus sempervirens D1 - Fraxinus excelsior D1 - Betula pubescens linfa D1
- 40. “ Nu există remedii mici şi medicamente mari. Atunci când o substanţă are un efect terapeutic şi un rezultat, atunci este întotdeauna considerată un medicament mare.” Dr. Fernando Pitera autor Compendiu de Gemoterapie clinică