�ݺ�ߣ

În pregătire în laboratoare,
aceste produse vor revoluţiona piaţa
în următorii ani
Invenţii revoluţionare

Telefonul care îşi schimbă
forma
Cu o piaţă estimată la 200 de miliarde de dolari în 2013, telefonul mobil este
ţinta tuturor. Acest prototip de telefon imaginat de Nokia în
colaborare cu Universitatea Cambridge, este capabil să se transforme în funcţie de utilizare.
© Nokia
Poate lua forma unui cititor MP3, a unei tastaturi
sau chiar a unui ceas. Transparent iş
flexibil, func ioneaz cu eţ ă nergie solară iş
are integra iţ biocaptatori care ne informează
asupra mediului(calitatea aerului,
propriet ile fructelor pe care le mânc măţ ă ...).
O performanţă realizată gra ieţ nanotehnologiei, care permite
miniaturizarea extremă a tuturor componentelor electronice.
Apari ie estimatţ ă: 4-7 ani

Imaginile virtuale încorporate în lumea
reală, iată ce ne promite lentila
bionică. Cercetătorii de la universitatea din
Washington au reuşit să incorporeze un circuit
electric şi diode luminiscente(LED) pe
o lentilă de contact.
Astfel, este posibilă adăugarea de
imagini
virtuale în câmpul vizual.
Un fel de "realitate mărită", care permite, de
exemplu, să-ţi vezi interlocutorul în timpul
unui apel telefonic, în timp ce găteşti...
© University of Washington
Tehnologia intereseaz , de asemenea, armataă : solda iiţ ar putea vizualiza
informa iile în câmpul lor de ac iuneţ ţ . Primele versiuni ale lentilelor, cu
imagini de bază, ar putea ap reaă “destul de repede".

Profesorul Tomoshiro Ochiai de la Universitatea Prefecturii Toyama a prezentat în
luna mai anul trecut un cilindru compus dintr-un “metameterial" cu indice de
refracţie negativ. Undele luminoase înconjoară cilindrul fără a se reflecta, făcând
o persoană sau un obiect invizibil.
DARPA (agen ie de cercet ri a Pentagonuluiţ ă ) a
propus deja sus inerea sa pentru o echip deţ ă
cercet toriă britanici ca s pun la punct oă ă
“pelerin de invizibilitateă " care va echipa
solda iiţ . Li s-a dat trei ani pentru a o realiza.
Acest metamaterial îi intereseaz în mod deosebit peă
militari!

Hârtia care se imprimă şi se şterge
Fiecare salariat european imprimă, în medie, 30 de pagini pe zi, după un studiu
Lexmark din 2008. Hârtia reutilizabilă permite astfel economii însemnate. “Hârtia care se
şterge" pentru Xerox pare a fi promiţătoare.
Ea conţine pigmenţi sensibili la lumină :
Scrisul dispare după 16 - 24 ore!
Un prototip de imprimantă a fost realizat
deja în centrul de cercet ri al grupuluiă PARC
(Palo Alto Research Center).
În 2003, Toshiba a lansat o imprimantă i unş
aparat numit "e-blue", care permite tergereaş
cernelei înc lzind hârtiaă .
Relativ scumpă (200 000 yeni sau
1 690 euro), metoda are nevoie de hârtie
special , ceea ce diminuează ă performan eleţ
inven ieiţ .
Apari ie estimatţ ă: 3 - 5 ani

Televiziunea în 3 dimensiuniTeleviziunea în 3 dimensiuni
Astăzi este deja posibilă vizualizarea imaginilor în 3D, dar numai cu ochelari speciali.
Giganţii electronicii ca LG, Sony şi Philips sunt pe cale
de a scoate o tehnologie care permite renuţarea la ochelari.
Dar startul l-a dat o firm francez ,ă ă Alioscopy,
care a depus prima brevetul pentru a a cevaş .
Canalul japonez NHK a retransmis o parte din
Jocurile Olimpice de la Pekin în 3D.
Momentan, Alioscopy a semnat parteneriate cu
fabrican ii deţ panouri publicitare animate i înş
relief.
© Alioscop

Cu 4 miliarde de abonaţi la telefonul mobil
în toată lumea, inovaţiile abundă în acest domeniu. Una
din principalele probleme rămâne
autonomia acestor aparate, totdeauna mari
consumatoare de energie.
Îmbrăcămintea capabilă să recupereze energia
degajată de mişcările noastre a ieşit deja din
laboratoare.
De asemenea, există dispozitive integrate în talpa
încălţămintei sau în mici rucsaci.
Georgia Institute din Atlanta a pus la punct o
fibră hibridă combinând Kevlar cu nanofibre de zinc. Profesorul Zhong Lin Wang arată un prototip
de microfibre generatoare de electricitate. ©
Georgia Tech Photo / Gary Week
În afară de îmbrăcăminte, aceste fibre high tech ar putea fi încorporate în perdele sau
în pânzele de cort, cu scopul de a transforma energia vântului sau vibraţiile sonore în
curent electric.

A pune dinţii la loc va fi posibil în curând!
Resultatul :
Dintele este regenerat direct pe gingie.
Mai rămâne de finisat pentru a recrea smalţul.
Metoda se dovedeşte a fi mai eficace decât precedentele,
care constau în a implanta dinţi fabricaţi.
Apariţie estimată: 3 - 5 ani
Tehnica
Alveola dintelui este curăţată pentru
a nu lăsa decât o parte din pulpa
dentară unde se află celulele
regeneratoare, pe care echipa de
cercetători încearcă să le reactiveze
cu ajutorul unui gel extras din alge.

Un vaccin anti-tabac!!
Piaţa substituienţilor nicotinei, estimată la
94 milioane de euro numai în Franţa, ar trebui să
se teamă de anunţul apariţiei primului
vaccin anti-tabac.
Cytos Technolgies, a firmă elveţiană de
biotehnologie, a dezvoltat un ser care permite
producerea de anticorpi specifici combinării nicotinei cu
sângele.
Astfel, va fi posibilă reducerea dependenţei de ţigară.
Gigantul farmaceutic Novartis a plătit 600 milioane de franci elveţieni în 2007
pentru exclusivitatea fabricării şi exploatării viitorului produs miraculos.
Mica firmă elveţiană Cytos Technolgies mai are un vaccin contra obezităţii, o altă
piaţă enormă de 300 milioane de potenţiali pacienţi.

Deşi miraculina este interzisă în Franţa şi Statele Unite,
o mică firmă din New Jersey, Bioresources International,
oferă extras de miraculină începând de la 30$ pentru 10 grame.
După nume pare a fi o păcăleală şi, totuşi, ea există:
miraculina transformă un aliment cu gust
acid într-unul dulce. Această proteină, extrasă
dintr-un fruct de pădure originar din Africa de vest, se
fixează pe receptorii gustului de zahăr de pe limbă.
Mizând pe o viitoare aprobare a Departamentului Federal al Alimentelor , aceste produse se adresează
în primul rând industriei agroalimentare sau farmaceutice (de ex.pentru tratamentul diabeticilor)
într-un cadru de “experimentări".
Apari ie estimatţ ă: 1 à-2 ani

O gaură care se astupă singură?
Astăzi este o realitate datorită materialelor
supramoleculare .
În Franţa, se lucrează pentru punerea la punct
a acestor materiale, la care legătura dintre atomi este de
natură fizică, nu chimică.
Astfel, când plasticul este rupt, este suficient să apropii
cele două capete pentru ca legătura dintre atomi să se
refacă. Laboratorul a semnat un acord cu Arkema,
grupul de chimie al firmei Total.© Arkema/CNRS
“Cu timpul, orice fel de obiect ar putea fi reutilizat, după ce s-a spart sau crăpat,
cu ajutorul “auto-cicatrizării", spune directorul de la Arkema. Grupul se gândeşte, de
asemenea, la aplicaţia pentru lacuri şi adezivi.

Un panou solar în vopsea
Ted Sargent, cercetător la Universitatea din Toronto,
lucrează la elaborarea unei vopsele care
permite transformarea oricărei suprafeţe
în panou fotovoltaic cu ajutorul
nanoparticulelor integrate în soluţie.
© Rudy Salin / Journal du Net
Suprafeţele astfel vopsite vor fi mult mai eficace, pentru că ele captează
lumina infraroşie, adică 30% din energie, în loc de 6% pentru celulele
fotovoltaice clasice.
Tehnologia ar putea fi aplicată chiar şi pentru îmbrăcăminte.
“S-ar putea să purtăm o haină solară", afirmă Ted Sargent.

Mărul antirid
În cantonul elveţian Schaffhouse, la frontiera cu
Liechtenstein, au fost plantate patru rânduri cu meri
deosebiţi. Aceşti pomi fac mere
"Red Flesh", de culoare roşu viu.
A fost nevoie de 10 000 de încrucişări şi 12 ani de
cercetare pentru a acest măr revoluţionar. Nu numai că
are o culoare originală, dar este, mai ales,
foarte bogat în antioxidanţi, care previn îmbătrânirea
pielii.
O companie elveţiano-daneză, Next Fruit Generation, va comercializa aceste mere.
Giganţii distribuţiei, Mark & Spencer şi Sainsbury, au vizitat deja livada. Peste15 000 de
pomi vor fi plantaţi aici până la sfârşitul anului.
© Next Fruit Generation

Un balon de linişte
Să dormi cu ferestrele deschise în plin centrul oraşului sau
să lucrezi la birou fără să auzi ce discută colegii. Iată ce
oferă balonul antizgomot, care trebuie să apară în
umrătorii ani.
Principiul:
Este generată o undă sonoră în opoziţie de fază cu zgomotul ambiant şi cele două
unde se anulează reciproc.
Cu condiţia de a cunoaşte originea sursei sonore şi de a calcula rapid frecvenţa
necesară.
Există deja sisteme care permit reducerea semnificativă a expunerii la zgomot, ca cele
comercializate de firma Quiétys.
În viitor, dispozitivele antizgomot vor putea fi instalate în interiorul
autovehiculelor, chiar şi la ţevile de eşapament.
Apariţie estimată : 5 - 7 ani

Proba virtuală
Chiar dacă vânzarea de îmbrăcăminte pe Internet cunoaşte o
adevărată explozie (+31% între iulie 2007 şi iunie 2008),
rămâne problema probei.
Site-ul Internet al catalogului La Redoute propune
crearea unui manechin 3D.
© Laredoute.fr
Cercetătorii coreeni de la i-Fashion Technology Center au reuşit crearea unei dubluri virtuale
aproape perfectă .
În căteva secunde, maşina vă scanează silueta şi crează o hologramă.
Sistemul este deja în testare în mai multe magazine din Seul, unde clienţii pot încerca hainele
tastând codul articolului pe un ecran. În plus : aparatul indică ce talie să alegi în funcţie de
măsuri.

Sânge artificial
În fiecare an în Franţa, 400 000 - 500 000 de pacienţi
beneficiază de o transfuzie de sânge.
Cu toate acestea, donările nu sunt suficiente şi rămân
problemele de incompatibilitate.
Fabricarea sângelui artificial este în studiu de mai mult
de 50 de ani, dar va mai dura câţiva ani.
Programul european EuroBloodSubstitutes este mai avansat.
Hemoglobina extrasă din viermi marini a dat rezultate bune în testele
preclinice.
Dificultatea constă în a recolta suficient pentru a satisface cererea mondială.
O a “treia generaţie" de sânge artificial, fabricat prin încapsularea de molecule de
hemoglobină, mai are nevoie de timp.

Pastă reparatoare pentru
oase
Fracturile necesită adesea operaţii lungi cu risc de
infecţie deloc neglijabil.
O echipă britanică de la Universitatea din
Nottingham a primit în decembrie 2008
un premiu de inovaţie medicală pentru invenţia ei :
o pastă pentru repararea oaselor rupte.
Ea va fi utilizabilă în cazul leziunilor osoase importante, cu fracturi multiple sau
bucăţi izolate.
Profesorul Kevin Shakesheff estimează punerea în vânzare în Statele Unite
pentru 2010.
© RegenTec
Pasta, asemănătoare pastei de dinţi, este injectată la locul fracturii şi se solidifică în 15
minute. Structura ei poroasă permite, apoi, osului natural să se regenereze.

Vopseaua anti-microbi
Un pacient din 20 contractează o infecţieîn timpul şederii
într-un spital, după un raport al Ministerului Sănătăţii din
ianuarie 2008.
Profesorii Alexander Klibanov şi
Jianzhu Chen discută despre
“vopseaua anti-microbi" pe care au
pus-o la punct© Donna Coveney
În urma testelor, "99% din bacteriile expuse pe suprafaţa vopsită au fost distruse”, afirmă
Alexander Klibanov, autorul acestui studiu. Armata americană şi Boeing au colaborat la
proiect, care va trebui să se concretizeze la sfârşitul procedurilor de omologare.
O echipă a MIT (Massachussets Institute of Technology)
din Cambridge a pus la punct o acoperire “ucigaşă de
viruşi".
Vopseaua este compusă din polimeri cu microparticule
care străpung membranele viruşilor.
Este eficace asupra viruşilor gripei, dar şi asupra
bacteriilor rezistente de tip Escherichia Coli.

Eoliana zmeuEoliana zmeu
Deşi energia eoliană este tot mai căutată, se
reproşează adesea turbinelor terestre că au un
randament slab şi că strică peisajul.
Kite Wind Generator, dezvoltat de firma iitaliană
Sequoia, este capabil să genereze 1 GW, echivalentul
a 400 de eoliene.
Este vorba despre o structură cu braţe pivotante pe
care sunt prinse un fel de zmee făcute din cabluri.
© Kite Gen
Avantaje
La 800 metri altitudine, vântul suflă de două ori mai tare decât la 100 metri şi
este constant. 1 kWh costă 0,03 euro, de două ori mai ieftin decât cel obţinut
cu combustibili fosili.
Vânturile de înaltă altitudine fac să viseze cele mai mari grupuri:
Google a investit 10 milioane de dolari în Makani Power, o firmă americană care se
ocupă de această tehnologie.

Scarabeul spion
© Didier Belot
Fluturi transformaţi în veritabili agenţi secreţi ?
Un scenariu demn de filmele SF.
Şi totuşi, este proiectul HI-MEMS.
Finanţat de Darpa (agenţia de cercetări a Pentagonului), el caută să fuzioneze
sistemele de comandă artfificială cu cele ale insectelor, inserându-le în stadiul de
crisalidă.
Implanturile vor face parte integrantă din corpul insectei adulte.
Progresele sunt ţinute în mare secret, dar cercetătorii au
difuzat imagini video arătând fluturi pilotaţi de la
distanţă prin descărcări electrice.
Etapa următoare: reducerea în continuare a mărimii
componentelor pentru a ascunde într-o insectă un radio,
o cameră sau un detector de gaz. O altă posibilitate ar fi
teleghidarea insectei prin GPS.

Centrală nucleară privată!
O mică centrală nucleară numai pentru tine?
Va fi posibil datorită firmei americane Hyperion Power Generation.
© Hyperion Power Generation
Mini reactorul comercializat de firmă are 2 metri
înălţime şi 1,5 metri dametru şi costă 25 milioane de
dolari.
Având capacitatea de 25MW, este destinat mai ales
pentru firme industriale sau comunităţi izolate.
Conform firmei, reactorul nu prezintă nici un fel de
pericol deoarece cantitatea de combustibil nuclear
necesară este mică, iar reactorul nu se deschide pe
timpul duratei de funcţionare (de la 5 la 10 ani).
Între 2013 şi 2023, Hyperion prevede o producţie de 4 000 de reactoare şi
afirmă că a primit deja 100 de comenzi!

Diamantul artificial
Tehnica de fabricare a diamantelor de sinteză este
cunoscută din anii 1950 :
se vaporizează atomii de carbon pe o suprafaţă de
siliciu, apoi se lasă să se cristalizeze.
Dar diamantele nu sunt folosite decât în industrie, pentru
că sunt de calitate proastă şi sunt prea mici pentru
bijutieri.
Astăzi,tehnicile se îmbunătăţesc.
© Gemesys
Introducerea pietrelor sintetice în bijuterii ar putea antrena o scădere a preţurilor,
deoarece ele sunt de 10 până la 100 de ori mai ieftine decât pietrele naturale. Dar vor fi
la fel de atractive pentru cumpărători ?
Gemesys, o firmă californiană, comercializează diamante de sinteză pentru bijutieri în
America de Nord şi în Belgia.

Biocarburant din alge
Cercetarea asupra biocarburanţilor de “nouă generaţie"
avansează cu paşi mari, iar algele par a constitui o pistă
foarte interesantă.
Greenfuel, o firmă de cercetare a Massachusetts Institute of
Technology, a pus la punct "bioreactori", în care algele sunt
macerate într-o baie de de gaz carbonic.
Microalgele au un randament la hectar de 30 de ori superior celui ale
oleaginoaselor ca napul sau floarea soarelui.
Firma a primit numeroase comnenzi pentru bioreactori.
În Franţa, proiectul Shamash are drept obiectiv producerea de biocarburant în 2010.
Piaţa potenţială este evaluată la 17 milioane de mc până în 2-3 ani.

Bumbacul comestibil
Pentru fiecare kilogram de fibră de bumbac obţinut, o
plantă produce 1,65 kg de seminţe.
Astăzi, această parte a plantei nu este cu adevărat
valorificată.
Kevin Rathore, un cercetător de la Universitatea din
Texas, a găsit, totuşi, un mijloc de a face bumbacul
comestibil. El a dezactivat o genă care produce
gossypol, un polifenol toxic care face bumbacul
impropriu consumului uman.© Lionel Pupin
După Kevin Rathore, bumbacul ar putea răspunde nevoilor de proteine ale unei
jumătăţi de miliard de persoane pe an. Descoperirea este cu atât mai promiţătoare cu
cât bumbacul este bogat în proteine şi cultivat în majoritatea ţărilor în dezvoltare.
Iar gustul ? “Seamănă cu mazărea", spune Kevin Rathore.

Cimentul care absoarbe
poluarea
Rod a zece ani de cercetări, cimentul depoluant Calcia
a fost lansat în 2006 pe piaţa franceză.
Cimentul absoarbe principalii poluanţi produşi de
circulaţia automobilelor şi de încălzirea locuinţelor.
Graţie energiei luminoase, fotocatalizatorul conţinut
în ciment accelerează reacţia chimică care
descompune poluanţii.© Ciments Calcia
“Vizăm 10% din piaţa de peste 5 ani", afirmă Olivier Fourcault, şef de proiect la serviciul
de inovaţii de la Calcia.
Pentru început, produsele se adresează colectivităţilor, dar Calcia are noi proiecte :
finisarea faţadelor locuinţelor individuale sau vopsiri interioare care absorb poluanţii
casnici, de ex.formaldehida.

Fasole anti-flatulenţă
Legumele au nefericitul efect secundar de a produce gaze
intestinle. Responsabilă este rafinoza, un hidrat de carbon care
provoacă fermentaţie în intestinul gros.
Fasolea cu conţinut redus de rafinoză a fost pusă la punct de
cercetătorii venezuelieni de la Universitatea Simon Bolivar din
Caracas. Ei au adăugat două bacterii comune pentru a accelera
fermentaţia naturală a fasolei.
Nu numai că se reduce flatulenţa cu 88,6%, dar conţinutul în fibre
insolubile, benefice pentru sănătate, este mărit la 97,5%.
Dieteticienii subliniază că acest tip de produs ar putea încuraja
consumul de legume.

Carne în eprubetă
Lista necazurilor produse de creşterea intensivă a consumului de carne este lungă :
poluarea solului, producerea masivă de gaz cu efect de seră, defrişările...
Pînă în 2050, producţia mondială de carne ar trebui să se dubleze
după FAO.
Ca urmare, numeroase echipe ştiinţifice caută în mod serios fabricarea fripturilor in
vitro.
Teoretic, ar fi simplu: ajunge să pui o cultură de celule suşă
pentru fabricarea de muşchi şi “să-i faci să crească”.
În practică, mai este mult până la sinteza artificială a unei
bucăţi întregi de friptură, dar “tehnica permite să produci
ceva care seamănă cu carnea industrială”, affirmă Jason
Matheny, coautor al unui studiu pe acest subiect.

�ݺ�ߣ

Invenții in pregătire

More Related Content

Invenții in pregătire