際際滷

際際滷Share a Scribd company logo

Radiatiile x

Download as PPTX, PDF
R
Rare Fechete

Radiatii

1 of 14
Downloaded 56 times
Radiatiile X Nume: S坦falvi Adorj叩n Darius Cls. XI- Profesor 樽ndrumtor: Apostol Ghi
樽n vid ele se propag cu viteza luminii; impresioneaz plcile fotografice; nu sunt deviate de c但mpuri electrice i magnetice; produc fluorescena unor substane (emisie de lumin); Exemple de substane fluorescente: silicat de zinc, sulfur de cadmiu, sulfur de zinc, care emit lumina galben-verzuie. sunt invizibile, adic spre deosebire de lumin, nu impresioneaz ochiul omului; ptrund cu uurin prin unele substane opace pentru lumin, de exemplu prin corpul omenesc, lamele metalice cu densitate mic, h但rtie, lemn, sticl .a., dar sunt absorbite de metale cu densitatea mare (de exemplu: plumb). Puterea lor de ptrundere depinde de masa atomic i grosimea substanei prin care trec. ionizeaz gazele prin care trec. Numrul de ioni produi indica intensitatea radiaiilor. Pe aceast proprietate se bazeaz funcionarea detectoarelor de radiaii. au aciune fiziologic, distrug但nd celulele organice, fiind, 樽n general, nocive pentru om. Pe aceast proprietate se bazeaz folosirea lor 樽n tratamentul tumorilor canceroase, pentru distrugerea esuturilor bolnave.
Radiaia (razele) X sau radiaia (razele) R旦ntgen sunt radiaii electromagnetice ionizante, cu lungimi de und mici, cuprinse 樽ntre 0,1 i 100 (奪ngstr旦m). n timpul unor experimente, fizicianul german Wilhelm Conrad R旦ntgen, bombard但nd un corp metalic cu electroni rapizi, a descoperit c acesta emite radiaii foarte penetrante, radiaii pe care le-a denumit raze X (descoperire realizat 樽n anul 1895). Radiaiile X au fost numite mai t但rziu radiaii Roentgen sau R旦ntgen.
Razele X se pot obine 樽n tuburi electronice vidate, 樽n care electronii emii de un catod incandescent sunt accelerai de c但mpul electric dintre catod si anod (anticatod). Electronii cu vitez mare ciocnesc anticatodul care emite radiaii X. Electronii rapizi care ciocnesc anticatodul interacioneaz cu atomii acestuia 樽n dou moduri: Electronii, av但nd vitez mare, trec prin 樽nveliul de electroni al atomilor anticatodului i se apropie de nucleu. Nucleul, fiind pozitiv, 樽i deviaz de la direcia lor iniial. C但nd electronii se 樽ndeparteaz de nucleu, ei sunt fr但nai de c但mpul electric al nucleului; 樽n acest proces se emit radiaii X. La trecerea prin 樽nveliul de electroni al atomilor anticatodului, electronii rapizi pot ciocni electronii atomilor acestuia. n urma ciocnirii, un electron de pe un strat interior (de exemplu de pe stratul K) poate fi dislocat. Locul rmas vacant este ocupat de un electron aflat pe straturile urmtoare (de exemplu de pe straturile L, M sau N). Rearanjarea electronilor atomilor anticatodului este 樽nsoit de emisia radiaiilor X.
Cu ajutorul razelor x medicii pot investiga interiorul organismului bolnavului i pot pune diagnosticul 樽n cazul unui traumatism sau boli. C但nd sunt facute 樽n mod adecvat, radia釘iile x sunt sigure i benefice. Este important ca razele x s nu fie utilizate 樽n mod abuziv pe parcursul vie釘ii unei persoane, 樽ntruc但t aceasta poate fi expus la o cantitate mare de radia釘ii, cumulative. Un alt aspect esen釘ial este s se evalueze dac beneficiile razelor x depsesc riscurile presupuse de utilizarea acestora. Medicii radiologi sunt instrui釘i s foloseasc o cantitate destul de mic de radia釘ii pentru a produce imaginea care va ajuta la stabilirea diagnosticului. Specialitii care fac investiga釘ia cu raze x i apoi interpreteaz rezultatul ob釘inut, sunt adesea 樽n msur s spun pacientului ce volum de radia釘ii este implicat. Pentru ca o persoan s 樽nteleag ce cantitate de radia釘ii este folosit 樽n timpul unei investiga釘ii, trebuie s msoare ac釘iunea unei doze efective de radia釘ii (1 mSv) 樽ntr-o perioada de timp i riscul rezultat 樽n urma expunerii. De exemplu, valoarea medie a radia釘iilor la care oamenii sunt expui, din mediul 樽nconjurator este de apoximativ 3 mSv pe an. Iar o mamografie are o doz de 1 mSv sau cantitatea de radia釘ii x de pe parcursul a patru luni.
Razele x sunt un tip de energie electromagnetic. Acestea au lungimi scurte de und, ceea ce le permite s transporte destul de mult energie. Atunci c但nd acestea sunt interceptate de organismul uman intr i radia釘iile ionizate 樽n ecua釘ie. Radia釘iile ionizate pot respinge electronii care orbiteaz 樽n jurul nucleelor atomilor. Cnd electronii se deplaseaz, acetia creeaz grupuri de atomi numite ioni, care pot 樽mpratia al釘i atomi prin celulele celui expus la radia釘ii x. Deteriorarea celulelor 樽n urma radia釘iilor poate modifica ADN-ul i poate duce la creterea anselor formrii celulelor anormale 樽n timpul replicrii sau chiar a transformarii 樽n celule canceroase, 樽n timp. Acesta este motivul pentru care specialitii utilizeaz doar doza necesar de radia釘ii x sau cea mai mic doz, 樽n cazul imagisticii medicale. Mai mult, radia釘iile se acumuleaz 樽n timp, astfel 樽nc但t pot s apar probleme i 樽n cazul 樽n care se fac investiga釘ii cu raze x 樽n mod frecvent. Razele x nu sunt doar nocive, totui. Din fericire celulele umane se pot vindeca 樽n urma expunerii de scurt durat la raze x. n cazul unor afec釘iuni, razele x pot oferi imaginea unor por釘iuni de din釘i sau organe interne care nu sunt vizibile din exteriorul corpului. Acestea ajut la evaluarea fracturilor, rupturilor sau modificrilor anormale ale oaselor i permit medicilor s urmareasc eficien釘a opera釘iilor chirurgicale. n cele din urm, beneficiile stabilirii diagnosticului adecvat i a urmrii tratamentului optim sunt de multe ori mai mari dec但t riscurile presupuse de radia釘ii. Este adevrat c razele x pot oferi chiar i indicii 樽n cazul situa釘iilor mai delicate, cum ar fi cazul 樽n care un copil 樽nghite 樽n mod accidental un obiect.
Radia釘iile X sunt o form de radia釘ii prin ionizare. Acestea pot fi foarte periculoase. Cel mai important lucru este s se cunoasc modul 樽n care ac釘ioneaz fasciculul incident de raze x. Exist mai multe caracteristici ale razelor x care fac din acest tip de radia釘ii unele deosebit de periculoase pentru utilizarea lor 樽n laborator (dei 樽n timpul cercetrilor sunt analizate radia釘ii de intensitate redus care nu sunt riscante pentru specialitii care le studiaz). Radia釘iile x nu pot fi sim釘ite de om, 樽ns unele persoane pot sim釘i furnicturi la nivelul pielii atunci c但nd se afl 樽n apropierea unui instrument de analiz cu raze x. Practic nu se simt fasciculele razelor x ci mai degrab senza釘ia rezultat 樽n urma interac釘iunii particulelor ionizate de raze x cu aerul. Radiatiile X sunt radiatii electromagnetice penetrante, cu lungime de unda mai scurta decat a luminii si rezulta prin bombardarea unei tinte de tungsten cu electroni cu viteza mare.Au fost descoperite intamplator in anul 1895 de fizicianul german Wilhem Conrad Roentgen, in timp ce facea experimente de descarcari electrice in tuburi vidate, respectiv el a observat ca din locul unde razele catodice cadeau pe sticla tubului razbeau in exterior raze cu insusiri deosebite; aceste raze strabateau corpurile, impresionau placutele fotografice, etc. El le-a numit raze X deoarece natura lor era necunoscuta
Radiatiile X se produc cand electronii cu viteza mare lovesc un obiect material. O mare parte din energia electronilor se transforma in caldura iar restul se transforma in raze x, producand modificari in atomii tintei, ca rezultat al impactului.Radiatia emisa nu este monocromatica ci este compusa dintr-o gama larga de lungimi de unda. Primul tub care a produs raze X a fost conceput de fizicianul William Crookes. Cu un tub de sticla partial vidat, continand doi electrozi prin care trece curent electric. Ca rezultat al ionizarii, ionii pozitivi lovesc catodul si provoaca iesirea electronilor din catod. Acesti electroni, sub forma unui fascicul de raze catodice, bombardeaza peretii de sticla ai tubului si rezulta razele X. Acest tub produce numai raze X moi, cu energie scazuta. Un tub catodic imbunatatit, prin introducerea unui catod curbat pentru focalizarea fasciculului de electroni pe o tinta din metal greu, numita anod, produce raze X mai dure, cu lungimi de unda mai scurte si energie mai mare. Razele X produse, depind de presiunea gazului din tub. Urmatoarea imbunatatire a fost realizata de William David Coolidge in 1913 prin inventarea tubului de raze X cu catod incalzit. Tubul este vacuumat iar catodul emite electroni prin incalzire cu un curent electric auxiliar. Cauza emiterii electronilor nu este bombardarea cu ioni, ca in cazurile precedente. Accelerarea procesului de emitere a electronilor se face prin aplicarea unui current electric de inalta tensiune, prin tub. Cu cat creste voltajul, scade lungimea de unda a radiatiei. Fizicianul american Arthur Holly Compton (1892 - 1962), laureat al Premiului Nobel, prin studiile sale a descoperit asa numitul effect Compton in anul 1922. Teoria sa demonstreaza ca lungimile de unda ale radiatiilor X si gama cresc atunci cand fotonii care le formeaza se ciocnesc de electroni. Fenomenul demonstreaza si natura corpusculara a razelor X.
Cu siguran釘a c ac釘iunea razelor x poate fi negativ asupra organismului uman, dar exist multe lucruri care pot fi fcute pentru a se reduce impactul expunerii la acestea. n primul r但nd, oamenii de stiin釘 au creat diverse modalitti de a minimiza expunerea la radia樽ii x. Aceasta include 樽n mare parte respectarea msurilor de protec釘ie 樽n timpul unei investiga釘ii cu radia釘ii x, pentru a se micora cantitatea dozelor care ptrund 樽n piele. De multe ori este suficient ca echipamentele s func釘ioneze corespunzator, 樽ntruc但t oamenii de stiin釘 au creat diverse modalita釘i pentru minimizarea expunerii la raze x. Acest lucru include, printre altele, reglarea i msurarea cantita釘ii de raze absorbite prin piele, 樽n timpul unei proceduri, asigurarea c echipamentele func釘ioneaz corespunzator i formarea adecvat a specialitilor care manvreaz aparatura. Fiecare persoan trebuie s se asigure c nu este expus 樽n mod inutil la radia釘ii x, c aparatura este performanat, iar medicii specializa釘i 樽n utilizarea ei trebuie s respecte 樽ntocmai recomandrile specialistului pe parcursul procedurii. Nimnui nu ar trebui sa-i fie team s 樽ntrebe dac o radiografie cu raze x este sau nu absolut necesar 樽n cazul su.
Expunerea de scurt durat la radia釘iile ionizate nu este 樽ngrijoratoare 樽n cazul adul釘ilor deoarece celulele rapide se pot reface rapid (樽n cea mai mare parte) dar oasele i 釘esuturile copiilor sunt expuse unor riscuri mai mari. Celulele copiilor se divid mai repede pe masur ce acetia cresc, existand mai multe anse de formare a celulelor anormal i de afectare a ADN-ului a celor care urmeaz s fie reproduse. Femeile 樽nsarcinate vor anun釘a medicul radiolog c sunt gravide, 樽nainte de a suporta o investiga釘ie care presupune utilizarea razelor x. i chiar dac 樽n cazul a celor mai multe dintre scanrile medicale se evit expunerea fetuilor la radia釘ii, este important ca medicul s cunoasc detalii de acest gen. De asemenea, pentru c efectele radia釘iilor asupra organismului se cumuleaz 樽n timp, medicii vor fi rezerva釘i atunci c但nd trebuie s fac testari cu raze x 樽n cazul tinerilor. Vulnerabilitatea copiilor implic un risc mai mare al acestora de a dezvotla cancer sau alte probleme de snatate, mai t但rziu, 樽n via釘. De aceea, 樽naintea oricrei investiga釘ii cu raza x parin釘ii ar trebui s solicite toate detaliile legate de riscurile i beneficiile presupuse de o astfel de testare.
Radiatiile x
Aplicatiile medicale ale razelor X sunt de domeniul radiologiei conventionale si al tomodensitometriei (scaner cu raze X); ele au drept scop vizualizarea organelor.
Radiografia gamma presupune plasarea unei surse de radia釘ii pe o parte a materialului sau a structurii sudate analizate, i a unei plci fotografice pe cealalt parte. Prin developarea plcii fotografice se ob釘in uinforma釘ii privind structura materialului analizat, calitatea 樽mbinrii sudate.
Surse: http://www.saptamanamedicala.ro/articole/Lucruri- pe-care-trebuie-sa-le-stiti-despre-radiatiile-x-sau-raze- x.html https://ro.wikipedia.org/wiki/Radia%C8%9Bie_X http://www.wikipedia.ro

More Related Content

Radiatiile x

  • 1. Radiatiile X Nume: S坦falvi Adorj叩n Darius Cls. XI- Profesor 樽ndrumtor: Apostol Ghi
  • 2. 樽n vid ele se propag cu viteza luminii; impresioneaz plcile fotografice; nu sunt deviate de c但mpuri electrice i magnetice; produc fluorescena unor substane (emisie de lumin); Exemple de substane fluorescente: silicat de zinc, sulfur de cadmiu, sulfur de zinc, care emit lumina galben-verzuie. sunt invizibile, adic spre deosebire de lumin, nu impresioneaz ochiul omului; ptrund cu uurin prin unele substane opace pentru lumin, de exemplu prin corpul omenesc, lamele metalice cu densitate mic, h但rtie, lemn, sticl .a., dar sunt absorbite de metale cu densitatea mare (de exemplu: plumb). Puterea lor de ptrundere depinde de masa atomic i grosimea substanei prin care trec. ionizeaz gazele prin care trec. Numrul de ioni produi indica intensitatea radiaiilor. Pe aceast proprietate se bazeaz funcionarea detectoarelor de radiaii. au aciune fiziologic, distrug但nd celulele organice, fiind, 樽n general, nocive pentru om. Pe aceast proprietate se bazeaz folosirea lor 樽n tratamentul tumorilor canceroase, pentru distrugerea esuturilor bolnave.
  • 3. Radiaia (razele) X sau radiaia (razele) R旦ntgen sunt radiaii electromagnetice ionizante, cu lungimi de und mici, cuprinse 樽ntre 0,1 i 100 (奪ngstr旦m). n timpul unor experimente, fizicianul german Wilhelm Conrad R旦ntgen, bombard但nd un corp metalic cu electroni rapizi, a descoperit c acesta emite radiaii foarte penetrante, radiaii pe care le-a denumit raze X (descoperire realizat 樽n anul 1895). Radiaiile X au fost numite mai t但rziu radiaii Roentgen sau R旦ntgen.
  • 4. Razele X se pot obine 樽n tuburi electronice vidate, 樽n care electronii emii de un catod incandescent sunt accelerai de c但mpul electric dintre catod si anod (anticatod). Electronii cu vitez mare ciocnesc anticatodul care emite radiaii X. Electronii rapizi care ciocnesc anticatodul interacioneaz cu atomii acestuia 樽n dou moduri: Electronii, av但nd vitez mare, trec prin 樽nveliul de electroni al atomilor anticatodului i se apropie de nucleu. Nucleul, fiind pozitiv, 樽i deviaz de la direcia lor iniial. C但nd electronii se 樽ndeparteaz de nucleu, ei sunt fr但nai de c但mpul electric al nucleului; 樽n acest proces se emit radiaii X. La trecerea prin 樽nveliul de electroni al atomilor anticatodului, electronii rapizi pot ciocni electronii atomilor acestuia. n urma ciocnirii, un electron de pe un strat interior (de exemplu de pe stratul K) poate fi dislocat. Locul rmas vacant este ocupat de un electron aflat pe straturile urmtoare (de exemplu de pe straturile L, M sau N). Rearanjarea electronilor atomilor anticatodului este 樽nsoit de emisia radiaiilor X.
  • 5. Cu ajutorul razelor x medicii pot investiga interiorul organismului bolnavului i pot pune diagnosticul 樽n cazul unui traumatism sau boli. C但nd sunt facute 樽n mod adecvat, radia釘iile x sunt sigure i benefice. Este important ca razele x s nu fie utilizate 樽n mod abuziv pe parcursul vie釘ii unei persoane, 樽ntruc但t aceasta poate fi expus la o cantitate mare de radia釘ii, cumulative. Un alt aspect esen釘ial este s se evalueze dac beneficiile razelor x depsesc riscurile presupuse de utilizarea acestora. Medicii radiologi sunt instrui釘i s foloseasc o cantitate destul de mic de radia釘ii pentru a produce imaginea care va ajuta la stabilirea diagnosticului. Specialitii care fac investiga釘ia cu raze x i apoi interpreteaz rezultatul ob釘inut, sunt adesea 樽n msur s spun pacientului ce volum de radia釘ii este implicat. Pentru ca o persoan s 樽nteleag ce cantitate de radia釘ii este folosit 樽n timpul unei investiga釘ii, trebuie s msoare ac釘iunea unei doze efective de radia釘ii (1 mSv) 樽ntr-o perioada de timp i riscul rezultat 樽n urma expunerii. De exemplu, valoarea medie a radia釘iilor la care oamenii sunt expui, din mediul 樽nconjurator este de apoximativ 3 mSv pe an. Iar o mamografie are o doz de 1 mSv sau cantitatea de radia釘ii x de pe parcursul a patru luni.
  • 6. Razele x sunt un tip de energie electromagnetic. Acestea au lungimi scurte de und, ceea ce le permite s transporte destul de mult energie. Atunci c但nd acestea sunt interceptate de organismul uman intr i radia釘iile ionizate 樽n ecua釘ie. Radia釘iile ionizate pot respinge electronii care orbiteaz 樽n jurul nucleelor atomilor. Cnd electronii se deplaseaz, acetia creeaz grupuri de atomi numite ioni, care pot 樽mpratia al釘i atomi prin celulele celui expus la radia釘ii x. Deteriorarea celulelor 樽n urma radia釘iilor poate modifica ADN-ul i poate duce la creterea anselor formrii celulelor anormale 樽n timpul replicrii sau chiar a transformarii 樽n celule canceroase, 樽n timp. Acesta este motivul pentru care specialitii utilizeaz doar doza necesar de radia釘ii x sau cea mai mic doz, 樽n cazul imagisticii medicale. Mai mult, radia釘iile se acumuleaz 樽n timp, astfel 樽nc但t pot s apar probleme i 樽n cazul 樽n care se fac investiga釘ii cu raze x 樽n mod frecvent. Razele x nu sunt doar nocive, totui. Din fericire celulele umane se pot vindeca 樽n urma expunerii de scurt durat la raze x. n cazul unor afec釘iuni, razele x pot oferi imaginea unor por釘iuni de din釘i sau organe interne care nu sunt vizibile din exteriorul corpului. Acestea ajut la evaluarea fracturilor, rupturilor sau modificrilor anormale ale oaselor i permit medicilor s urmareasc eficien釘a opera釘iilor chirurgicale. n cele din urm, beneficiile stabilirii diagnosticului adecvat i a urmrii tratamentului optim sunt de multe ori mai mari dec但t riscurile presupuse de radia釘ii. Este adevrat c razele x pot oferi chiar i indicii 樽n cazul situa釘iilor mai delicate, cum ar fi cazul 樽n care un copil 樽nghite 樽n mod accidental un obiect.
  • 7. Radia釘iile X sunt o form de radia釘ii prin ionizare. Acestea pot fi foarte periculoase. Cel mai important lucru este s se cunoasc modul 樽n care ac釘ioneaz fasciculul incident de raze x. Exist mai multe caracteristici ale razelor x care fac din acest tip de radia釘ii unele deosebit de periculoase pentru utilizarea lor 樽n laborator (dei 樽n timpul cercetrilor sunt analizate radia釘ii de intensitate redus care nu sunt riscante pentru specialitii care le studiaz). Radia釘iile x nu pot fi sim釘ite de om, 樽ns unele persoane pot sim釘i furnicturi la nivelul pielii atunci c但nd se afl 樽n apropierea unui instrument de analiz cu raze x. Practic nu se simt fasciculele razelor x ci mai degrab senza釘ia rezultat 樽n urma interac釘iunii particulelor ionizate de raze x cu aerul. Radiatiile X sunt radiatii electromagnetice penetrante, cu lungime de unda mai scurta decat a luminii si rezulta prin bombardarea unei tinte de tungsten cu electroni cu viteza mare.Au fost descoperite intamplator in anul 1895 de fizicianul german Wilhem Conrad Roentgen, in timp ce facea experimente de descarcari electrice in tuburi vidate, respectiv el a observat ca din locul unde razele catodice cadeau pe sticla tubului razbeau in exterior raze cu insusiri deosebite; aceste raze strabateau corpurile, impresionau placutele fotografice, etc. El le-a numit raze X deoarece natura lor era necunoscuta
  • 8. Radiatiile X se produc cand electronii cu viteza mare lovesc un obiect material. O mare parte din energia electronilor se transforma in caldura iar restul se transforma in raze x, producand modificari in atomii tintei, ca rezultat al impactului.Radiatia emisa nu este monocromatica ci este compusa dintr-o gama larga de lungimi de unda. Primul tub care a produs raze X a fost conceput de fizicianul William Crookes. Cu un tub de sticla partial vidat, continand doi electrozi prin care trece curent electric. Ca rezultat al ionizarii, ionii pozitivi lovesc catodul si provoaca iesirea electronilor din catod. Acesti electroni, sub forma unui fascicul de raze catodice, bombardeaza peretii de sticla ai tubului si rezulta razele X. Acest tub produce numai raze X moi, cu energie scazuta. Un tub catodic imbunatatit, prin introducerea unui catod curbat pentru focalizarea fasciculului de electroni pe o tinta din metal greu, numita anod, produce raze X mai dure, cu lungimi de unda mai scurte si energie mai mare. Razele X produse, depind de presiunea gazului din tub. Urmatoarea imbunatatire a fost realizata de William David Coolidge in 1913 prin inventarea tubului de raze X cu catod incalzit. Tubul este vacuumat iar catodul emite electroni prin incalzire cu un curent electric auxiliar. Cauza emiterii electronilor nu este bombardarea cu ioni, ca in cazurile precedente. Accelerarea procesului de emitere a electronilor se face prin aplicarea unui current electric de inalta tensiune, prin tub. Cu cat creste voltajul, scade lungimea de unda a radiatiei. Fizicianul american Arthur Holly Compton (1892 - 1962), laureat al Premiului Nobel, prin studiile sale a descoperit asa numitul effect Compton in anul 1922. Teoria sa demonstreaza ca lungimile de unda ale radiatiilor X si gama cresc atunci cand fotonii care le formeaza se ciocnesc de electroni. Fenomenul demonstreaza si natura corpusculara a razelor X.
  • 9. Cu siguran釘a c ac釘iunea razelor x poate fi negativ asupra organismului uman, dar exist multe lucruri care pot fi fcute pentru a se reduce impactul expunerii la acestea. n primul r但nd, oamenii de stiin釘 au creat diverse modalitti de a minimiza expunerea la radia樽ii x. Aceasta include 樽n mare parte respectarea msurilor de protec釘ie 樽n timpul unei investiga釘ii cu radia釘ii x, pentru a se micora cantitatea dozelor care ptrund 樽n piele. De multe ori este suficient ca echipamentele s func釘ioneze corespunzator, 樽ntruc但t oamenii de stiin釘 au creat diverse modalita釘i pentru minimizarea expunerii la raze x. Acest lucru include, printre altele, reglarea i msurarea cantita釘ii de raze absorbite prin piele, 樽n timpul unei proceduri, asigurarea c echipamentele func釘ioneaz corespunzator i formarea adecvat a specialitilor care manvreaz aparatura. Fiecare persoan trebuie s se asigure c nu este expus 樽n mod inutil la radia釘ii x, c aparatura este performanat, iar medicii specializa釘i 樽n utilizarea ei trebuie s respecte 樽ntocmai recomandrile specialistului pe parcursul procedurii. Nimnui nu ar trebui sa-i fie team s 樽ntrebe dac o radiografie cu raze x este sau nu absolut necesar 樽n cazul su.
  • 10. Expunerea de scurt durat la radia釘iile ionizate nu este 樽ngrijoratoare 樽n cazul adul釘ilor deoarece celulele rapide se pot reface rapid (樽n cea mai mare parte) dar oasele i 釘esuturile copiilor sunt expuse unor riscuri mai mari. Celulele copiilor se divid mai repede pe masur ce acetia cresc, existand mai multe anse de formare a celulelor anormal i de afectare a ADN-ului a celor care urmeaz s fie reproduse. Femeile 樽nsarcinate vor anun釘a medicul radiolog c sunt gravide, 樽nainte de a suporta o investiga釘ie care presupune utilizarea razelor x. i chiar dac 樽n cazul a celor mai multe dintre scanrile medicale se evit expunerea fetuilor la radia釘ii, este important ca medicul s cunoasc detalii de acest gen. De asemenea, pentru c efectele radia釘iilor asupra organismului se cumuleaz 樽n timp, medicii vor fi rezerva釘i atunci c但nd trebuie s fac testari cu raze x 樽n cazul tinerilor. Vulnerabilitatea copiilor implic un risc mai mare al acestora de a dezvotla cancer sau alte probleme de snatate, mai t但rziu, 樽n via釘. De aceea, 樽naintea oricrei investiga釘ii cu raza x parin釘ii ar trebui s solicite toate detaliile legate de riscurile i beneficiile presupuse de o astfel de testare.
  • 12. Aplicatiile medicale ale razelor X sunt de domeniul radiologiei conventionale si al tomodensitometriei (scaner cu raze X); ele au drept scop vizualizarea organelor.
  • 13. Radiografia gamma presupune plasarea unei surse de radia釘ii pe o parte a materialului sau a structurii sudate analizate, i a unei plci fotografice pe cealalt parte. Prin developarea plcii fotografice se ob釘in uinforma釘ii privind structura materialului analizat, calitatea 樽mbinrii sudate.