5.2. masurarea umezelii aerului
- 2. Definitie Umezeala este definita prin vaporii de ap care se afl 樽n atmosfer, 樽n aer sau 樽ntr-un anumit mediu. Umezeala sau umiditatea aerului este definit prin con釘inutul de vapori de ap existen釘i la un moment dat 樽n atmosfer. Este o 樽nsuire important a aerului at但t din punct de vedere meteorologic c但t i bioclimatic.
- 4. Adpostul meteorologic se prezint ca o cutie de lemn, cu pere釘ii laterali de forma unor jaluzele 樽nclinate la 45 de grade, pentru ca aerul din interiorul adpostului s fie ventilat. Acesta este vopsit 樽n alb, tocmai pentru a nu atrage razele de soare, i are acoperi dublu. Adpostul este montat pe picioare din lemn de 1,80 m 樽nal釘ime, 樽n acest fel instrumentele pentru temperatura i umiditatea aerului av但nd partea sensibil la 2 m deasupra solului, 樽nal釘ime la care se recomand msurarea temperaturii i umezelii aerului. De obicei, pe platformele meteorologice exist dou adposturi meteorologice, unul pentru instrumentele cu citire direct, i cel de-al doilea pentru instrumentele 樽nregistratoare.
- 5. Unitatea de masura hPa= hectopascali mb-=milibari <hPa>=<mb> Vaporii de apa influenteaza bilantul radiativ-caloric al aerului, prin avsorbtia radiatiilor de unda lunga, iar prin condensare genereaza norii, ceata, precipitatiile lichide si solide.
- 6. Marimile umezelii Definitie I. Tensiunea vaporilor de apa Reprezint presiunea par釘ial ce revine vaporilor de ap dintr-un volum de ap. Ea se exprim 樽n milimetri coloan de mercur sau 樽n milibari (hectopascali). II. Umezeala relativa Reprezinta raportul dintre tensiunea efectiva si tensiunea de saturatie a vaporilor de apa cosiderate la temperatura din momentul observatiei. n func釘ie de valoarea umidit釘ii relative, aerul se caracterizeaz din punct de vedere higrometric astfel:->100% - suprasaturat; 100%-saturat; 91-99% -foarte umed; 81-90% -umed; 51-80% -normal; 31-50% - uscat; -<30% - foarte uscat. III. Umezeala absoluta Este cantitatea de vapori de apa, evaluata in grame, continuta de unitatea de volum de aer umed (1m 3 ). Aceasta reprezinta densitatea vaporilor de apa care este proportionala cu temperatura absoluta. Poate fi efectiva sau de saturatie, ambele marimi exprimandu-se in g/cm 3 . IV. Umezeala specifica Reprezinta cantitatea de vapori de apa continuta intr-un kilogram de aer umed. Se exprima in grame sau kilograme si poate fi scrisa sub forma unui raport: s=gv/g.a.um; Aceasta poate fi efectiva si de saturatie. V. Coeficientul amestecului Este cantitatea de vapori de apa, exprimata in grame, existenta intr-un gram de aer uscat. VI. Deficitul de umezeala Reprezint diferen釘a dintre tensiunea maxim a vaporilor de ap i tensiunea real la un moment dat. Valoarea ei e cu at但t mai mare cu c但t umezeala relativ are valori mai mici, deci, cu c但t aerul e mai uscat. VII. Punctul de roua Reprezint temperatura la care vaporii de ap ajung s satureze aerul. Se exprim 樽n grade Celsius.
- 7. Instrumente cu citire directa Psihometrele Psihometrul cu aspiratie Psihometrul de statie cu ventilatie artificiala Psihometrul fara aspiratie Higrometrele Higrometrul de absorbtie cu fir de par Higrometrul de absorbatie cu membrana organica
- 8. Psihometrul Este instrumentul cu ajutorul cruia se determin at但t tensiunea vaporilor de ap din aer, c但t i umezeala relativ a acestuia. Determinarea se face pe baza indica釘iilor de temperatur citite la doua termometre identice, care asamblate 樽ntr-un anumit fel, cu sau fr morica aspiratoare, alctuiesc 樽nsui psihrometrul. Primul termometru sau termometrul umed (cel din dreapta fa釘 de observator) Al doilea termometru sau termometrul uscat Are rezervorul acoperit cu o bucat de tifon care se umezete la fiecare observa釘ie. Msoar temperatura aerului 樽n mediu uscat.
- 9. Psihometrele cu aspiratie Cu ajutorul lui se determin pe cale indirect tensiunea vaporilor de ap i umezeala relativ a aerului. Instalare: 樽n mijlocul primul adpost meterologic,樽n pozi釘ie vertical, pe acelai stativ cu termometrele de maxim i de minim. Cele mai frecvente instrumente de acest fel sunt: Psihometrul de statie cu doza dubla sau simpla Psiihometrul Assman Psihometrul electric Rossel
- 10. Psihometrul de statie cu doza dubla
- 11. Psihometrul de statie cu ventilatie artificiala Este asezat in primul adapost meteorologic, in pozitie verticala, pe acelasi stativ cu termometrele de maxima si minima. Este alcatuit din doua termometre psihometrice identice ale caror capete superioare sunt montate in inelele unei cleme fixata la randul ei prin intermediul unui surub, de vergeaua verticala a stativului (suportului) de termometre, care se termina la partea inferioara cu un trepied. Acestea au si rolul de a proteja rezervoarele termometrelor importiva radiatiei solare directe.
- 12. Psihometru cu ventilatie artificiala de tip Assmann
- 13. Psihometrul electric cu ventilatie artificiala tip Rossel Unele statii din reteaua meteorologica sunt dotate cu psihometrul de tip Rossel, a carui morisca aspiratoare este actionata fie prin curent electric de la retea, fie prin intermediul catorva baterii uscate, fixate sub capacul acesteia.
- 14. Psihometrele fara aspiratie Sunt acele instrumente meteorologice la care ventila釘ia aerului din jurul rezervoarelor termometrice se face fr interven釘ia unui dispozitiv anume construit (psihrometre cu ventila釘ie natural). Indica釘iile lor nu sunt dintre cele mai exacte deoarece viteza curentului de aer din jurul rezervoarelor termometrice nu este constant. n aceast categorie se includ : Psihrometru de sta釘ie tip August Psihrometrul pratie
- 15. Psihrometrul de statie tip August
- 18. Higrometrele Sunt instrumente cu citire directa utilizate la statiile meteorologice in scopul determinarii umezelii relative a aerului. Fie isi bazeaza functionarea pe proprietatea firului de par omenesc, degresat de a se alungi cand umezeala creste si de a se scurta cand umezeala scade. Higrometrele de absorbtie cu fir de par a) Higrometrul Koppe b) Higrometrul tip R. Fuess c) Higrometrul de tip URSS
- 19. Higrometrul Koppe Se instaleaza in primul adapost meteorologic, in spatele psihrometrului de statie,in pozitie verticala. Masuratorile higrometrice se efectueaza zilnic la orele climatologice 01, 07, 13 si 19.
- 20. Higrometrul tip R. Fuess Se deosebete de cel precedent prin faptul c piesa sensibil pentru umezeal este alctuit din 1-4 fire de pr, el fiind prevzut cu un cadran circular. Este un instrument higrometric precis, mai pu釘in rsp但ndit la sta釘iile meteorologice.
- 21. Observatiile psihometrice- oridinea determinarilor termometrice - se umezeste tifonul termometrului umed cu apa distilata - se intoarce cheia acum moristii aspiratoare - se urmareste coborarea temperaturii la termometrul umed - dupa stabilizarea coloanei termometrice se citesc in primul rand zecimile de grad si apoi gradele intregi
- 22. Higrometrele de absorbtie cu membrana organica Higrometrul de tip M-39 -este un exemplu 樽n acest caz, 樽ns prezint un mare neajuns, deoarece, 樽n condi釘ii termice ridicate exist riscul 樽ntinderii p但n la refuz a membranei, care se poate rupe.
- 23. Aparate pentru inregistrarea continua a variatiilor umezelii relative a aerului (Higrografe) La sta釘iile meteorologice din 釘ara noastr se utilizeaz diverse tipuri de higrografe, care difer 樽ntre ele prin mici amnunte de construc釘ie: I. Higrografe fara dispozitiv de compensare: Higrograful de tip R. Fuess Higrograful de tip Junkalor Higrograful tip Fischer Higrograful tip W. Lembrecht II. Higrografe cu dispozitiv de compensare: Higrograful de tip J. Richard Higrograful de tip URSS- model vechi Higrograful de tip URSS- model nou
- 24. Instalarea higrografelor Higrograful se instaleaza impreuna cu termograful pe podeaua celui de-al doile adapost meteorologic la inaltimea de 2 m fata de suprafata activa-subiacenta. In timpul functionarii, el trebuie sa aiba pozitia perfect orizontala si carcasa de protectie a pieselor exterioare montata.
- 25. Efectuarea observatiilor higrografelor Observa釘iile psihrometrice (efectuate la orele 01, 07, 13, 19) trebuie s respecte o anumit ordine 樽n cadrul determinrilor termometrice: -se umezete tifonul termometrului umed cu ap distilat; -se 樽ntoarce cu cheia arcul moritii aspiratoare; -se urmrete cobor但rea temperaturii la termometrul umed; c但nd coloana de mercur a acestuia devine sta釘ionar se efectueaz citirea ambelor termometre, 樽ncep但nd cu cel umed, apoi la cel uscat; -樽n momentul 樽n care coloana termometric s-a stabilizat se citesc 樽n primul r但nd zecimile de grad i dup aceea gradele 樽ntregi; -dac temperatura aerului scade la valori mai mici de -10尊C, determinrile se fac numai la termometrul uscat i la higrometru.