ݺߣ

ݺߣShare a Scribd company logo

Criminalitatea cibernetică – provocare pentru aplicarea legii

•
•
S.E. CTS CERT-GOV-MD
S.E. CTS CERT-GOV-MD

Procuror, şef al secţiei tehnologii informaţionale şi investigaţii ale infracţiunilor în domeniul informaticii Veaceslav SOLTAN

1 of 23
Downloaded 35 times
Procuror, şef al secţiei tehnologii informaţionale şi investigaţii ale infracţiunilor în domeniul informaticii Veaceslav SOLTAN
 Devin din ce în ce mai frecvente;  Pot fi săvîrşite virtual de orice persoană, şi pot atinge, virtual toate persoanele;  Au un caracter din ce în ce mai mobil, şi din ce în ce mai internaţional;  Dezvoltarea reţelei globale «Internet» ca o atracţie pentru grupările crimei organizate:  confiscarea de domenii “ frumoase“ – Cybersquatting;  înregistrarea “ domenii cu erori.“ – Typosquatting;  domenii de furt calificat – Haydzheking;  introducerea de confuzie utilizatorului atacat de multe ori utilizatorii de sisteme electronice de plată - Phishing-ul etc.;
 Convenţia Consiliului Europei asupra Criminalităţii Informatice, semnată la Budapesta la 23 noiembrie 2001.  Convenţia Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor.  Constituţia Uniunii Internaţionale de Telecomunicaţii.  Recomandarea R(85)10 cuprinzând normele de aplicare a Convenţiei Europene de Asistenţă Mutuală în Materie Infracţională, cu referire la comisiile rogatorii privind interceptarea telecomunicaţiilor;  Recomandarea R(88)2 privind pirateria în contextul existenţei drepturilor de autor şi a drepturilor conexe;  Recomandarea R(87)15 privind reglementarea utilizării datelor personale în munca de poliţie;  Recomandarea R(89)9 privind unele norme care trebuie aplicate de statele membre pentru combaterea criminalităţii informatice.  Recomandarea R(95)4 privind protecţia datelor personale în domeniul serviciilor de telecomunicaţii;  Recomandarea R(95)13 privind aspecte de procedură penală în legătură cu Tehnologia Informaţiei;
 accesului nesancţionat - cînd un om străin în raport cu calculatorul sau sistemul computerizat se infiltrează în acestea din exterior şi le foloseşte  depăşirii accesului sancţionat - cînd utilizatorul legal al calculatorului sau al sistemului accesează date informatice asupra cărora împuternicirile sale nu se răspândesc
 Codul penal al Republicii Moldova, nr. 985-XV din 18.04.2002;  Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr. 122-XV din 14.03.2003;  Codul contravenţional al Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24.10.2008;  Legea cu privire la informatică nr.1069-XIV din 22.06.2000;  Legea cu privire la informatizare şi la resursele informaţionale de stat, nr. 467-XV din 21.11.2003;  Lege cu privire la documentul electronic şi semnătura digitală nr.264-XV din 15.07.2004;  Lege privind comerţul electronic nr. 284-XV din 22.07.2004 ;  Legea comunicaţiilor electronice nr. 241-XVI din 15.11.2007;  Legea privind prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice nr. 20- XVI din 03.02.2009;  Legea pentru ratificarea Convenţiei Consiliului Europei privind criminalitatea informatică nr. 6-XVI din 02.02.2009;  Lege cu privire la serviciile de plată şi moneda electronică nr. 114 din 18.05.2012.
Prin infracţiune informatică în sens restrîns se înţelege: „orice infracţiune în care un calculator sau o reţea de calculatoare este obiectul unei infracţiuni, sau în care un calculator sau o reţea de calculatoarea este instrumentul sau mediul de înfăptuire a unei infracţiuni.”
Reglementarea criminalităţii informatice  infracţiuni săvîrşite cu ajutorul sistemelor informatice, în care sistemele informatice constituie un instrument de facilitare a comiterii unor infracţiuni. Este vorba de infracţiuni “tradiţionale” perfecţionate prin utilizarea sistemelor informatice;  infracţiuni săvîrşite prin intermediul sistemelor informatice, în care sistemele informatice, incluzînd şi datele stocate în acestea, constituie ţinta infracţiunii. Aceste infracţiuni pot fi săvîrşite doar prin intermediul sistemelor informatice.
 Infracţiunea de reproducere, fără drept, a unei opere Legea nr. 139 din 02.07.2010 privind dreptul de autor şi drepturile conexe;  Infracţiunea de spălare a banilor, din Legea nr. 190- XVI din 26.07.2007 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului;  Infracţiunea de trădare prin transmitere de secrete, reglementată de art. 337 din Codul Penal;  Infracţiunea de divulgare a secretului care periclitează siguranţa statului, reglementată de art. 344 din Codul Penal;  Infracţiunea de propagandă, reglementată de art. 140 din Codul Penal.
DOMENIUL CRIMELOR INFORMAŢIONALE ŞI DE TELECOMUNICAŢII Crimele cibernetice sunt divizate în categorii: 1.Infracţiunile împotriva confidenţialităţii, integrităţii şi disponibilităţii datelor şi sistemelor informatice:  art. 259 – Accesul ilegal la informaţia computerizată,  art. 260 – Producerea, importul, comercializarea sau punerea ilegală la dispoziţie a mijloacelor tehnice sau produselor program,  art. 260/1 – Interceptarea ilegală a unei Transmisii de date informatice,  art. 260/2 – Alterarea integrităţii datelor informatice ţinute într-un sistem informatic,  art. 260/3 – Perturbarea funcţionării sistemului informatic,  art. 260/4 – Producerea, importul, comercializarea sau punerea ilegală la dispoziţiei a parolelor codurilor de acces sau a datelor similare,  art.177. Încălcarea inviolabilităţii vieţii personale  art.178.Violarea dreptului la secretul corespondenţei  art.301/1.Producerea, comercializarea sau procurarea în scop de comercializare a mijloacelor tehnice speciale destinate pentru obţinerea ascunsă a informaţiei, săvîrşite ilegal
Criminalitatea cibernetică – provocare pentru aplicarea legii
Criminalitatea cibernetică – provocare pentru aplicarea legii
 art. 260/5 – Falsul informatic,  art. 260/6 – Frauda informatică,
 art. 261 – Încălcarea regulilor de securitate a sistemului informatic,  art. 261/1 – Accesul neautorizat la reţelele şi serviciile de telecomunicaţii.
 art. 208/1. Pornografia infantilă
 art. 185/1. Încălcarea dreptului de autor şi a drepturilor conexe  art. 185/2. Încălcarea dreptului asupra obiectelor de proprietate industrială  art. 185/3. declaraţiile intenţionat false în documentele de înregistrare ce ţin de protecţia proprietăţii intelectuale.
Criminalitatea cibernetică – provocare pentru aplicarea legii
 (1) Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul de Informaţii şi Securitate formează şi actualizează în permanenţă bazele de date privind criminalitatea informatică.  (2) Ministerul Afacerilor Interne efectuează măsuri speciale de investigaţii, de urmărire penală, de cooperare internaţională, de identificare a persoanelor care comit infracţiuni informatice.  (3) Serviciul de Informaţii şi Securitate desfăşoară activităţi de prevenire şi combatere a criminalităţii informatice ce prezintă ameninţări la adresa securităţii naţionale, activităţi operative de investigaţii, de depistare a legăturilor organizaţiilor criminale internaţionale, alte activităţi în limita competenţei sale.  (4) Procuratura Generală:  a) coordonează, conduce şi exercită urmărirea penală, în modul prevăzut de lege;  b) dispune, în cadrul desfăşurării urmăririi penale, la solicitarea organului de urmărire penală sau din oficiu, conservarea imediată a datelor informatice ori a datelor referitoare la traficul informatic, faţă de care există pericolul distrugerii ori alterării, în condiţiile legislaţiei de procedură penală;  c) reprezintă învinuirea, în numele statului, în instanţă de judecată în modul prevăzut de lege.  (5) Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, în comun cu Serviciul de Informaţii şi Securitate, prezintă propuneri privind asigurarea protecţiei şi securităţii informatice.  (6) Institutul Naţional al Justiţiei realizează perfecţionarea profesională a personalului antrenat în înfăptuirea justiţiei în domeniul combaterii criminalităţii informatice.  Conform art. 266 CPP competenţa organului de urmărire penală al Ministerului Afacerilor Interne care efectuează urmărirea penală pentru orice infracţiune care nu este dată prin lege în competenţa altor organe de urmărire penală sau este dată în competenţa lui prin ordonanţa procurorului Conform articolului 4 al Legii nr.20 din 03.02.2009 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice
 Aceste organe sunt abilitate cu atribuţii de depistare a infracţiunilor, inclusiv şi a infracţiunilor informaţionale şi fraudelor prin Internet, însă numai serviciile operative ale MAI (CCI al IGP), SIS în calitate de organe de constatare, sunt împuternicite atât cu funcţii de depistare, cât şi cu funcţii de verificare a faptelor prejudecabile, în volumul deplin până la pornirea urmăririi penale, iar organele MAI (DUP) exercită şi urmărirea penală.  Conform art. 273 CPP sunt abilitate cu funcţii de control şi alte servicii de stat care participă nemijlocit la verificarea activităţii economico-financiare a întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor de stat şi a organelor administraţiei publice locale şi centrale.  Conform Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Regulamentului Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei nr. 905 din 28.07.2008
Criminalitatea cibernetică – provocare pentru aplicarea legii
Criminalitatea cibernetică – provocare pentru aplicarea legii
Numărul cauzelor penale intentate 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Total 177 2 2 3 2 2 2 4 4 7 11 39 178 0 0 1 1 2 0 4 10 7 11 36 185/1 0 1 25 60 38 20 41 16 7 2 210 185/2 0 0 0 0 0 0 2 3 3 4 12 185/3 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1 208/1 0 0 0 0 0 1 1 0 4 5 11 259 0 0 0 2 2 4 2 1 0 1 12 260 0 1 1 1 0 0 0 1 3 0 7 260/1 0 0 2 0 0 0 0 0 2 0 4 260/3 0 0 0 0 0 0 0 3 1 2 6 260/4 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 1 260/5 0 0 0 0 0 0 1 1 0 2 4 260/6 0 0 0 0 0 0 1 1 3 5 10 261 0 1 3 0 2 2 1 1 1 0 11 261/1 0 1 1 1 1 0 1 3 4 2 14 Total 2 6 37 67 47 29 58 45 42 45 378
Criminalitatea cibernetică – provocare pentru aplicarea legii
ÎԳٰă?

More Related Content

Criminalitatea cibernetică – provocare pentru aplicarea legii

  • 1. Procuror, şef al secţiei tehnologii informaţionale şi investigaţii ale infracţiunilor în domeniul informaticii Veaceslav SOLTAN
  • 2.  Devin din ce în ce mai frecvente;  Pot fi săvîrşite virtual de orice persoană, şi pot atinge, virtual toate persoanele;  Au un caracter din ce în ce mai mobil, şi din ce în ce mai internaţional;  Dezvoltarea reţelei globale «Internet» ca o atracţie pentru grupările crimei organizate:  confiscarea de domenii “ frumoase“ – Cybersquatting;  înregistrarea “ domenii cu erori.“ – Typosquatting;  domenii de furt calificat – Haydzheking;  introducerea de confuzie utilizatorului atacat de multe ori utilizatorii de sisteme electronice de plată - Phishing-ul etc.;
  • 3.  Convenţia Consiliului Europei asupra Criminalităţii Informatice, semnată la Budapesta la 23 noiembrie 2001.  Convenţia Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor.  Constituţia Uniunii Internaţionale de Telecomunicaţii.  Recomandarea R(85)10 cuprinzând normele de aplicare a Convenţiei Europene de Asistenţă Mutuală în Materie Infracţională, cu referire la comisiile rogatorii privind interceptarea telecomunicaţiilor;  Recomandarea R(88)2 privind pirateria în contextul existenţei drepturilor de autor şi a drepturilor conexe;  Recomandarea R(87)15 privind reglementarea utilizării datelor personale în munca de poliţie;  Recomandarea R(89)9 privind unele norme care trebuie aplicate de statele membre pentru combaterea criminalităţii informatice.  Recomandarea R(95)4 privind protecţia datelor personale în domeniul serviciilor de telecomunicaţii;  Recomandarea R(95)13 privind aspecte de procedură penală în legătură cu Tehnologia Informaţiei;
  • 4.  accesului nesancţionat - cînd un om străin în raport cu calculatorul sau sistemul computerizat se infiltrează în acestea din exterior şi le foloseşte  depăşirii accesului sancţionat - cînd utilizatorul legal al calculatorului sau al sistemului accesează date informatice asupra cărora împuternicirile sale nu se răspândesc
  • 5.  Codul penal al Republicii Moldova, nr. 985-XV din 18.04.2002;  Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr. 122-XV din 14.03.2003;  Codul contravenţional al Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24.10.2008;  Legea cu privire la informatică nr.1069-XIV din 22.06.2000;  Legea cu privire la informatizare şi la resursele informaţionale de stat, nr. 467-XV din 21.11.2003;  Lege cu privire la documentul electronic şi semnătura digitală nr.264-XV din 15.07.2004;  Lege privind comerţul electronic nr. 284-XV din 22.07.2004 ;  Legea comunicaţiilor electronice nr. 241-XVI din 15.11.2007;  Legea privind prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice nr. 20- XVI din 03.02.2009;  Legea pentru ratificarea Convenţiei Consiliului Europei privind criminalitatea informatică nr. 6-XVI din 02.02.2009;  Lege cu privire la serviciile de plată şi moneda electronică nr. 114 din 18.05.2012.
  • 6. Prin infracţiune informatică în sens restrîns se înţelege: „orice infracţiune în care un calculator sau o reţea de calculatoare este obiectul unei infracţiuni, sau în care un calculator sau o reţea de calculatoarea este instrumentul sau mediul de înfăptuire a unei infracţiuni.”
  • 7. Reglementarea criminalităţii informatice  infracţiuni săvîrşite cu ajutorul sistemelor informatice, în care sistemele informatice constituie un instrument de facilitare a comiterii unor infracţiuni. Este vorba de infracţiuni “tradiţionale” perfecţionate prin utilizarea sistemelor informatice;  infracţiuni săvîrşite prin intermediul sistemelor informatice, în care sistemele informatice, incluzînd şi datele stocate în acestea, constituie ţinta infracţiunii. Aceste infracţiuni pot fi săvîrşite doar prin intermediul sistemelor informatice.
  • 8.  Infracţiunea de reproducere, fără drept, a unei opere Legea nr. 139 din 02.07.2010 privind dreptul de autor şi drepturile conexe;  Infracţiunea de spălare a banilor, din Legea nr. 190- XVI din 26.07.2007 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului;  Infracţiunea de trădare prin transmitere de secrete, reglementată de art. 337 din Codul Penal;  Infracţiunea de divulgare a secretului care periclitează siguranţa statului, reglementată de art. 344 din Codul Penal;  Infracţiunea de propagandă, reglementată de art. 140 din Codul Penal.
  • 9. DOMENIUL CRIMELOR INFORMAŢIONALE ŞI DE TELECOMUNICAŢII Crimele cibernetice sunt divizate în categorii: 1.Infracţiunile împotriva confidenţialităţii, integrităţii şi disponibilităţii datelor şi sistemelor informatice:  art. 259 – Accesul ilegal la informaţia computerizată,  art. 260 – Producerea, importul, comercializarea sau punerea ilegală la dispoziţie a mijloacelor tehnice sau produselor program,  art. 260/1 – Interceptarea ilegală a unei Transmisii de date informatice,  art. 260/2 – Alterarea integrităţii datelor informatice ţinute într-un sistem informatic,  art. 260/3 – Perturbarea funcţionării sistemului informatic,  art. 260/4 – Producerea, importul, comercializarea sau punerea ilegală la dispoziţiei a parolelor codurilor de acces sau a datelor similare,  art.177. Încălcarea inviolabilităţii vieţii personale  art.178.Violarea dreptului la secretul corespondenţei  art.301/1.Producerea, comercializarea sau procurarea în scop de comercializare a mijloacelor tehnice speciale destinate pentru obţinerea ascunsă a informaţiei, săvîrşite ilegal
  • 12.  art. 260/5 – Falsul informatic,  art. 260/6 – Frauda informatică,
  • 13.  art. 261 – Încălcarea regulilor de securitate a sistemului informatic,  art. 261/1 – Accesul neautorizat la reţelele şi serviciile de telecomunicaţii.
  • 14.  art. 208/1. Pornografia infantilă
  • 15.  art. 185/1. Încălcarea dreptului de autor şi a drepturilor conexe  art. 185/2. Încălcarea dreptului asupra obiectelor de proprietate industrială  art. 185/3. declaraţiile intenţionat false în documentele de înregistrare ce ţin de protecţia proprietăţii intelectuale.
  • 17.  (1) Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul de Informaţii şi Securitate formează şi actualizează în permanenţă bazele de date privind criminalitatea informatică.  (2) Ministerul Afacerilor Interne efectuează măsuri speciale de investigaţii, de urmărire penală, de cooperare internaţională, de identificare a persoanelor care comit infracţiuni informatice.  (3) Serviciul de Informaţii şi Securitate desfăşoară activităţi de prevenire şi combatere a criminalităţii informatice ce prezintă ameninţări la adresa securităţii naţionale, activităţi operative de investigaţii, de depistare a legăturilor organizaţiilor criminale internaţionale, alte activităţi în limita competenţei sale.  (4) Procuratura Generală:  a) coordonează, conduce şi exercită urmărirea penală, în modul prevăzut de lege;  b) dispune, în cadrul desfăşurării urmăririi penale, la solicitarea organului de urmărire penală sau din oficiu, conservarea imediată a datelor informatice ori a datelor referitoare la traficul informatic, faţă de care există pericolul distrugerii ori alterării, în condiţiile legislaţiei de procedură penală;  c) reprezintă învinuirea, în numele statului, în instanţă de judecată în modul prevăzut de lege.  (5) Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, în comun cu Serviciul de Informaţii şi Securitate, prezintă propuneri privind asigurarea protecţiei şi securităţii informatice.  (6) Institutul Naţional al Justiţiei realizează perfecţionarea profesională a personalului antrenat în înfăptuirea justiţiei în domeniul combaterii criminalităţii informatice.  Conform art. 266 CPP competenţa organului de urmărire penală al Ministerului Afacerilor Interne care efectuează urmărirea penală pentru orice infracţiune care nu este dată prin lege în competenţa altor organe de urmărire penală sau este dată în competenţa lui prin ordonanţa procurorului Conform articolului 4 al Legii nr.20 din 03.02.2009 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice
  • 18.  Aceste organe sunt abilitate cu atribuţii de depistare a infracţiunilor, inclusiv şi a infracţiunilor informaţionale şi fraudelor prin Internet, însă numai serviciile operative ale MAI (CCI al IGP), SIS în calitate de organe de constatare, sunt împuternicite atât cu funcţii de depistare, cât şi cu funcţii de verificare a faptelor prejudecabile, în volumul deplin până la pornirea urmăririi penale, iar organele MAI (DUP) exercită şi urmărirea penală.  Conform art. 273 CPP sunt abilitate cu funcţii de control şi alte servicii de stat care participă nemijlocit la verificarea activităţii economico-financiare a întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor de stat şi a organelor administraţiei publice locale şi centrale.  Conform Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Regulamentului Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei nr. 905 din 28.07.2008
  • 21. Numărul cauzelor penale intentate 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Total 177 2 2 3 2 2 2 4 4 7 11 39 178 0 0 1 1 2 0 4 10 7 11 36 185/1 0 1 25 60 38 20 41 16 7 2 210 185/2 0 0 0 0 0 0 2 3 3 4 12 185/3 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1 208/1 0 0 0 0 0 1 1 0 4 5 11 259 0 0 0 2 2 4 2 1 0 1 12 260 0 1 1 1 0 0 0 1 3 0 7 260/1 0 0 2 0 0 0 0 0 2 0 4 260/3 0 0 0 0 0 0 0 3 1 2 6 260/4 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 1 260/5 0 0 0 0 0 0 1 1 0 2 4 260/6 0 0 0 0 0 0 1 1 3 5 10 261 0 1 3 0 2 2 1 1 1 0 11 261/1 0 1 1 1 1 0 1 3 4 2 14 Total 2 6 37 67 47 29 58 45 42 45 378