�ݺ�ߣ

Lucrare pentru obtinerea
certificatului de competente nivel 4
Domeniul: Servicii
Specializarea: Tehnician in activitati economice
Tema: Comunicarea in afaceri
Profesor coordonator: Elev sustinator:
Constantinescu Andreia Ivan Claudiu
2014-2015

ARGUMENT
Negocierea este unul dintre cei mai importanţi paşi atunci când se pune baza unei afaceri. Pentru
a negocia avem nevoie de comunicare şi de aceea este foarte important să cunoaştem toate
informaţiile refetoare la acest subiect. Personal am ales această temă din dorinţa de a-mi
aprofunda cunoştinţele în ceea ce priveşte „comunicarea” în cadrul unei afaceri. În primul
capitol am abordat mai multe teme în ceea ce priveşte rolul comunicarea în afaceri. Prima
întrebare la care am dorit să caut răspuns este „Ce este comunicarea?” . Din experienţa de viaţă
de până acum ştiam că procesul de comunicare este foarte important atât în viaţa de zi cu zi
cât şi în cadrul unei afaceri. Importanţa acesteia rezultă şi din strădania specialiştilor din toate
domeniile de o dezvolta necontenit, acordându-i o amploare din ce în ce mai mare, cu scopul
obţinerii succesului în toate domeniile de activitate. În a doua tema a acestui capitol am
prezentat atât elementele necesare procesului de comunicare cât şi subiecţii între care se poate
stabili această relaţie. Comunicarea nu se poate realiza fără un emiţător (persoana care transmite
informaţia), un receptor (persoana care primeşte informaţia), mesaj (informaţia propriu-zisă),
canal şi un cod. Comunicarea se poate realiza între două persoane, între o persoană şi un grup
sau între două grupuri. În cea de-a treia parte a primului capitol am punctat funcţiile
comunicării manageriale. Indiferent de sistemul social, într-o organizaţie comunicarea
îndeplineşte opt funcţii: informarea, socializarea, motivaţia, dialogul, educaţia, promovarea
culturii distracţia, integrarea. Funcţia de bază a comunicării manageriale este INFORMAREA.
Conducerea organizaţiei primeşte şi selectează informaţiile primite de la surse numeroase, pe
care le interpretează şi le transformă în îndrumări sau decizii şi le transmite mai departe. În cel
de-al treilea capitol am abordat « Comunicarea scrisă«. Comunicarea scrisă, alături de cea
verbală, reprezintă o componentă a comunicării umane. Comunicarea scrisă se poate realiza prin
diferite documente oficiale cum ar fi: procesul verbal, raportul, darea de seamă, proiectul,
referatul, scrisoarea de afaceri, memorial. În cadrul comunicării scrise folosim cuvintele, dar
putem folosi şi unele semen sau desene. Acest tip de comunicare se numeşte comunicare grafică.
Grafica managerială urmăreşte ordonarea şi prezentarea unui ansamblu de date referitoare
la o anumită problemă într-o manieră sintetică, uşor de perceput. Nu întotdeauna este indicat să
apelăm la comunicarea grafică dar utilizarea ei îmbunătăţeşte comunicarea şi trezeşte interesul şi
atenţia receptorului. Imaginile folosite trebuie să fie relevante, clare şi în concordanţă cu
conţinutul mesajului.

CAPITOLUL 1
NOTIUNI GENERALE PRIVIND COMUNICAREA
1.1 Ce este comunicarea?
Comunicarea este o caracteristică fundamentală a existenţei. Toate funcţiile manageriale
sunt realizate cu ajutorul comunicării, ca un proces de înţelegere între oameni cu ajutorul
transferului de informaţie. De aici rezultă cele trei aspecte semnificative ale comunicării:
* IDEE: adică ideea care trebuie transmisă receptorului.
* EMIŢĂTOR- RECEPTOR: comunicarea implică prezenţa a cel puţin două persoane fără de
care nu are sens.
* CUVÂNT-ÎNŢELEGERE: utilizarea cuvintelor astfel încât să fie înţeles de către
participanţii la procesul comunicării. Comunicarea este procedeul prin care se transmite un
mesaj de la emiţător la receptor prin intermediul unui canal. Toate activităţile organizate de
oameni în prezent îşi au izvorul în comunicare. A comunica nu înseamnă numai a vorbi , ci şi a
scrie , a citi, a asculta sau a privi. Comunicarea esta caracteristică tuturor vieţuitoarelor deoarece
a relaţiona presupune a comunica cu cei din jur. Comunicarea implică ascultare, de aceea pentru
a comunica eficient trebuie să ne dezvoltăm abilităţile de ascultare activă. Uneori
comunicarea poate duce la conflict pentru că a comunica deschis presupune a accepta puncte de
vedere diferite şi a exprima deschis propriile puncte de vedere. În cadrul relaţiilor interumane,
comunicarea a fost şi rămâne de o importanţă covârşitoare, frecvent abordată în mass-
media, în mediul universitar şi preuniversitar, în mediul afacerilor, dar şi în viaţa de zi cu zi.
Importanţa acesteia rezultă şi din strădania specialiştilor din toate domeniile de o dezvolta
necontenit, acordându-i o amploare din ce în ce mai mare, cu scopul obţinerii succesului în toate
domeniile de activitate.
1.2 Caracteristicile unui proces de comunicare Procesul de comunicare cuprinde următoarele
elemente: 1. Emiţătorul 2. Mesajul 3. Mijlocul de comunicare 4. Linbajul comunicării 5.
Receptorul 6. Contextul
1.2.1 EMIŢĂTORUL este iniţiatorul comunicării, cel care elaborează mesajul. El alege
mijlocul de comunicare şi limbajul astfel încât receptorul să–i înţeleagă masajul formulat.
Emiţătorul are dreptul de a alege receptorul cu care doreşte să comunice.
1.2.2 MESAJUL este forma fizica în care emiţătorul codifică informaţia, poate fi un ordin, o
idee, un gând. Mesajul are ca obiectiv informarea, convingerea, impresionarea, amuzarea,
obţinerea unei acţiuni. Mesajul este supus unui proces de codificare şi decodificare dintre cele
două persoane, emitţăorul codifică mesajul trimis iar receptorul decodifică mesajul primit.

Mesajul este elementul care conţine simbolurile verbale şi non-verbale are un “text” – care este
vizibil şi are “muzică” – care poate conţine o ameninţare nedorită.
Exemplu: ”Te rog să treci pe la mine când te întorci!”
1.2.3 MIJLOCUL DE COMUNICARE sau canalul de comunicare este drumul parcurs de
mesaj dinspre emiţător spre receptor. Poate fi formal –comunicare ce urmează structura
ierarhică a organizaţiei şi informal – când comunicarea provine din interacţiunile sociale şi
legăturile informate din cadrul organizatţei. Aceasta din urmă poate îmbrăca forme : idei, opinii,
zvonuri. Mijlocul de comunicare cuprinde discuţia de la om la om corespondenţa oficială,
sedinţe ,telefon , fax, internet.
1.2.4 LIMBAJUL DE COMUNICARE poate fi: # verbal –cu cuvinte, # non-verbal prin
limbajul corpului, timpului, spaţiului, lucrurilor, îmbrăcămintelor # paraverbal-prin folosire
tonalităţii, accentuării ritmului de vorbire.
1.2.5 RECEPTORUL este persoana care primeşte mesajul, dar ascultarea mesajului este la fel
de importantă ca şi transmiterea ei.
1.2.6 CONTEXTUL este foarte important pentru că aceleaşi cuvinte vor suna altfel într-un birou
decât pe stradă. Orice comunicare are contextul ei.
1.3 Funcţiile comunicării manageriale
Indiferent de sistemul social, într-o organizaţie comunicarea îndeplineşte optfuncţii:informarea,
socializarea, motivaţia, dialogul, educaţia, promovarea culturiidistracţia,integrarea.Funcţiile
comunicării manageriale sunt:
1.3.1 INFORMAREA
* asigurareaaccesului lainfomaţii;
* furnizareainformaţiilornecesaredesfăşurăriiunei activităţi care săpermitărealizareaobiectivelor;
* furnizareainformaţiilornesesare implementării deciziilor.
1.3.2 TRANSMITEREA DECIZIILOR
* comunicareaoperativăadeciziilor;
* crearea unui climat care să stimuleze asumarea responsabilităţii pentru îndeplinireadeciziei.
1.3.3 INFLUENŢAREA RECEPTORULUI
* organizareade dialoguri cuangajaţii cuasigurareade feedback;

* stimulareacomunicăriidintre angajaţi.
1.3.4 INSTRUIREA ANGAJAŢILOR
* tranmiterea cunoştinţelor necesare perfecţionării pregătirii profesionale,
dezvoltării spirituale;
* dobândireaaptitudinilorşi competenţelornecesare exercitării profesiei
* amplificareacapacităţiide apercepe şi interpretafenomenele,de aaborda şi soluţionaeficint
problemele.
1.3.5 CREAREA DE IMAGINE
* asigurereainformaţiilornecesare creării de imagene personalăşi organizaţională;
* formareaunei cunoştinţe de apartenenţălaorganizaţie ;
1.3.6 MOTIVAREA ANGAJAŢILOR
* furnizare informaţiilormenitesăconsolideze interesulşi participareaangajaţilorlarealizarea
sarcinilor;
* recunoaşterearealizărilorperformante;
* evaluareacorectăa angajaţilor;
* stimulareaîncrederii însine;
1.3.7 PROMOVAREA CULTURII ORGANIZAŢIONALE
* transmitereaelementelorculturiiorganizaţionale (sloganuri,norme,sisteme de valori);
* lărgireaorizontului culturalal angajaţilor;
* dezvoltareaimaginaţiei şi creativităţii;
* stimulareanevoiloretice şi estetice.
Funcţiade bază a comunicării manageriale esteINFORMAREA. Conducereaorganizaţiei primeşteşi
selecteazăinformaţiile primite de lasurse numeroase,pe care le interpreteazăşi le transformăîn
îndrumări sau decizii şi le transmite mai departe.

1.4 Comunicareascrisă
Comunicareascrisă,alături de ceaverbală,reprezintăocomponentăacomunicării
umane.Caracteristicile mesajuluiscrissunt:
- are anumite restricţii de utilizare;
- să fie conceputexplicit;
- implicăuncontrol exigentprivindinformaţiile,fapteleşi argumentelefolosite;
- poate fi exprimatsubdiferite forme;
- este judecatdupăfondul şi formatextului.
Un indicator care caracterizează comunicarea scrisă este lizibilitatea. Pentrumăsurarea lui se
recomandă metoda Flesch, care constă ţn calculul lungimii medii apropoziţiei saual numărului
mediude silabe pentrufiecare 100 de cuvinte.Pentrutextelenormale care trebuiecitite şi înţelese de
83% dintre oameni,medialungimii propoziţiei trebuie săfie de 15-17 civinte,cu147 silabe la100 de
cuvinte.
1.5 Documente oficialefolositeînactivitateamanagerială
1.5.1 Procesul verbal –este un documentoficial încare se înregistreazăoanumităconstatare sau se
consemnează pe scurt discuţiile şi hotărârile unei anumite adunări.(ANEXA1)
1.5.2 Minuta – este un documentcare consemneazăanumite lucruri,asemănâdu-se cuprocesul verbal
de constatare. Se deosebeşte de acesta prin faptul că înregistrează o propunere sauacţiune
intreprinsălaunmomentdatcare urmeazăa fi completatăulterior.
1.5.3 Scrisoareade afaceri – în lumeaafacerilor,scrisoareaeste înca
unul dincele mai eficiente moduri de transmitere ainformaţiei.
* O scisoare de afacere trebuie:
– să câştige ATENŢIA cititorului;
– să-i trezeascăşi să-i capteze INTERESUL;
– să-i aprindăDORINŢA pentruceeace-i propune scrisoarea;
– să-l îndemne laACŢIUNEîn direcţiasugeratăde scrisoare.
* O scrisoare de afaceri trebuie întocmităcumultagrijă,respectându-seanumitereguli:
– redactare ingrijităşi estetică;
– limbaj simplu,fărăa exageraînacest sens;

– stilul energicpentruasugerasiguranţaşi încredereaîn sine;
– evitareaamănuntelorneimportante;
– evitareapromisiunilorce nupot fi respectate;
1.5.4 Referatul –este documentul scrisîncare suntprezentate aspecte concrete,date şi aprecieriîn
legăturacu o anumităproblemă,precumşi propuneri de modificare asituaţiei existente.Structurasa
este compusădin:
– prezentareasuccintăaproblemeiabordate;
– concluzii şi propuneri; – semnătura.
1.5.5 Raportul – cuprinde orelatare a unei activităţi (pesonale saude grup).Se face dinoficiusaula
cerereaunui organierarhic.Se bazeazăpe cercetări amănunţite,schimburide experienţă,documentari.
1.5.6 Memoriul – este oprezentare amănunţită şi documentatăaunei probleme,aunei situatii.
Forma unui memoriueste:
– formulade adresare;
– numele,prenumele,funcţiaşi adresacelui care l-aintocmit;
– prezentareaşi analizaproblemei;
– soluţii preconizate;
– semnatura;
– funcţiaadresantuluişi organizaţia.
1.5.7 Darea de seama– este documentul care cuprinde prezentareaşi analizaactivităţii unei organizaţii,
într-o anumită etapasau justificarea unei gestiuni. Se prezintă lunar,trimestrial,semestrial sauanual
de către conducere în faţa salariaţilorsauaacţionarilor.Materialul prezentateste critic,evidenţiind
dificultăţileşi cauzele lorşi propunândsoluţii de remediere.
1.6 Comunicareagrafică Grafica managerialăurmăreşte ordonareaşi prezentareaunui ansamblude
date referitoare la o anumită problemă într-o manieră sintetică, uşor de perceput. Nu
întotdeaunaeste indicatsăapelămlacomunicareagraficădar utilizareaei îmbunătăţeşte comunicarea
şi trezeşte interesul şi atenţia receptorului.Imaginile folosite trebuiesăfie relevante,clare şi în
concordanţăcu conţinutul mesajului.
Comunicareagraficaeste utilizatăde către manageri caelementauxiliar:
– pentrua scoate în evidenţăanumite aspecte;

– pentrua pune în evidenţăanumitecorelaţii;
– pentrua oferi ocantitate mai mare de informaţii;
– pentrua facilitaînţelegereamesajului;
– pentrua evitaambiguităţile.
Comunicareamanagerialăgraficăsolicităspiritul de observare şi informarefăcândapel lacapacitatea
de gândire concretăşi abstractă.Grafica folosităde managertrebuie săcuprindătoate datele necesare
unei informări corecte indicateprinsimboluri,legende,cuvinte,cifre şi săfie expresivăşi estetică.Este
recomandabil săse apeleze lacomunicare vizualănumai atunci cândeste nevoieşi înacest caz să fie pe
înţelesul auditoriului,însoţind-ocuuncomentariuadecvat.
1.7 Cunoaştereaindividului prinscris
Se poate interpretacaracterul unui omşi făcând analizagrafologicăasemnăturii sale.Aşade exemplu: –
iscaliturasimplaşi citeaţăindicăunspiritsincerşi drept; – iscalituradreaptăeste specificăcelor
echilibraţi fizicşi psihic; – iscalituraoblicăindicăopersoanăvaloroasă,cusimţul realităţii,iarceacu
întorsături un tipfără valoare; – iscalituraneciteaţăexprimăunomascuns,iar cea “deosebită”o
persoanăcare-şi face multe iluzii.Înpractică,alături de identificareagrafologică,se ţine seamade
particularităţilehârtiei,ale cernelii,tocului.Comunicareascrisăoferămai puţinălibertate decâtcea
verbală,deoarece comportăunstil personal şi solicităîntr-omăsurămai mare creativitateaşi
imaginaţia.Dintre mijloacelede comunicare prinmesaje,celemai frecventfolosite sunturmatoarele:
¨ cerereaşi oferta;
¨ scrisorile şi contractele;
¨ CurriculumVitae;
¨ scrisorile şi mesajele adresate celordinafarainstituţiei (informări,scrisoride mulţumire,telegrame,
faxuri etc.);
¨ rapoarte (cu regiminternsauextern);
¨ norme de organizare şi de funcţionare internesauexterne (broşuri,cataloage,pliante şi alte forme
de mesaje promoţionale ale organizaţiei).
Comunicareascrisăeste folositămai alesînstadiile preliminare ale negocierilorîntre companiile
care intrăpentruprimadată în contact. Treptat,dupăce încredereareciprocăs-adobândit,importanţa
comunicării scrise se diminuează,contractele care se incheiedevintotmai succinte datorităcresterii în
importanţăa comunicării şi negocierii orale.
Specificul culturalîşi pune şi el amprentaasupraeficienţeicomunicărilorscrise.De exemplu,dacă
într-o culturăeste acordată o atenţie specialăpoliteţii,atunci chiarşi comunicărileinterne către niveluri

ierarhice inferioare trebuiesăfie politicoase şi mai puţinimperative decâts-arputeaastepta
reprezentanţii dinalte culturi.
Iar dacă fiecare limbăare stilul ei se vaţine seamaşi de acest aspect.Limbaaraba este o limbă
,,poetică",impregnatăde exagerari,adjective şi metafore,iaroamenii de afaceri arabi nule evităatunci
când comunicăîn scris cu alţii.La polul opusse situeazăgermaniicare evităîncomunicareascrisă
exagerarile şi hiperbolizarile.Ei considerăcăcei care apeleazalasuperlativeexagerează,dovedind
egocentrism.Rezultăcăîn comunicareacu germanii se recomandăstilul pasiv,impersonal.
1.8 Comunicareaverbalascrisă– CurriculumVitae Comunicareaverbalascrisaridicaunele probleme
specifice legatede faptul caare în cea mai mare parte un caracter formal, nubeneficiaza de
avantajele feed-backului imediat, este ocomunicare ce ramâne înregistrata si poate ajunge la
destinatarii neintentionatide emitent.Acestgende comunicare abordeazaîngeneral problematica
documentelorspecifice:
– note si circulare care suntdocumente ce transmitinstructiuni îninteriorulunei organizatii;
– rapoarte si propuneri scrise care suntdocumente custandarde proprii fiecarei organizatii privind
formaacestora ;
– scrisoareaca documentmanagerial folositîncomunicareacuexteriorul organizatiei ;
– documente caracteristice procesului de evaluare si procesului de angajare
CURRICULUM VITAE
C.V.-ul este unfel de carte de identitate personala,osintezacompletaaformatiei pe care oaveti,a
experientei dobândite si aproiectelorviitoare.El vaînsoti scrisorile princare vaanuntati eventuala
candidaturala unpost,propriaofertasau raspunsurile ladiverseanunturi aparute înpresa.Obiective:
– trebuie saevidentiezeînprimul rândpunctele dumneavostratari (exemplu:dacanivelulde
competentacorespundecerintelorsolicitantului);
– sa trezeascainteresul celui care îl citeste si care mai are de parcurs,mai multca sigur,omultime de
asemeneatexte înfiecare zi ;
– trebuie sadovedescacasunteti persoanaceamai potrivita.
Concepereaunui CV.Casa atrageti atentiacelui care îl citeste,textultrebuiesafie pozitivsi directiar
pentrua-l face usor de cititsi de înteles,clarsi precis,e nevoie safolositi unstil simplu.Puneti în
evidentaelementeleesentiale ale profilului dumneavoastraînasa fel încât cel care le citeste sale poata
retine cuusurinta.Acesteatrebuie sapoatafi argumentate si dovedite,ceeace impune safiti pregatit
oricândsa aduceti probe pentrusprijinireaafirmatiilorpe care le faceti.C.V.-ul trebuie sacontinaesenta
informatiilor,deci nueste nevoie safurnizati absoluttot,detaliile fiindfurnizate ulteriorlacerere.Este
importantsa acordati atentie nunumai fondului (datepersonale,realizari,cifre),ci si formei (modde
prezentare,stil,ortografie).Erori de evitat

– nu puneti niciodatatitlul ”Curriculumvitae”launastfel de document;oricum, se stie despre ce este
vorba ;
– nu semnati unCV ;
– nu expediati unCV farao scrisoare de însotire ;
– nu folositi decâtunprenume încazul în care aveti mai multe;
– nu trimiteti ofotografienutrimitetiofotografie care vadezavantajeaza.Dacase cere si o fotografie
împreunacu un CV,alegeti unade calitate,încare sa aveti o tinutacorecta ;
– anii,diverse alte date exprimatenumericnutrebuie scrise înlitere,ci numai încifre ;
– nu mentionati niciodataînCV perioadelede somaj ;
– nu mentionati studiile elementare sauliceale dacaaveti diplomauniversitara.
Referirilese facnumai lacel mai înalt nivel al studiilor.Formaunui CV Dimensiuni:pentruuntânar
absolvent,cuputinaexperienta,este suficientopagina.Pentrupersoanele cuvechime înmuncan-ar
trebui sa depaseascadouapagini.Dactilografiere:
textul trebuie safie dactilografiatcorectsi bine asezatînpagina.
Fotocopiile safie clare si de bunacalitate.
Hârtia: alegeti ohârtie de calitate,de culoare alba,formatA4(21x29,7 cm). Acelasi tipde hârtie trebuie
folosit si pentru scrisoarea care însoteste CV-ul. Marginile: respectati margineade 4cm laambele
parti (stânga pentruoeventualaîndosariere iar parteadreaptapentruaface o serie de observatiisau
mentiuni).Scheme de prezentare:UnCV poate fi elaboratîndiferite feluri:
– cronologic:veti citaîn ordine cronologicainformatiile referitoare lastudiide
pregatire sauspecializare,locurile de muncaocupate anterior;
– anticronologic:veti începe mentionândexperienteleprofesionalecele mai recentesaucele mai
importante,revenindulteriorasupracelorlalteinformatii;
– functional:veti prezentasubformade titluri diferitele functii pe care le-ati ocupat.
Aceastaformulaeste recomandatacelorcare au experiente profesionale variatesi preferasaevite
mentionareacronologicaadatelor.Redactareapropriuzisaîncepe cudatele de identitate,care trebuie
scrise nu în continuare,ci unele subaltele.Ele potfi scrise si în centrul paginii,darcel mai bine arata

când sunttrecute în parteastânga sus.Continutul unui CV variazainevitabil de laopersoanalaalta, dar
are în general urmatoarele componente:
– date de identitate; –formatie;
– experientaprofesionala;
– diverse.
Identitate:Nueste nevoie samentionati decâtdatelestrictnecesare:
nume si prenume,adresa,numarul de telefon(trebuie precizate orele lacare sunteti de gasitde obicei,
sau daca aveti robottelefonic).
Data de nastere:numentionati datanasterii,ci mai degrabavârsta,iar aceasta doar în cazul în care este
ceruta saucând reprezintaprincipalul dumneavoastraatu;
altfel acestlucrupoate fi mentionatladiverse.
Situatiafamiliala:prezentarea“situatiei familiale”nueste necesara,dacâteventual larubrica“diverse”.
Pentru femei care aucopii,este recomandabil samentioneze vârstaacestoradoardaca sunt destul de
mari.Starea sanatatii nuva figuraprintre capitolele importantaale unui C.V.,ci,incel mai bun caz, tot la
“diverse”si numai dacaîi puneti calificativele “foarte buna”sau“excelenta”.Nationalitatea:de obiceinu
se indica apartenentaetnica;puteti face exceptie dacastiti caorigineadumneavoastraarconstitui un
atu. Si în acest caz mentiunearespectivase vaface tot larubrica “diverse”.Formatia:dacanuaveti prea
multaexperientainsistati pe perioadade studii.Dacaaveti studii superioare,putetimentionasi
perioadaliceului,darnumai departe de bacalaureat.Puteti face referiri larezultatelebune obtinute la
diferite materii sauladomenii care v-auimpresionatînanii de studii,mai alesdacaau vreotangentacu
cerintele solicitantului.Dacaaveti experientaprofesionala, nu este nevoie sa prezentati în detaliu
perioada studiilor, fiind suficientamentionarealucrurilorimportante.Diplome:mentionati laacest
capitol diplomele obtinute,datasi institutiade învatamântcare a eliberatfiecare diplomaînparte.
Studii suplimentare:dupaprezentareadatelorreferitoare la studiile de baza, mentionati stadiile de
pregatire suplimentara, de specializare, cursurile intensive,seminariilesi toate celelalteforme de
pregatire postuniversitara,saupostlicealape care le-ati urmat.Este bine safie mentionate perioadele,
forurile organizatoare,diplomelesaucalificativelece atestaabsolvireaacestorcursuri.Limbilestraine:în
cazul în care cunoasteti unasau mai multe limbi straine,precizati lafiecare nivelul-scris,citit,vorbit,cât
de bine le stapâniti saudaca e limbamaterna.Informatica:mentionatinivelul cunostiintelorîndomeniul
informaticii,inclusivsistemele de operare ce vasuntfamiliare.Experientaprofesionala:citati numele
organizatiilorunde ati lucrat,perioada,postul ocupat.Exemplu:1981-1985-economistlaintreprinderea
“Electra” 1996-prezent-asistentsocial laPrimariacomunei…. –descrieti fiecare activitatesubformade
paragrafe în care accentul sa cada pe sarcinile pe care le-ati avutde îndeplinit,pe raspunderile ce va
reveneau,pe deciziile luateîninitiativelepe care le-ati avut,pe obiectivele concretizate. –este
contraindicatsamentionati într-unC.V.motivelepentrucare ati parasitun locde munca.

Referinte:dacacitati nume de persoane care ar puteasa deareferinte despredumneavoastra,e bine sa
va asigurati ca aceste persoane se mai aflaîn posturile pe care le mentionati înC.V.si ca le-ati lasato
impresie bunaîntimpul câtati lucrat împreuna.Diverse:lanoi,înmodobisnuit,suntrubrici care nu se
completeazadecâtlasolicitare expresa.Inaceste situatii,ele permitintuireaunorcaracteristici legate
de personalitate:dinamismsaucomoditate, individualism sau spirit de echipa, etc. În functie de
pregatirea si experientaprofesionalape care le aveti puteti apelalaunanumitmodel de CV sauputeti
combinamai multe modele.Importanteste savapuneti în evidentacalitatile si sava individualizaticât
mai bine.
Notade informare Notade informare conţine directivele,instrucţiunile,explicaţiile sau informaţiile
difuzate de ierarhie către unpublicbine determinat.Notade informare este consideratăunmijlocde
comunicare operaţional şi este utilizatăîncadrul funcţionării normale aunei organizaţiiînorice
circumstanţă.Cuvintelevorfi simple şi fermeşi vorindicadirecţiade urmat.Nota de informare
indică întotdeauna care suntdestinatarii.Se poate adresaîntreguluipersonalsaunumai unei părţi.
Principalul interes al notei de infomare este de a informa în mod precis şi rapid un destinatar.
Nota de informare devineunact de referinţă.Costul notei de informare se compune din costul
muncii pentru redactare şi din cheltuielile de duplicare şi transmitere.În cele mai multe cazuri,
organizaţiile prevăd unrepertoar cu toate notele de informare emise. Ca urmare,organizaţiile
conferănotelorde informare oanumităomogenitate şi coerenţă. Unele organizaţii operează la
cuprindereanotelorde informare înmesageriaelectronică.Raportul scrisdescrie fapteleimplicate într-
un subiectsau rezumăo reuniune.Raportul scrisse poate referi laodecizie ipotetică saula o decizie
dejaluată.Raportul scrispoate face referire la demersulcare a stat labaza deciziei;responsabilitatea
de a angaja sau responsabilitatea dejaangajată.Problemaprezentatăînraport trebuie săfie sesizată
rapid.O bunăstructurare a raportului faciliteazălecturareasa.De regulă, organizaţiileutilizeazăunplan
tipicde raport.
soluţiile preconizate (punctul de
prevedereaunui modde aplicare).
Un raport scris poate conţine mai multe documente:
diagrame,grafice,ilustrateşi anexe.
Acesteasusţindemonstraţiaşi amelioreazăconfortulcititorului.Plasareaînanexe a diagramelor,
graficelor şi ilustraţiilor nu sporeşte gradul de dificultate al textului.Raportul rămâne întotdeauna
supluşi cu forţă de convingere.Existăşi rapoarte necorespunzătoare.Trei tipuri de astfel de rapoarte
suntmai frecvente:rapoarte umbrelă,raportlapidarşi raportfluviu.Raportul umbrelăprezintădouă
caracteristici:autorul (emiţătorul)raportului are misiuneasă„înnegrească”hârtiafără a-şi asuma vreo
responsabilitate,iarcititorul (receptorul) constatăcăraportul nui-a furnizatinformaţiadorită.Raportul
lapidareste foarte scurt.Autorul surprinde situaţia, dar nu oferă suficiente date justificative pentru

a convinge cititorul.Raportul fluviueste olucrare „stufoasă”care conţine multe pagini şi numeroase
anexe.Înansamblu,documentul este un sistem confuz şi extrem de complicat. Cititorul întâmpină
dificultăţi majoreîndescifrareaconţinutuluişi este dominatde întrebarea:„Voi avea curajul sămerg
până la capăt? Foile de legătură sunt suporţi de comunicare care difuzeazăinformaţiarapid,sub
prismaactualităţii (conjunctură, decizii recente, afaceri în curs, perspective).Foile de legătură
prezintă un mare interes deoarece suntsuporţi care se bazeazăpe capacitatealorde adaptabilitate.
Aceşti suporţi de comunicare livreazăoinformaţie de ultimăoră, fără restricţii de formă. Foile de
legătură nu au o periodicitate fixă.Fişade informare este consideratăşi fişăde semnalare (de
atenţionare). Este un suport care ocupă unspaţiu minim. Fişa de informare rezumă un ansamblu
de informaţii majore despreotemăparticulară.Interesul pentruacestsuportde comunicare ţine de
supleţeasa.Ofişăde informare poate dura,în medie,unan fără a existariscul deteriorării şi alterării
datoritănumeroaselormanipulări.Fişade informare prezintăforme variate:foaiatipărităfaţă-verso,
paginădublă,pliant,broşură etc.Westphalen(2004,p. 98) propune ca fişade informare săse prezinte
subforma unei coli de hârtie cu patrucadrane (tabelul 3.1.).
Tabelul de Afisaj
Tabelul de afişaj este unsuportde comunicare puţincostisitor, uşor de implementat şi de
administrat. Conţine informaţii punctuale, simple care nu sunt comandate şi argumentate cu
dificultate şi nici privite în perspectivă.Tabelul de afişaj esteun suportmodulabilcare vehiculează
toate tipurile de mesaje.Conţinutul tabelului de afişaj este structuratpe trei categorii de informaţii:
legale, ierarhiceşi salariale.Informaţiilelegale se referăla legeaimpusăorganizaţiei de a afişa
anumite informaţii referitoare lasănătate,securitate,drepturile şi responsabilităţile fundamentaleale
salariaţilor.Informaţiile ierarhice au ca scop difuzarea de date profesionale,structurale,economcie,
sociale şi practice.Înaceastă categorie se includşi informaţiileextraprofesionale (ajutoare de locuit,
regimde fiscalitate etc.).Informaţiile salariale conferă tabloului de afişaj caracterul de locde
exprimare aopiniilorsalariaţilor(micianunţuri,mesaje de laomlaom).Tabloul de afişaj oferă
numeroase posibilităţi de comunicare internă. Pentru aceasta, cei care gestioneazăafişajul trebuie
să urmărească alimentarea continuă cu informaţii de interes.Unastfel de obiectivpoate fi atinsprin
plasareaunui sistemde campanii tematice:înfiecare lunăoparte a tabloului de afişaj este
consacrată unui subiectspecific (este utilă alternanţa subiectelor profesionale şi asubiectelorde
ordingeneral).Cutiacuidei se adreseazăîntregului personal pentruascrie anunţuri sausugestii.
Subiectelepotfi de naturătehnică(ameliorarea metodelor de lucru, echilibrarea timpului de lucru
etc.), umană (perfecţionarea sistemului de igienă şi securitate,aranjareaorarelor etc.) şi
administrativă(reorganizareaprocedurilor,normelor şi circuitelor,accelerarealegăturilordintre
departamente etc.).Interesul faţăde ocutie de idei este dublu:ameliorează procesul de producţie
(prin formularea unorpropoziţii care ţinde realitateaproducţiei) şi favorizeazăunclimatintern.Cutia
cu idei este uninstrumentde comunicare ascendentă, de emulaţie şi încurajare a iniţiativelor şi de
dezvoltare a creativităţii. Avantajul cel mai important al cutiei cuidei derivădincadrul favorabil al
exprimării libereatuturorangajaţilorşi nudinreceptareaunoridei miraculoase.

Jurnalul Intern
Jurnalul intern este unul dintre cei mai importanţi suporţi de comunicare scrisă. Westphalen
(2004, p. 105) menţionează că „95% din organizaţiile franceze folosescjurnalul intern”.Unjurnal
interneste rezultatul unei concepţii progresiste şi raţionale,nual unei improvizaţiide pe ozi pe alta.În
multe cazuri,jurnalul internînseamnăunadevăratexerciţiu de „echilibrism”. Un bun jurnal intern
răspunde conjuncturii proiectului de organizaţie şi aşteptărilorlegitimeale cititorilor.Echilibrul nueste
uşor de găsit.Jurnalul internexistăpentruşi princititoriisăi.Primul demers al celui care creeazăuntitlu
de jurnal este de a se asigura că prezintă interes pentru salariaţii organizaţiei aceasta,cei care
răspundde jurnal caută să afle:Care sunt cititorii?Care suntlecturilelorpreferate?Ce subiecte îi
preocupăîn organizaţie şi în afara acesteia?Înconformitate curăspunsul lacele trei întrebări,jurnalul
internse adapteazăcontinuu. Fireşte, cercetarea cititorilor contribuie, în modnatural,la
diversificareasuporţilorde comunicare.Vocaţia unui jurnal intern este de a vorbi despre
organizaţie. De aici ideea: Cum se poate vorbi cât mai concret? Desigur,răspunsul este:vorbind
despre activităţile şi rezultatele organizaţiei,darşi despre conflictele,incidentele, treburile şi zvonurile
sale. Un spirit deschisînseamnăcapacitateaorganizaţieide a-şi administrapropriile probleme.Un
jurnal internnupoate fi rezumatdoar la o „afacere a specialiştilor”,deoarece jurnalul depinde de
sarcinile de realizat.Se pare căcel mai indicateste săfuncţioneze unsistem hibrid rezultat dintr-o
colaborare a specialiştilorexterni curesponsabiliide comunicare dininteriorulorganizaţiei.Înexterior
trebuie repartizattotceeace este mai costisitorîn timpşi necesităcompetenţe tehnice(secretariatde
redacţie, imprimerie etc.). În interior pot fi concepute marile linii ale jurnalului şi, eventual,
redactarea câtorva articole.Suporţii paraleli de comunicare se compundinflashul informaţional şi
revistade presă.
Flashul informaţional Flashul informaţional este o varietate a jurnalului intern. Este un suport de
comunicare suplu fără a aveapretenţiala o anumită periodicitate. Apariţia lui, aşa cum rezultădin
denumire,este asemănatăluminii produse de unblitz. Flashul informaţional tratează mesaje
urgente şi importante (în general tratează un singur subiect într-unnumăr).Flashul informaţional
se integreazăperfectînmediainternă.Încadrul flashuluieste cuprinsăoinformaţie sumarăcare se
consumă imediat. Flashul informaţional trebuie utilizat întrucât oferă calităţi de difuzare a
informaţiei:rapiditate,facilitate şi precizie.
Revista de presă Revista de presă este un decupaj rezultat dinfotocopiereainformaţiilor,
ilustraţiilorconţinuteînjurnaleleinterne. Este un suport de comunicare specific micilororganizaţii.
Organizaţiilerecurgladiferite revistede presă,fiecare revistăfiinddestinatăunui grupspecificde
cititori de presăpoate apăreazilnic,săptămânal şi lunar.Revistade presăcotidianăeste de actualitateşi
permite informarea cititorilorînmodregulat.Uneori se dovedeşte greoaie pentruceeace „face” şi
„lasă”.O revistăde presăsăptămânalăasigurăun echilibruîntre exigenţele de informaţieşi
disponibilităţile(relativmici)cititorilor. Revistade presălunarăpermite prezentareauneiinformaţii
consistente,presăînperspectivă.Pentruarticolele de actualitate,revistade presă lunarătrebuie
secondatăde revistade presăcotidiană.

Pentruca o comunicare scrisasa fie înteleasasi receptata,trebuiecaautorul ei sa evite argoul si
jargonul,întrucâtpot aparea confuzii înprocesul negocierilorcuparteneri straini.Se întelege catoti
partenerii,pentrureusitadiscutiilor,pretindclaritatesi precizie.
În asemeneasituatii este,uneori,nevoiesi de untranslatorautorizatcare sa supervizeze
comunicarile scrise dintreparteneri.Corespondentaînlimbaparteneruluinutrebuie consideratao
insulta,ci o dovadade bunavointa,de real interespentruchestiuneaîndiscutie si de pricepereîn
domeniul afacerilor.
Desigur,angajareatranslatorului necesitaunele cheltuieli,însarezultatele pozitive vorfi
semnificative:ocorespondentaexacta,precisa,cuungrad de acuratete lingvisticaridicatsi bine
receptatade partenerii de afaceri.
Capitolul 2

1.9 Comunicareascrisăeste unvectorimportantal comunicării interne.Obunăutilizare a comunicării
scrise permite organizaţieisătransforme obligaţiile de comunicare (difuzareainformaţiilor,transmiterea
instrucţiuniloretc.) înocazii de contacte interumane.Comunicareascrisăridicăuneleprobleme specifice
legate de faptul că are,în cea mai mare parte,un caracter formal şi prezintăunfeedbackîntârziat.
Comunicareascrisăutilizeazăodiversitatede suporţi de comunicare.Îngeneral,suporţii de comunicare
informare.Suporţii de informare curentăservescpentrudifuzareaunorinformaţii brute şi sunt utilizaţi
în permanenţăde toate organizaţiile.Dincategoriasuporţilorde informare facparte:

�ݺ�ߣ

Atestat comunicare ASDF

More Related Content

Atestat comunicare ASDF