�ݺ�ߣ

PREPARATE DE LAPTE PRAFPREPARATE DE LAPTE PRAF

ESPGANESPGAN (European Society for Paediatric(European Society for Paediatric
Gastroenterology and Nutrition)Gastroenterology and Nutrition)::
laptele de vacă nu este un aliment recomandat la sugari.laptele de vacă nu este un aliment recomandat la sugari.
Din acest motiv au fost create preparate de lapte praf cuDin acest motiv au fost create preparate de lapte praf cu
o compoziţie cât mai apropiată de laptele umano compoziţie cât mai apropiată de laptele uman ==
formule de lapte adaptat.formule de lapte adaptat.

Formulele de lapteFormulele de lapte prafpraf – IF (infant formula)– IF (infant formula)
1.1. Formule de startFormule de start (0 – 6 luni)(0 – 6 luni)
2.2. Formule de continuare (FOF –follow-on formula)Formule de continuare (FOF –follow-on formula)
 6 - 12 luni;6 - 12 luni;
 1 - 3 ani (formula Junior –lapte de cre1 - 3 ani (formula Junior –lapte de cre tereștereș
(GUM – growing-up milk)(GUM – growing-up milk) ););
 fformule hipoalergenice / hipoantigenice (HA);ormule hipoalergenice / hipoantigenice (HA);
fformule antiregurgitaormule antiregurgitațțiiii (AR)(AR)
3.3. Formule specialeFormule speciale (FSMP –formulae for special(FSMP –formulae for special
purpose)purpose)::
 ppentru prematurientru prematuri;;
ddelactozate / hipolactozate (sursa de proteineelactozate / hipolactozate (sursa de proteine
l.v./soia);l.v./soia);
ffomule elementale;omule elementale;
fformule hiperenergetice sărace în sodiu.ormule hiperenergetice sărace în sodiu.

Formulele de lapteFormulele de lapte prafpraf
Formulele de startFormulele de start::
 sursă de proteine laptele de vacăsursă de proteine laptele de vacă,,
 se recomandăse recomandă până lapână la vârsta devârsta de 6 luni6 luni,,
 NAN 1, Lactogen 1, Humana 1, Milumil 1, AptamilNAN 1, Lactogen 1, Humana 1, Milumil 1, Aptamil
1, Similac, Vitalact1, Similac, Vitalact etc.etc.
Formulele de continuare (Follow –on formula)Formulele de continuare (Follow –on formula)::
 sursă de proteine laptele de vacăsursă de proteine laptele de vacă,,
 se recomandăse recomandă de la 6 luni până la 1 ande la 6 luni până la 1 an,,
 NAN 2, Lactogen 2, Humana 2, Milumil 2 şi 3,NAN 2, Lactogen 2, Humana 2, Milumil 2 şi 3,
VitalactVitalact..

Formulele de startFormulele de start

Formulele de continuareFormulele de continuare

Formulele junior (laptele de creştere)Formulele junior (laptele de creştere)::
 recomandate copiilor cu vârsta întrerecomandate copiilor cu vârsta între 1-3 ani1-3 ani,,
 NAN 1+, NAN 2+, Milumil Junior, Humana JuniorNAN 1+, NAN 2+, Milumil Junior, Humana Junior..
Formulele hipoalergenice/hipoantigenice (HA)Formulele hipoalergenice/hipoantigenice (HA)::
 sursă de proteine hidrolizatele proteice dinsursă de proteine hidrolizatele proteice din l.v.,l.v.,
 se recomandă copiilor cuse recomandă copiilor cu istoricistoric personal şi familialpersonal şi familial
dede atopieatopie
 NAN HA, Milumil HANAN HA, Milumil HA..

Formulele juniorFormulele junior

Formulele hipoalergenice/hipoantigeniceFormulele hipoalergenice/hipoantigenice

Formulele antiregurgitaţii (AR)
-se recomandă încă de la naştere, pentru copiii cu
tendinţă crescută de regurgitare;
- sunt îmbogăţite cu amidon (NAN AR) sau cu făină de
roşcove (Humana AR) pentru a se obţine o creştere a
vâscozităţii laptelui.

Formulele pentru prematuriFormulele pentru prematuri::
 adapate nevoilor specialeadapate nevoilor speciale ale acestoraale acestora,,
 conţinut deconţinut de proteineproteine mai ridicat,mai ridicat,
 cantitate mai redusă decantitate mai redusă de lactozălactoză,,
 lipidelipide uşor asimilabile (MCT – Medium Chainuşor asimilabile (MCT – Medium Chain
Triglycerides),Triglycerides),
 cantitate decantitate de calciu şi fosforcalciu şi fosfor aproape dublă,aproape dublă,
 conţinut înconţinut în vitaminevitamine mai ridicat comparativ cumai ridicat comparativ cu
formulele standardformulele standard,,
 PreNAN, Aptamil Prematil, Humana 0, BIOPrePreNAN, Aptamil Prematil, Humana 0, BIOPre etc.etc.

Formulele pentru prematuriFormulele pentru prematuri

Fortifianţi ai laptelui uman:Fortifianţi ai laptelui uman:
 se recomandăse recomandă llaa prematurii VLBW şi ELBWprematurii VLBW şi ELBW,,
 suplimentsuplimentareaarea energeticenergeticăă aa l.u.,l.u.,
 numai sub supraveghere medicală,numai sub supraveghere medicală,
 mixturi de proteine extensiv hidrolizate,mixturi de proteine extensiv hidrolizate,
 glucide uşor asimilabileglucide uşor asimilabile,,
 nu conţin grăsiminu conţin grăsimi,,
 Nestle FM85, Aptamil FMSNestle FM85, Aptamil FMS..

Fortifianţi ai laptelui umanFortifianţi ai laptelui uman

Formulele hipolactozateFormulele hipolactozate::
 pentru nou - născuţii şi sugariipentru nou - născuţii şi sugarii cucu intoleranţă laintoleranţă la
lactozălactoză,,
 sursa desursa de glucideglucide:: polimeri de glucozăpolimeri de glucoză // amidonamidon,,
 ssursa de proteineursa de proteine:: proteineleproteinele din l.v.din l.v. hidrolizhidrolizateate
enzimaticenzimatic ((Alfare, AltheraAlfare, Althera) sau) sau nemodificatenemodificate ((MilupaMilupa
HN25HN25)),,
 bogate înbogate în MCTMCT..

Formulele hipolactozateFormulele hipolactozate

Formulele delactozateFormulele delactozate din soiadin soia::
 total lipsite de lactoză,total lipsite de lactoză,
 utilizate înutilizate în::
 intoleranţa secundară la lactoză,intoleranţa secundară la lactoză,
 alergia/intoleranţa la proteinele laptelui de vacăalergia/intoleranţa la proteinele laptelui de vacă,,
 Milupa SOM, Milupa PregominMilupa SOM, Milupa Pregomin..

Formulele delactozateFormulele delactozate din soiadin soia

ProbioticeleProbioticele::
 bacterii viibacterii vii, viabile, nedistruse în stomac, viabile, nedistruse în stomac,, nepatogene,nepatogene,
de regulă producătoare de acid lactic,de regulă producătoare de acid lactic,
 în colon favorizează multiplicarea unor bacterii –în colon favorizează multiplicarea unor bacterii –
lactobacili şi bifidobacteriilactobacili şi bifidobacterii..

ProbioticeleProbioticele
Roluri:Roluri:
 efect stabilizator al barierei funcţionale intestinaleefect stabilizator al barierei funcţionale intestinale,,
 pprotecrotecţieţie faţăfaţă dede antigene alimentareantigene alimentare // din mediudin mediu
 stimulstimuleazăează producerproducereaea de IgAs şi de mucusde IgAs şi de mucus,,
 atenuatenueazăează răspunsurilrăspunsurilee antiinflamatorii induse deantiinflamatorii induse de
agenţii patogeni.agenţii patogeni.

ProbioticeleProbioticele
EEfecte la "distanţă":fecte la "distanţă":
 prevenireaprevenirea osteoporozeiosteoporozei;;
 prevenireaprevenirea cancerului de coloncancerului de colon;;
 prevenireaprevenirea bolilor inflamatorii intestinalebolilor inflamatorii intestinale;;
 efecte asupraefecte asupra metabolismuluimetabolismului lipidiclipidic..

PrebioticelePrebioticele (oligozaharide şi dizaharide)(oligozaharide şi dizaharide)::
 componente alimentare de natură glucidică care nucomponente alimentare de natură glucidică care nu
sunt digerate şi absorbite în tubul digestiv proximalsunt digerate şi absorbite în tubul digestiv proximal →→
substrat al fermentaţiei colicesubstrat al fermentaţiei colice →→ stimulstimuleazăează
multiplicarea bifidobacteriilor.multiplicarea bifidobacteriilor.

PrebioticelePrebioticele
RoluRoluriri::
 modulează funcţia imunitară;modulează funcţia imunitară;
 intră în competiţia pentru receptori cu agenţiiintră în competiţia pentru receptori cu agenţii
patogeni;patogeni;
 stimulează selectiv şi sporesc un număr limitat destimulează selectiv şi sporesc un număr limitat de
specii bacteriene endogene beneficespecii bacteriene endogene benefice,, rezidente în colon,rezidente în colon,
care produc substanţe antimicrobiene.care produc substanţe antimicrobiene.

PrebioticelePrebioticele
EfectEfectee::
 multiplicarea florei fecale de tipmultiplicarea florei fecale de tip lactobacilluslactobacillus şişi
bifidobacteriibifidobacterii;;
 ameliorareaameliorarea funcţiilor intestinalefuncţiilor intestinale;;
 creştereacreşterea rezistenţeirezistenţei faţă de patogenii digestivi;faţă de patogenii digestivi;
 modulareamodularea răspunsului imun sistemicrăspunsului imun sistemic;;
 reducerea riscului dereducerea riscului de alergiialergii;;
 reducerea riscului dereducerea riscului de cancer de coloncancer de colon;;
 reducereareducerea colesteroluluicolesterolului şi aşi a lipidelorlipidelor serice;serice;
 sporireasporirea biodisponibilităţiibiodisponibilităţii colonului;colonului;
 accentuareaaccentuarea mineralizării osoasemineralizării osoase..

Acizii graşi polinesaturaţi cu lanţ lung (Long ChainAcizii graşi polinesaturaţi cu lanţ lung (Long Chain
Polyunsaturated Fatty Acids - L.C.P.U.F.A.)Polyunsaturated Fatty Acids - L.C.P.U.F.A.)
Surse majoreSurse majore::
 microalgele,microalgele,
 uleiuri fungice şi marineuleiuri fungice şi marine,,
 gălbenuşul de ou.gălbenuşul de ou.

L.C.P.U.F.A.L.C.P.U.F.A.
Roluri:Roluri:
 componente structurale majore ale membranelorcomponente structurale majore ale membranelor
celulare (fosfolipide);celulare (fosfolipide);
 favorizează dezvoltarea creierului şi a retinei;favorizează dezvoltarea creierului şi a retinei;
 conferă protecţie antialergică;conferă protecţie antialergică;
 dezvoltarea sistemului imun.dezvoltarea sistemului imun.

NucleotideleNucleotidele (citidină, uridină, adenozină, guanozină)(citidină, uridină, adenozină, guanozină)::
RolRoluriuri::
 precursori ai acizilor nucleici;precursori ai acizilor nucleici;
 constituienţi ai enzimelor;constituienţi ai enzimelor;
 sursă de energie celulară;sursă de energie celulară;
 creşterea şi diferenţierea tractului gastro-intestinal;creşterea şi diferenţierea tractului gastro-intestinal;
 protecţia antidiareică;protecţia antidiareică;
 dezvoltarea sistemului imun.dezvoltarea sistemului imun.

MMicrofloraicroflora intestinalăintestinală stabilită înstabilită în primiiprimii 22 aniani dede
viaţă determinăviaţă determină funcţia intestinalăfuncţia intestinală şi profilul de adaptareşi profilul de adaptare
pentru toată viaţa, având astfel un impact semnificativpentru toată viaţa, având astfel un impact semnificativ
asupra dezvoltării unor boli:asupra dezvoltării unor boli: alergii, astm bronşic, bolialergii, astm bronşic, boli
gastro-intestinale.gastro-intestinale.

Alimentatia diversificata curs UMF Iasi

Dezavantajele alimentaţiei artificialeDezavantajele alimentaţiei artificiale
RReguli stricte pentru reducerea riscului de infecţii:eguli stricte pentru reducerea riscului de infecţii:
 prepararea proaspătă, la fiecare masă;prepararea proaspătă, la fiecare masă;
 aruncarea oricărui rest de lapte rămas;aruncarea oricărui rest de lapte rămas;
 igienă riguroasă;igienă riguroasă;
 în spitale – alcătuirea de ghiduri (protocoale) scriseîn spitale – alcătuirea de ghiduri (protocoale) scrise
pentru preparare şi manipulare, cu control strict alpentru preparare şi manipulare, cu control strict al
respectării acestora.respectării acestora.

ALIMENTAALIMENTAŢIA DIVERSIFICATĂŢIA DIVERSIFICATĂ

DefiniţieDefiniţie:: Alimentaţia diversificată esteAlimentaţia diversificată este alimentaţiaalimentaţia
sugarului după vârsta de 4-6 luni cu alte alimente pesugarului după vârsta de 4-6 luni cu alte alimente pe
lângă laptelângă lapte..
 proces progresiv (durează câteva luni);proces progresiv (durează câteva luni);
 scop: suplimentarea alimentaţiei (caloric şi calitativ);scop: suplimentarea alimentaţiei (caloric şi calitativ);
 va fi începută la vârsta deva fi începută la vârsta de 4 luni4 luni lala sugarul alimentatsugarul alimentat
artificialartificial;;
 la cella cel alimentat naturalalimentat natural se poate amâna până la vârstase poate amâna până la vârsta
dede 6 luni6 luni..

Principii:Principii:
 dietadieta trebuie să fietrebuie să fie echilibrată şi raţionalăechilibrată şi raţională;;
 introducerea unui aliment nou se va face numai cândintroducerea unui aliment nou se va face numai când
sugarul estesugarul este sănătossănătos;;
 primul aliment de diversificareprimul aliment de diversificare se individualizează înse individualizează în
funcţie de particularităţile de dezvoltare ale sugarului:funcţie de particularităţile de dezvoltare ale sugarului:
 dezvoltare ponderală corespunzătoaredezvoltare ponderală corespunzătoare →→ supa desupa de
legumelegume sausau piureul de fructe;piureul de fructe;
 deficit ponderaldeficit ponderal →→ alimentaţia se va îmbogăţi cualimentaţia se va îmbogăţi cu
proteineproteine;;

 valoarea caloricăvaloarea calorică a alimentului nou introdusa alimentului nou introdus
(prânzului) trebuie să fie(prânzului) trebuie să fie mai maremai mare decât a celui caredecât a celui care
este scos din alimentaţie;este scos din alimentaţie;
 introducerea alimentului nou se va faceintroducerea alimentului nou se va face progresivprogresiv ––
câte 20-30g/zi la o masă de lapte, reducând cu aceeaşicâte 20-30g/zi la o masă de lapte, reducând cu aceeaşi
cantitate laptele, până la înlocuirea completă a prânzuluicantitate laptele, până la înlocuirea completă a prânzului
de lapte cu noul aliment;de lapte cu noul aliment;
 administrarea alimentelor nou introduse se va face cuadministrarea alimentelor nou introduse se va face cu
linguriţalinguriţa;;

 se recomandă introducerease recomandă introducerea unui singur aliment nou peunui singur aliment nou pe
săptămânăsăptămână – la aceeaşi masă se pot combina mai multe– la aceeaşi masă se pot combina mai multe
alimente dar numai după ce s-a testat toleranţa fiecăruiaalimente dar numai după ce s-a testat toleranţa fiecăruia
în parte;în parte;
 la apariţia unorla apariţia unor tulburări digestivetulburări digestive (vărsături şi/sau(vărsături şi/sau
diaree)diaree) se întrerupe diversificarease întrerupe diversificarea şi se reia după cîtevaşi se reia după cîteva
zile de la normalizarea tranzitului intestinal;zile de la normalizarea tranzitului intestinal;
 preparatele de laptepreparatele de lapte sunt cele pentrusunt cele pentru etapa a douaetapa a doua dede
vârstă;vârstă;

 se recomandă introducerea în dietă a polizaharidelorse recomandă introducerea în dietă a polizaharidelor
((amidonamidon) cu prioritate faţă de zahăr;) cu prioritate faţă de zahăr;
 până lapână la vârsta devârsta de 6-7 luni6-7 luni nu se vor oferi copiluluinu se vor oferi copilului
făinoase cu gluten ci doar cele defăinoase cu gluten ci doar cele de orez, porumborez, porumb;;
 se vor evita prânzurile rare şi abundentese vor evita prânzurile rare şi abundente care:care:
 cresc sinteza lipidelor din glucide,cresc sinteza lipidelor din glucide,
 cresc depunerea de lipide,cresc depunerea de lipide,
 măresc biosinteza colesterolului şi trigliceridelor,măresc biosinteza colesterolului şi trigliceridelor,
 determină hipertrofie gastrică,determină hipertrofie gastrică,
 măresc suprafaţa de absorbţie intestinală,măresc suprafaţa de absorbţie intestinală,
 determină modificări enzimatice hepatice;determină modificări enzimatice hepatice;

 numărul de prânzuri / zinumărul de prânzuri / zi se va stabili în funcţie dese va stabili în funcţie de
vârstă, senzaţia de foame - saţietate şi greutateavârstă, senzaţia de foame - saţietate şi greutatea
copilului;copilului;
 nu va fi forţat copilul să consume întreaga raţie oferitănu va fi forţat copilul să consume întreaga raţie oferită
(risc de(risc de anorexie de „opoziţie”anorexie de „opoziţie”););
 generalizareageneralizarea unui alimentunui aliment care este primit cu plăcerecare este primit cu plăcere
la toate meselela toate mesele perturbă echilibrul nutriţionalperturbă echilibrul nutriţional alal
sugarului;sugarului;
 hidratarea între mese se face cuhidratarea între mese se face cu lichide neîndulcitelichide neîndulcite
(ceai, apă fiartă şi răcită);(ceai, apă fiartă şi răcită);

 în alimentaţia diversificată, corectă, a sugarilorîn alimentaţia diversificată, corectă, a sugarilor nunu
este necesarăeste necesară suplimentareasuplimentarea dieteidietei cu vitaminecu vitamine;;
 trebuie încurajată încă de la vârsta de 7-8 lunitrebuie încurajată încă de la vârsta de 7-8 luni
autoalimentareaautoalimentarea;;
 alimentele noi vor fialimentele noi vor fi pasatepasate până la apariţia primilorpână la apariţia primilor
dinţi, apoidinţi, apoi zdrobitezdrobite;;
 cel mai buncel mai bun criteriu al succesuluicriteriu al succesului alimentaţieialimentaţiei
diversificate la sugar estediversificate la sugar este urmărirea curbelor de creştereurmărirea curbelor de creştere
şi dezvoltare şi încadrarea lor în parametrii normali.şi dezvoltare şi încadrarea lor în parametrii normali.

Alimentele folosite:Alimentele folosite:
Legumele:Legumele:
 morcovi, cartofi, pătrunjel, spanac, salată, dovlecei,morcovi, cartofi, pătrunjel, spanac, salată, dovlecei,
roşii, ardei graşi, fasole verderoşii, ardei graşi, fasole verde;;
 sub formă desub formă de supesupe şişi piureuripiureuri..
Produsele industrialeProdusele industriale ((legume simplelegume simple //legume cu adaoslegume cu adaos
de făinoase, carne sau peştede făinoase, carne sau peşte)) se pot utilizase pot utiliza dupădupă vârstavârsta
dede 6 – 8 luni6 – 8 luni, în funcţie de compoziţie., în funcţie de compoziţie.

Piure de legume, orez,
curcan
Piure din cartof,
morcov, pui

Făinoasele:Făinoasele:
 se introduc în lapte de la vârsta dese introduc în lapte de la vârsta de 44 -- 6 luni6 luni..
CerealeleCerealele pentrupentru sugarisugari::
 sursă importantă de calorii şi fibre pentru reglareasursă importantă de calorii şi fibre pentru reglarea
tranzitului intestinal,tranzitului intestinal,
 îmbogăţiteîmbogăţite cucu vitamine, Ca şi Fevitamine, Ca şi Fe,,
 securizate bacteriologicsecurizate bacteriologic,,
 fără glutenfără gluten -- pentru sugari cu vârsta întrepentru sugari cu vârsta între 44 -- 6 luni6 luni,,
 cu glutencu gluten -- pentru sugari cu vârstapentru sugari cu vârsta >> 6 luni6 luni..

BiscuiţiiBiscuiţii:: dupădupă vârsta devârsta de 6 luni6 luni,, sfărâmaţisfărâmaţi,, în asociere cuîn asociere cu
piureul de fructe.piureul de fructe.
Pâinea albăPâinea albă:: de la vârsta dede la vârsta de 8 luni8 luni dacă masticaţia odacă masticaţia o
permitepermite..
PPastele făinoaseastele făinoase ((fideafidea):): începând cu vârsta deîncepând cu vârsta de 8 luni8 luni,,
fierte în supă.fierte în supă.

Fructele:Fructele:
 mere, piersici, banane,mere, piersici, banane,
 sucuri, piureuri şi compoturi.sucuri, piureuri şi compoturi.
NuNu se vor da copiluluise vor da copilului sub 1 ansub 1 an fructele cu sâmburi micifructele cu sâmburi mici
(zmeură, căpşuni, fragi, mure, kiwi)(zmeură, căpşuni, fragi, mure, kiwi) care au acţiunecare au acţiune
puternicputernic alergizantăalergizantă..

Nectar Trio de fructe
cu vitamina C
Piure de fructe

Brânza de vaci:Brânza de vaci:
 din luna a 6adin luna a 6a de viaţă,de viaţă, zilniczilnic câtecâte 20-30g20-30g la un prânz,la un prânz,
 se amestecă cu orez pasat, supă, piure de legume sause amestecă cu orez pasat, supă, piure de legume sau
de fructe.de fructe.
Brânza telemea de vacăBrânza telemea de vacă (desărată):(desărată):
 de la vârsta dede la vârsta de 8-9 luni8-9 luni,,
 în amestec cu mămăligă /paste făinoase (budinci).în amestec cu mămăligă /paste făinoase (budinci).
Brânzeturile fermentate:Brânzeturile fermentate: dupădupă vârsta devârsta de 1 an1 an..

OulOul
GGălbenuşul:ălbenuşul:
 fiertfiert timp detimp de 5 minute5 minute,,
 după vârsta dedupă vârsta de 4-5 luni4-5 luni, de, de 2-3 ori /săptămână2-3 ori /săptămână,,
 amestecat cu supă sau piure de legume.amestecat cu supă sau piure de legume.
Albuşul:Albuşul: nunu se administreazăse administrează până lapână la vârsta devârsta de 1 an1 an
deoarece estedeoarece este alergizant.alergizant.

FicatulFicatul (pasăre/vită):(pasăre/vită):
 dupădupă vârsta devârsta de 6 luni6 luni,,
 20 - 30g20 - 30g, în supa de zarzavat / piure, în zilele când nu, în supa de zarzavat / piure, în zilele când nu
se administrează gălbenuş sau carne.se administrează gălbenuş sau carne.
CarneaCarnea (pasăre/vită):(pasăre/vită):
 după luna a V-adupă luna a V-a de viaţă,de viaţă,
 fiartă, tocată foarte bine, se punfiartă, tocată foarte bine, se pun 20-30g20-30g în supa deîn supa de
zarzavat sau în piure de legume.zarzavat sau în piure de legume.

Peştele:Peştele:
 alimentaliment alergizantalergizant →→ dupădupă vârsta devârsta de 1 an1 an,,
 poate fi administratpoate fi administrat dupădupă vârsta devârsta de 8 luni8 luni sub formasub forma
preparatelor industrialepreparatelor industriale..
Iaurtul:Iaurtul:
de la vârsta dede la vârsta de 7 luni7 luni,,
cu 5% zahăr/ biscuiţi sfărâmaţi /făinos instant.cu 5% zahăr/ biscuiţi sfărâmaţi /făinos instant.
Smântâna:Smântâna: de la vârsta dede la vârsta de 7-8 luni7-8 luni..

ALIMENTAŢIA COPILULUI 1-3 ANIALIMENTAŢIA COPILULUI 1-3 ANI

 cât maicât mai variatăvariată, prezentată, prezentată esteticestetic,,
 meniulmeniul alcătuit în funcţie dealcătuit în funcţie de gradul de dezvoltaregradul de dezvoltare şişi
preferinţele copiluluipreferinţele copilului,,
 se va evita supraalimentaţia cu glucide (carii dentare),se va evita supraalimentaţia cu glucide (carii dentare),
 carnea de porc slabă - după vârsta de 2 ani,carnea de porc slabă - după vârsta de 2 ani,

 se contraindică carnea de berbec / miel (se digerăse contraindică carnea de berbec / miel (se digeră
mult mai greu).mult mai greu).
 se interzicese interzice administrarea alimentelor cuadministrarea alimentelor cu biberonulbiberonul,,
 cel puţincel puţin o masă pe zio masă pe zi va fi servită împreunăva fi servită împreună cucu
întreaga familie,întreaga familie,
 copilul va primi 3 mese principale şi două gustări.copilul va primi 3 mese principale şi două gustări.

Nevoia de lichide:Nevoia de lichide: 125 ml/kg/zi125 ml/kg/zi..
Nevoia deNevoia de::
 proteineproteine == 2,5-3 g/kg/zi;2,5-3 g/kg/zi;
 lipidelipide == 4-5 g/kg/zi;4-5 g/kg/zi;
 glucideglucide == 10-12 g/kg/zi10-12 g/kg/zi..
Necesarul de calorii:Necesarul de calorii: 80-100 Kcal/kg/zi80-100 Kcal/kg/zi..
Laptele de vacăLaptele de vacă nu va depăşinu va depăşi 500 ml/zi500 ml/zi..

Masa de dimineaţă:Masa de dimineaţă:
 250 ml250 ml lapte de vacălapte de vacă,,
 pâine cu unt, gem / miere de albinepâine cu unt, gem / miere de albine,,
 brânză telemea, ou, şuncă slabăbrânză telemea, ou, şuncă slabă..
Masa de prânzMasa de prânz (cea mai importantă):(cea mai importantă):
 felul Ifelul I:: supăsupă //ciorbă de zarzavat sau carne, cuciorbă de zarzavat sau carne, cu
legume pasatelegume pasate;;
 felul II:felul II: carne tocată de pasăre/vită (carne tocată de pasăre/vită (~~50g)50g)
(perişoare, pârjoale, ruladă), cu(perişoare, pârjoale, ruladă), cu sos /garnitură desos /garnitură de
legumelegume;;
 felul III (desertul):felul III (desertul): compot, prăjitură de casăcompot, prăjitură de casă..
La sfârşitul mesei:La sfârşitul mesei: 100-150 ml apă.100-150 ml apă.

Masa de seară:Masa de seară:
Felul I:Felul I: budincă, salate de legume, omletă,budincă, salate de legume, omletă,
papanaşi,papanaşi,
Felul II:Felul II: 250 ml250 ml lapte/iaurt cu pâine/biscuiţilapte/iaurt cu pâine/biscuiţi..
Două gustăriDouă gustări (ora 10 şi 17):(ora 10 şi 17): fructe şi compoturifructe şi compoturi..
Administrarea forţată de alimente este cauzaAdministrarea forţată de alimente este cauza anorexieianorexiei
psihogenepsihogene, des întâlnită în familiile cu, des întâlnită în familiile cu copiicopii
hiperprotejaţihiperprotejaţi..

Alimentele interzise copilului 1-3 aniAlimentele interzise copilului 1-3 ani
 alimente carealimente care pot provocapot provoca aspiraţieaspiraţie:: nuci, alune,nuci, alune,
fructe cu sâmburi, seminţe, floricele de porumb, cartofifructe cu sâmburi, seminţe, floricele de porumb, cartofi
prăjiţi, ţelină crudă, peşte cu oase, bomboane;prăjiţi, ţelină crudă, peşte cu oase, bomboane;
 dulciuridulciuri:: prăjituri cu cremă, cereale cu zahăr, băuturiprăjituri cu cremă, cereale cu zahăr, băuturi
răcoritoare cu arome artificiale de fructe;răcoritoare cu arome artificiale de fructe;

Alimentele interzise copilului 1-3 aniAlimentele interzise copilului 1-3 ani
 alimentealimente greu de digeratgreu de digerat:: cârnaţi, carnea de oaie,cârnaţi, carnea de oaie,
vânat sau conservată, mâncăruri prăjite/grase,vânat sau conservată, mâncăruri prăjite/grase,
condimente;condimente;
 mazărea, fasolea boabe, varzamazărea, fasolea boabe, varza se pot introduce înse pot introduce în
alimentaţiealimentaţie după vârsta de 2 anidupă vârsta de 2 ani;;
 alcoolul, cafeaua, ceai negru, colaalcoolul, cafeaua, ceai negru, cola..

ALIMENTAŢIA COPILULUI 4 -7 ANIALIMENTAŢIA COPILULUI 4 -7 ANI

 3 mese principale şi 2 gustări3 mese principale şi 2 gustări;;
 laptele de vacălaptele de vacă: cel mult: cel mult 500 ml/zi500 ml/zi;;
 fructele şi legumelefructele şi legumele:: crude (salate) / preparatecrude (salate) / preparate;;
 carneacarnea:: 75 g zilnic75 g zilnic;;
 ooulul:: de 3-4 oride 3-4 ori // săptămânăsăptămână;;

 pâinea (integrală):pâinea (integrală): maxim 150-200 g/zimaxim 150-200 g/zi;;
 apa şi dulciurileapa şi dulciurile: la sfârşitul mesei pentru a nu afecta: la sfârşitul mesei pentru a nu afecta
apetitul;apetitul;
 copilul va mâncacopilul va mânca la masă cu familiala masă cu familia;;
 învăţarea bunelor deprinderiînvăţarea bunelor deprinderi: spălatul pe mâini: spălatul pe mâini
înainte de masă, periajul dinţilor.înainte de masă, periajul dinţilor.

ALIMENTAŢIA COPILULUI 7 - 15 ANIALIMENTAŢIA COPILULUI 7 - 15 ANI

 regim alimentar asemănător cu cel al adultului;regim alimentar asemănător cu cel al adultului;
 3 mese principale şi 1-2 gustări / zi;3 mese principale şi 1-2 gustări / zi;
 masa de dimineaţă:masa de dimineaţă: importantă, deoarece este înainteaimportantă, deoarece este înaintea
programului şcolar;programului şcolar;
 alimentele:alimentele: proaspete, suficiente cantitativ, cu valoareproaspete, suficiente cantitativ, cu valoare
biologică ridicatăbiologică ridicată;;

 adolescenţiiadolescenţii: adoptă frecvent un regim alimentar cu: adoptă frecvent un regim alimentar cu
conţinut energetic scăzut, sărac în vitamine (A, C, D)conţinut energetic scăzut, sărac în vitamine (A, C, D)
şi minerale (Ca, Mg, Fe);şi minerale (Ca, Mg, Fe);
 se recomandăse recomandă evitarea alimentaţiei de tip fast – foodevitarea alimentaţiei de tip fast – food
(creşte riscul dezvoltării obezităţii).(creşte riscul dezvoltării obezităţii).

�ݺ�ߣ

Alimentatia diversificata curs UMF Iasi

More Related Content

Alimentatia diversificata curs UMF Iasi