O sa incep de la inceput, ziua aia de iarna in care m-am nascut, 14 decembrie. O femeie intr-un spital pe un pat rugandu-se impreuna cu tata sa ma nasc fetita. Dupa multe clipe de durere si suferinta, in sfarsit mama mea da nastere la o fiinta (eu).
A trecut timpul, eu am vrut sa-l intorc ca puteam sa nu fiu, dar sunt ca am avut noroc.
Randuri despre mine pot scrie la nesfarsit, la infinit.Am prea multe de zis,am prea multe de povestit, stiu de unde sa incep dar nu gasesc un sfarsit. Am trait destule, am invatat prea putine. Stiu ca niciodata raul n-o sa aduca bine. Am crescut la fel ca ceilalti, nimic deosebit .
Prieteni ? Asa credeam ca`mi sunt .Erau ei si credeam ca ne leaga ceva sin
We鈥檝e updated our privacy policy so that we are compliant with changing global privacy regulations and to provide you with insight into the limited ways in which we use your data.
You can read the details below. By accepting, you agree to the updated privacy policy.
