Cu cipul implantat, legatura in glazura dulce de cunoastere si nepasare, tot mai aproape de punct , peste tot cuprinsul ochilor negri de nepatruns si totusi atat de departe de Luna fug de vechi si nou , alerg spre marginile interminabile, spre orizont , incotro vede orbul dor de altceva. Intoarcere la neascunsul ascuns conduc o noua senzatie!