Depresie cercetari
- 1. DEPRESIE Cercetări-sinteze/literature de specialitate 1. Tratamentul depresiei: schimbarea gândurilor saua comportamentelor? BehaviourResearch and Therapy Autor: Strunk Daniel, cercetător în psihologie la Univ. De stat din Ohio Studiu: 60 de persoane cu EDM /episod depresiv major Ședințele de psihoterapie au foast înregistrate video pentru a analiza tehnicile utilizate.Participanții au completat chestionare prin care se evalua la începutul fiecărei ședințe nivelul depresiei. Studiul portret pe efectele primelor săptămâni de tratament pentru care terapeutii au raportat cercetătorilor studiului cele mai mari ameliorări în nivelul depresiei produsepână la acele momente. Constatări:-intervențiile terapeutice centrate pe schimbări comportamentale ( ocuparea timpului, activități de iesit din casă...ameliorează depresia. -gradul de severitate al ED pune în evidență eficacitatea intervenției terapeutice TCC și anume pentru ED lejer eficientă este T cognitivă și pentru EDM; depresia severă eficientă este mai întâi Terapia comportamentală și apoiTC. -alți factori asociați ameliorării simptomelor: -relația cu terapeutul pt. Stabilirea unui plan și urmărirea acestui plan pt. A obține angajarea clientului în procesele terapeutice și deschiderea către sugestiile terapeutului. -TC produceschimbări profunde în ei înșiși, îi învață un ansamblu de deprinderi ce vor trebui practicate continuu în decursul timpului 2.Depresia ca proces de adaptare: implicații pentru psihoterapie Psychological Review. Depresia ar trebui considerată ca un proces deadaptare. Un argument în favoarea acestei concepții vine de la cercetările asupra receptorului 5Ht1A al serotoninei , care este un transmițător puternic implicat în depresie , el fiind ținta multor antidepresive.
- 2. -studiul efectuat pe rozătoare care au un nivel scăzut al 5HT1A, prezintă mai puține simptome depresive ca răspuns la stres, ceea ce sugerează că acest receptor este implcat în dez. Depresiei. -Persoanele în depresie se gândesc intens la problemele lor.Ac. gânduri /ruminații, sunt persistente și persoanele deprimate au dificultăți în a se gândi la altceva. Mai multe studii au arătat că acest stil de gândire este adesea f. analitic separând o problemă complexă în elemente mici, fiecare devenind o problemă. -autorii argumentează că analiza problemelor necesită o preocupareintensă, gânduri neîntrerupte și Depresia coordoneazămai multe schimbări în organism pt. a ajuta persoana să-și analizeze problemele fără a fi distrasă. -studiile asupra depresiei la rozătoare arată că receptorul 5HT1A furnizează celulelor nervoase ale cortexului prefrontal ventrolateral, carburantul necesar pentru activarea lor. -sensul multora dintre simptomele depresiei pot fi interpretate în lumina ideii că analiza problemelor trebuie să fie oprită/întreruptă .Dar cum? Argumentele autorilor: -ruminațiile depresive sunt nefaste cu cât episoadele depresive sunt mai lungi- intevenția este mai eficace dacă se utilizează jurnalul creativ pentru a scrie/descrie gândurile , sentimentele.Destule studii au arătat că exprimarea prin scris favorizează o ameliorare rapidă a D, facilitând și o mai bună înțelegere a problemelor. -Depresia indică o problemă socială complexă ce caută rezolvarea. Terapiile ar trebui să încurajeze ruminațiile mai mult decât să încerce să le opreascăcu sopulde a sprijini rezolvarea de probleme 3.Adolescența:fetele sunt mai stresate șimai depresive decât băieții Journal Child Developpment/ian-feb.2007 Coord. Benjamin L. Hankin, cercetător în psihologie Studiul efectuat pe 562 elevi cls.VIII-X din 18 scoli din zona Chicago. S-a stabilit că începând cu aprox. 13 ani fetele sunt mai stresate și mai depresive decât băieții.cauzele acestei diferențe sunt puțin cunoscute.Studiul arată că fetele trăies mai multe evenimente stresante decât băieții , în special in dom. relațiilor interpersonale, ceea ce explică creșterea prevalenței depresive la ele.
- 3. Metodologie. Li s-a cerut elevilor să noteze evenimentul cel mai traumatic/dăunător/ nefericit din zi pe o întindere de o săptămână la începutul studiului, apoi la 6 luni și la final la 12 luni. Elevii trebuiau să descrie acel eveniment negativ, în ce constaconcret și care a fost reacția lor. Rezultate Fetele trăiesc mai multe evenimente stresante decât băieții , în special în legătură cu partenerii lor, cu familia și cu viața amoroasă. Stresori raportați de băieți aveau leg. mai mult cu performațele sportive. De asemenea fetele au raportat mai multe simptome depresive decât băieții. Corelațiile dintre rezultate arată că tinerii care erau deprimați la începutul cercetării erau mai susceptibili de a raporta stresori legați de relația amoroasă la 6 luni și apoi la final la 12 luni. De asemenea adolescenții care raportaseră stresori legați de partener/ă și stresori care nu țineau de controlul lor , la începutul cercetării aveau un nivel ridicat al D , care se menține și la 6 și la 12 luni. Fetele au raport un înalt nivel de manifestare a simptomelor depresive când creșteau nivelurile de stres 4.Pubertatea precoceinfluențează riscul de D British Journalof Psychiatry Carol Joinson și colegii, Univ. Cambridgeși Bristol , Au analizat dosarele medicale a 2184 tinere fete a căror dispoziție a dostevaluată la 10 ,6 ani, 13 ani și 14 ani. Vârsta medie de apariție a menstrei=12,6 ani Cele a căror menstră s-a instalat înainte de 11,6 ani au fostcele care la 13 și 14 ani prezentau multe simptome depresive comparativ cu cele a căror menstră s-a instalat după 13,5 ani. Studiul nu identifică cauze speciale ci cele specifice schimbărilor hormonale: nașterea , menopauza. 5.Depresia recidiveazăla aproape jumătate din adolescențiitratați
- 4. Archives of General Psychiatry Autor John Curry, Univ. Duke Subiecți: 196 adolescenți cu EDM care au fost distribuiți în grupe diferite (metoda hazard) pentru un tratament de 12 săptămâni. Grup cu tratament antidepresiv- Prozac Grup cu TCC, Grup cu o combinație între cele 2 Grup placebo Rezultate: Indiferent de forma de tratament , cei care au răspuns bine la tratamentul pe termenul acesta scurt sunt mai puțin susceptibili de o depresie recurentă Recăderile sunt la aproape 42% după aproape 2 ani pentru cei care nu au cunoscut ameliorarea simptomelor în timpul celor 12 săptămâni de tratament. Risc crescutde recidivă a depresiei , pt, cei care prezentau simptome/ tulb. anxietate. Fetele sunt mai predispusela episoade depresive recurente decât băieții/ 57% fete, 33% băieți Cercetătorii recomandă o formă de urmărire posttratament în scopulpreveniriii recidivei. Limitele studiului: nu ia în considerare evenimentele stresante din viață în scop de verificare dacă acestea ar constitui un factor de recidivă. 6.Lipsa somnului-Riscul crescutde depresie la adolescenții James Gagwisch, Univ,Columbia Risculde depresie și de gânduri suicidare este crescutla adolescențiicare nu dorm suficient-studiul este publicat în revista SLEEP a Academiei americane de medicină a somnului Esantion 15.659 elevi și liceeni între 12și 18 ani efectuat între 1994-1996
- 5. Dintre ei la ev. inițială 7% erau depresivi, 13% raportaseră gânduri suicidare în ultimile 12 luni premergătoare studiului. Risc crescutla fete cu cât vârsta era mai mare aproape de 18 ani. -Cei care se culcă după miezul nopții –risc crescutde D cu 24% și gânduri suicidare mai intense cu 20% comparativ cu cei care se culcă la ora 22,00 sau f. aproape de această oră. -Cei care dorm mai puțin de 5 ore au risc crecut de D cu 71% și gînduri suicidare cu 48% comparativ cu cei care dorm 8 ore. -Aprox. 54% dintre părinți declară că copii lor sunt la 22,00 în pat, 25% dintre părinți le permit copiilor lor să se culce târziu chiar și după miezul nopții. Somnul suficient prezervă echilibrul psihologic, pe când lipsa somnului afectează răspunsurile creierului la stimulii negativi și capacitatea de gestionare a stresului. În egală măsură afectează capacitatea de concentrare, deciziile și controlul impulsurilor. Somnul adecvat este o bună măsură de prevenție a depresiei. Studiul evidențiază legătura dintre somnul insuficient și obezitate, diabet tip II și hipertensiune. Academia americană de medicină a somnului recomandă 9 ore de somn pentru adolescenți.