Mi-am trăit viaţa fără reguli,ca la ruletă...
Am trecut prin viaţa femeilor ca o cometă...
Am încălcat regulile după care se trăieşte...
Am sfidat toate legile după care se iubeşte...
Mă strecor printre rimele propriei poezii
Precum o stea căzătoare printre galaxii.
Sînt metamorfoza propriului meu trecut,
Sfidez gravitaţia într-un univers tăcut.
Aştept trenul vieţii într-o gară ce nu există,
Sînt lacrima ce curge pe o faţă tristă.
Nu am trecut,nici prezent,viitor...incert...
Sînt un ecou efemer...adică nimic concret.
M-am născut prea devreme fără a fi întrebat,
Am să dispar din viaţă la fel cum am intrat.