ºÝºÝߣ

Slatina

Învăţase că atunci când se uită pe geam seara, chiar dacă era lună plină şi prea multe stele pe cer, să înghită în sec, şi pur şi simplu să nu o mai facă - să nu îl mai ceară înapoi, şi nici să nu îşi mai dorească să nu se întoarcă vreodată. Învăţase să-şi trăiască simplu viaţa, cu o cafea care nu mai avea gustul ăla de demult, care probabil el i-l dădea, fără prea bine cunoscutul parfum, fără prea multe regrete sau lacrimi. Trecea peste fiecare zi, o începea şi o termina cu un zâmbet, unul din inima, şi aproape că uita - uita că mai avea doar jumătate din inimă. Ştia doar că e păcat...mare păcat, uite, că s-au dus dracului două sufl