1. in ultimii 5000 de ani sclavia
a existat in cele
mai multe societiiti umane.
Cele mai cunoscute exemple
de state sclavag.iste sunt
Grecia ~i Roma antice ~i, mai
recent, cele douii Americi.
S clavia implica aflarea unei persoane sub
proprietatea alteia, a unui grup, sau a
unei institutii, cum ar fi un palat sau un
templu. Cu alte cuvinte, sclavii reprezinta o
proprietate, oricand la dispozitia stapanilor
sau stapanelor lor. in multe societati, sclavilor
sau servitorilor li s-au oferit drepturi, dar aces-
tea erau de obicei drepturi esentiale: alegerea
sotuluVsotiei, un cuvant de spus In ceea ce
privea soarta copiilor loi ~i dreptul de a se
bucura de roadele muncii lor.
Din punct de vedere istoric, sclavia Insem-
na, prin defmitie, negarea egalitatii Intre oa-
O Orez fin, ace, cart,i, panglici, un cal -~i
sclavi -de vanzare sau inchiriat. Acest flutu-
ra~ pentru o licita1ie publica a aparut in mai
1829, prezentand numele, varsta ~i califi-
carea fiecarui sclav.
meni, iar filosofii, de la Aristotellncoace, Ii des- bunuri al societ~tilor, pentru unii fiind mai
criau uneori pe sclavi ca o specie aparte ~i profitabil s~Inrobeasc~alte fiinte umane (Intr-
inferioara. De fapt, cei mai multi indivizi deve- o societate care produce doar atat cat s~.:~i
neau sclavi In urma capturarii lor In timpul raz- hrnneasc~ membrii detinerea sclavilor nu
boaielor sau erau rapiti. Alte cauze cuprindeau ofer~ nici un avantaj). Toate religiile impor-
pedepsirea unor persoane pentru diferite de- tante, inclusiv cre~tinismul ~i islamismul, au
licte ~i saracia,care li determina pe unii parinti tolerat sclavia ~i foarte putini ganditori i s-au
~ sa-~ivanda copiii ca sclavi; uneori, unii indivizi opus pan~ In Epoca Iluminismului, In secolul
~ erau lndemnati sa devin:l robi de bun:l voie. al XVlII-lea, cand s-au dezvoltat ideile uma-
6 Sclavia pare sa aiba aceea~i varsta ca ~i nitariste.
::: civilizatia, aparand o data cu surplusul de
Munca sclavilor
00 Sclavi a~eza,i De~i sclavia exista in majoritatea socie~tilor,
pe ..corabiile mor,ii... importanta ei varia de la un loc la altul. Unde
pentru transportul sclavii erau servitori casnici, prezenta lor avea
spre America. un impact relativ mic asupra modului de
Pe o corabie organizare a socie~tii ~i, in general, erau
britanica de sclavi. tratati destul de bine. Dar in societ~tilein care
The Brooke, fiecarui munca sclayilor era folosit~ pe scam larg~ -
sclav i se atribuia un pentru a produce recolteaduc~toare de profit
spa,iu de 1.8m x sau s~ extrag~ metale pretioase in mine -
16.5cm x 0.7m. ace~tia erau putemic exploatati ~i p~ziti cu
pentru o calatorie mare atentie. Caracterul acestor socie~ti era
de 40 de zile. in intregime influentat de existenta unor
Mul,i sclavi mureau asemeneafeluri de sclavie productiv~.
in timpul calatoriei Grecia ~i Roma antice erau ambele socie-
~i la sosire. ~ti sclavagiste.In Atena, majoritatea familiilor
193
2. SClAVIA
O Mozaic
reprezentand un
sclav casnic roman.
O Unii africani ce
urmau sa devina
sclavi nu au reu~it
niciodata sa ajunga
pe coasta. Incapabili
sa continue mar~ul
fort,at datorita
foamei, au fost lasa,i
sa moara. Membrii
unor triburi africane
au devenit interme-
diari, luand captivi
din alte triburi, pe
care ii dadeau in
schimbul bunurilor
europene. o caracteristicaa vietii 1n Rorna. Felul 1n care
sclavii rornani -erau tratati varia mult de la un
O Planta,ie de caz la altul, dar 1n timpul perioadei imperiale
bumbac pe fluviul (spre deosebire de cea republican~) conditiile
Mississippi. de munca s-au imbunatatit treptat $i un rnare
Revolu'ia Industriala nurrulr de stapani le-au redat sclavilor liber-
din Marea Britanie a tatea.Aceastapolitica a fost incurajata de legile
dus la o mare cerere romane, dar un om liber ~i descendentii sai
de bumbac neprelu- erau obligati sa aduca anumite servicii fo~tilor
crat in SUA. Munca stapani timp de trei generatii.
sclavilor era ideala
pentru ob,inerea Criza de sclavi
recoltelor, care in perioada tarzie a Imperiului Roman, cind
necesitau pu,ina armatele nu au. mai cucerit noi teritorii,
experien,a ~i pri- nurrulrul de sclavi s-a mic~orat. Deoarece
cepere, dar multa dificultatile economice s-au intensificat, co-
truda. mertul a cunoscut un declin, iar proprietarii se
bazau mai mult pe propriile lor puteri, sclavia
devenind o institutie rnai putin folositoare.
Diminuarea puterir centrale ~i dependenta
crescanda a populatiei de protectia aris-
tocratilor locali ~i a marilor proprietari de
pamant, au facut ca atat oamenii liberi cat ~i
cei asupriti sa devina iobagi, legati de pamant
~i impovarati cu obligatii, dar bucurandu-se
totu~i de drepturi substantiale.
Sclavia a cunoscut un declin foarte lent in
Evul Mediu (Domesday Book -registrul
cadastral, arata ca zece la suta din populatia
Angliei era inca fQrmatadin sclavi 1n 1086),~i
a reaparut in Europa pe scara larga o data cu
expansiunea Imperiului O.tornan in Balcani.
in anii 1440, in urma expeditiilor portugheze
de descoperire pe coasta de vest a Africii, au
fost adu~i in Europa primii sclavi negri.
Orori
Ororile comertului cu sclavi, condus de euro-
peni, sunt bine cunoscute. Totu~i, aceasta
, activitate mai fusese practic;ata~i de altii.faca
cateva secole 1nainte ca europenii sa-~i Cu
0 aparitia, popoarele africane se inrobeau unele
~ pe altele, iar arabii de pe coasta de est expe-
:3 diau un nurrulr mare de sclavi pe mare, in
Asia. Asemenea arabilor, europenii patrun-
se ocupau cu agricultura, avand unul sau doi Romei au dus la un influx stabil de sclavi, iar deau rar in interiorul continentului, bazandu-
sclavi care ii ajutau atat la treburile casnice cat sclavia a afectat toate nivelele de viat:1.Sclavii se pe intermediarii africani, care capturau
~i la munca pe camp, astfel incat ace~tia nu deveneau servitori casnici, me~te~ugari sau sclavii ~i ii vindeau in porturile de pe coasta
aveau o via~ mai grea decat muncitorii liberi. profesori ~i, i:n timpul imperiului, toate servicii- de vest:
Dar rninele de argint de la Laureum -singura le civile erau conduse de sclavi ~i de oameni incepand cu secolul al XVI-lea, cererea
intreprindere cu adevi1ratmare din Grecia - liberi. La un nivel mai sc:lzut, sclavii erau continua de mana de lucru 1n America a facut
au reprezentat o exceptie insemnati1.pani1 la folositi pentru producerea m:lslinelor, a din comertul cu sclavi din Africa de Vest o
30.000 de sclavi lucrau sub pi1mant, in strugurilor ~i a a1torrecolte. O consecint:1 fost
a afacere profitabila. Minele de argint din
conditiile cele mai mizerabile ~i periculoase. alungarea micilor fermieri ~i a muncitorilor America de Sud, plantatiile de cafea din
Munca sclavilor a avut un rol ~i mai impor- liberi de pe teritoriile lor, creandu-se astfel o Brazilia ~i suprafetele cultivate cu sfecla de
tant in Imperiul Roman. Victoriile ~i cuceririle mas:l urbam nemuncitoare, aceastadevenind zahar din Caraibe, necesitau mai multi
194
3. O "Comer1u! tri-
unghiu!ar" a! Marii
Britanii cu Africa de
Vest ~i cu America.
Arabii dominau Co-
mert,u! cu sc!avi in
Africa de Est.
O Sclavi pe insula
britanica vestindiana,
Antigua, in 1823.
Fabricile de zahar
in care munceau
sclavii, func,ionau
continuu, pentru a
se recupera investi-
,iile proprietarului.
lucratori decat putea s:l ofere populatia amer- trateze ca ~i cum n-ar fi rost riinte umane. Ca
ican:l aflat:l In sc:ldere, astfel dezvoltandu-se lntotdeauna, sclavii casnici erau destul de bine
un comert triunghiular, pentru satisfacerea tratati dar, In cele din unrul, chia:r~i comporta-
nevoilor; c:lpitanii europeni f:lceau troc cu mentul stapanilorindulgenti era bazat pe rorti1.
produse proprii In schimbul sclavilor In Africa Atitudinea sclavilor se rnanifesta prin revolte
de Vest dup:l care li transportau peste izolate ~i lncerc:lri de a sc:lpa.
Oceanul Atlantic, unde erau vanduti In in secolul al XVIII-lea opinia progresista
schimbul m:lrfurilor americane, care aveau din Europa s-a lntors lmpotriva sclaviei, lns:l
trecere i:n Europa. aceastaera ap:lrata de putemice interese con-
stitutionale. in 1772, printr-o hotarare legisla-
Sclavii incatu~a~i tiv:l, sclavia a rost interzis:l In Anglia, astrel
Comertul cu sclavi era deosebit de profitabil. lncat un sclav devenea liber doar p:l~ind pe
De exemplu, In Marea Britanie, acesta a con- p:lmant englez. Sclavia a continuat lns:l s:l
tribuit la Imbgg:ltirea ora~elor Bristol, existe In coloniile britanice din Caraibe, unde
Liverpool, Lancaster ~i a altor porturi de pe productia de zah:lr aducea rnari profituri. in
coasta de vest. La modul general, bun:lstarea anii 1780, William Wilberforce (1759-1833) a
~i activitatea pe care le-a generat au dat un lntreprins o campanie menita s:l pun:l cap:lt
imbold econorniei europene, ce este posibil comertului cu sclavi. cand idealurile Revo-
s:l fi declan~at Revolutia Industrial:l. Pretul a lutiei Franceze s-au r:lcut sirntite In Caraibe,
fost pl:ltit de milioane de africani Inc:ltu~ati - sclavii condu~i de Toussaint L'Ouverture,
probabilln jur de zece milioane de-a lungul "Napoleon cel Negru", au lnfiintat o republic:l
secolelor -care au suportat lungile travers:lri independenta, care avea s:l devin:lHaiti.
ale Atlanticului In conditii mizerabile ~i
aglomeratie, care au dus la cre~terea ratei A Interdicia britanica
mortalit:ltii In randurile lor. In 1807, Wilberforce a reu~it s:l-i conving:l pe
Cei care supravietuiau transportUlui spre membrii parlamentului s:l interzic:l comertul
Lumea Nou:l munceau din greu pentru cu sclavi In Imperiul Britanic. Apoi a lansat un
sporirea productivit:ltii st:lpanilor lor, trudind atac sustinut 1:mpotrivasclaviei lns:l~i, care a
i:n cimpii sau In mine, ~i erau i:nchi.5i pe timp rost In fmal abolita In 1834; proprietarii ~u
de noapte, pentru a fi 1mpiedicati s:l fug:l sau benericiat de compensatii substantiale pentru
s:l lanseze atacuri-surpriz:l asupra st:lpanilor ~i pierderea sclavilor. Franta a procedat In ace-
a paznicilor. Num:lrullor mare -i:n unele p:lrti la~i mod In 1848 ~i deoarece europenii erau
ale insulelor Caraibe ace~tia formau 9()0/odin din ce In ce mai convin~i de imoralitatea
populatie -1i determina pe st:lpanii mai frico~i sclaviei, i se lmpotriveau de cate ori aveau
s:l le impurul o disciplirul severa, iar faptul c:l ocazia. A.5adar,un erect secundar pozitiv al
erau "diferiti" -negri -1i f:lcea pe ceilalti s:l-i imperialismului european a rost abolirea
195
4. SCLAVIA
sclaviei 1n multe p~rti ale Mricii ~i Asiei. 00 in 1910 (stanga), americanii de culoare
Influenta britanic~ exercitat~ asupra noilor din Mississippi continuau sa serveasca
republici din America Latin~ a cauzat abolirea "Regele bumbac". Mul,i negri au sim,it ca
comertului cu sclavi ~i a sclaviei pan~ la inrobirea economica a persistat mult timp
jum~tatea secolului, Brazilia continuand lns~ dupa emanciparea legala. Un sclav din Indiile
s~ fie un stat sclavagist pana 1n 1888. franceze de vest sarbatorindu-~i eliberarea in
pan~ la lnceputul secolului al XIX-lea, 1n 1792 (in imaginea de jos).
SUA multi au ajuns la concluzia c~ sclavia era
o institutie diabolic~, ca urmare, comertul cu
sclavi a fost abolit (1807), sclavia luand de
asemenea sfar~it In statele nordice. jn sud
lns~, inventia daracului de bumbac de c~tre
Eli Whitney a f~cut ca recoltele de bumbac s~ Lincoln a declarat separareailegala iar con-
fie foarte profitabile, sclavii fiind cei care flictele izbucnite au dus la Razboiul Civil
lucrau pe aceste plantatii. Sudul a devenit American dintre 1861-1865.Teoretic, razboiul
regatul "Regelui Bumbac", iar cultivarea bum- nu a fost purtat Impotriva sclaviei dar, In 1863,
bacului ~i sclavia se r~spandeau In vest ~i sud, Lincoln a emis Proclamatia de Emancipare,
1n noi teritorii. prin care toti sclavii din Confederatie deve-
neau liberi, actiune considerata o masura de
Crize urgenta. Dupa victoria Uniunii nordice, In
Problema ~dmiterii acestor teritorii in cadrul Confederatiei ~i a statelor "Ioiale" din
.Uniunea Americana ca state sctavagiste, a dus sud, sclavia a fost desfiintata. in 1865, un
la o serie de criz~ politice ~i la aparitia unet amendament al Constitutiei a scos-o In afara
'm~cari militante;abolitioniste in Nord. Acest legii pe Intreg teritoriul Statelor Unite.
fapt a provocat o reactie la fel de putemica in
sud. Sudi~tii au inceput sa considere sclavia o Sclavia in zilele noastre
"institutie proprie", un bun pozitiv, justificat pana In secolul 20, sclavia a disparut din ma-
de presupusa inferioritate a negrilor fata de joritatea regiunilor lumii. Aceastaa raffias Insa
aspectul aristocratic al modului de viata din o institutie legala In unele state ~i In Peninsula
sud. Arabica, unde a fost abolita abia In 1962.
Cu toate ca sudi~tii pretindeau ca sclavii in unele zone mai Indepartate, sclavia s-a
erau multumiti de modul lor de viata, acest mentinut pana In 1970, iar unele forme de
fapt a fost infirmat de revolte izolate ~i de sclavie recenta (de exemplu, datomici facuti
cre~terea numarului de fugari, care erau aju- sclavi deoarece nu-~i pot plati datoriile), nu
tati de abolitioni~ti sa ajunga in Canada, unde au fost Inca eliminate In totalitate.
deveneau liberi.
O Sclavia s-ar pu-
Conflicte tea sa mai existe in
Separarea din ce In ce mai accentuat.I dintre unele zone ale lumii.
nord ~i sud a fost ilustrat.I de politica ameri- Aceasta imagine din
can:1, Partidul Republican luand o putemic:1 1960 prezinta un
pozitie anti-sclavagist:1. Candidatul partidului grup de sclavi du~i la
la pre~edintie, Abraham Lincoln, a promis c:1 curtea regelui
va opri extinderea sclaviei, dar nu va Incerca Arabiei Saudite.
abolirea acesteia, acolo unde fusese deja
legalizat:1, pentru simplul motiv c:1 pre~edin- O Abraham Lincoln
tele nu avea voie s:1 se amestece In aranja- ~i membrii cabinetu-
mentele proprii ale statelor . Iui sau au citit
Cu toate acestea, cand Abraham Lincoln a Proclama,ia de
fost ales, In anull860, majoritatea statelor scla- Emancipare in 22
vagiste se simteau prea amenintate ca s:1 mai julie 1862.
rnman:1 In Uniune, fapt pentru care s-au des- Proclama,ia doar
prins de aceasta ~i ~i-au format propria lor elibera sclavii din
uoiune, cunoscut.I sub numele de Confede- statele razvratite
ratie. Acest pas a provocat tulbur:Iri sangeroase dar, practic, semnala
~i de lung:1 durat.I In interiorul continentului. sfar~itul sclaviei.
-
196
Istorie universal~ 27- COMERTUL $1 SOCIETATEA MEDIEVALA Istorie universal~ 68- RAZBOIUL CML AMERICAN
~
