1. .~
americana
in doar ciiteva decenii de la O George
Washington, cunos-
fondare, Statele Unite ale cut americanilor ca
Americii s-au extins intr-un .'p3rintele t3rii sale",
a fost primul pre~e-
mod uimitor. Sclavia insa dinte al Statelor
Unite. Acest politi-
ameninta cu destramare cian popular a fost
tiinara republica. de asemenea un
militar indr3znet
care a condus arma-
ta in r3zboiul pentru
I'-n 1789, George Washington a devenit independent3 fat3
I primul pre~edinte al Statelor Unite. de Marea Britanie.
Republica nou formata era o uniune de 13
state, foste colonii britanice. Fiecare dintre
acestea a renuntat la o parte din puteri in
favoarea guvernului federal (central), con-
tinuand insa sa-~i desfa~oare propriile afaceri
~i sa-~i formuleze propriile legi. in ciuda exis-
tentei unei Constitutii Americane scrise, argu-
mentele privitoare la limita drepturilor fede-
rale ~i a statelor aveau sa afecteze permanent
istoria Statelor Unite.
Partidele politice ~i-au facut in cucind
apari!;ia in Statele Unite, reflectand o varietate
de interese ale claselor sociale, economice ~i
regionale. Totu~i, un factor constant in viata
americana era tendinta spre democratie. in
ciuda opozi!;iei politicienilor din clasele supe-
rioare ~i a intereselor constitutionale, pana in
-.I830, aproape toate statele au devenit democ-
ratice. Toti barbatii albi (insa nu ~i femeile sau
negriO aveau dreptul de a-~i alege conducatorii. O Emigran1i spre
in politica externa, Statele Unite au raffias Vest, imagine ilus-
neutre in razboaiele dintre Franta ~i Marea trand via1a pionier-
Britanie, insa cand unul dintre combatanti ilor in timpul
incerca sa-l blocheze pe celalalt, impiedicand calatoriei lor spre
astfel comertul liber al navelor americane, vest. Pu1ini oameni
situatia devenea incendiara. in final, interfe- s-au indepartat de ~ 1JY
rentele britanicilor in sistemul naval american coasta de est pana la
a dus la razboi intre 1812-14 care, de~i dra- inceputul anului
matic (britanicii au incendiat ora~ul 1790.
Washington), nu a fost decisiv. Dup~ aceste
evenimente, disputele anglo-americane au
fost intotdeauna rezolvate prin negocieri.
intre timp, Statel.eUnite pomisera o ex-
pansiune aproape irezistibil~ spre vest $i sud,
coloni$tii extinzandu-$i teritoriile, cople$in-
du-i pe indieni, care erau mutati In rezervatii.
Fiecare zon~ nou cucerit~ era organiza~ 1n-
tr-un teritoriu controlat de guvemul federal;
apoi, cand circumstantele p~reau favorabile,
teritoriul devenea un stat cu guvemare pro-
prie, cu constitutie proprie, putandu-se solici-
ta admiterea sa In Uniunea American~. pan~
In 1821, existau deja 24 StateUnite.
.Expansiunea
Evenimentele din Europa favorizau expansi-
unea americana. in 1803, Napoleon, inten-
tionand s~ cucereasc~teritorii mai apropiate, a
vandut Louisiana, care la acea vreme cuprin-
dea o mare suprafa~ din centrul Americii de
Nord. Florida a fost obtinu~ In 1819 de la
Spania, dup~ 1ungi amenin~ri $i negocieri. in
201
~
2. 'VOL.
--
I.] WILL[AM LLOY~_~~_~I~!!_N AND ISAAC KNAPP, PUBLISHER~ (NO. 22.1
BOSTOf(, M ASSACHUS£TTS. J OUR COUNTRY 15 THE WORLD-OUlt COUNTRYM£!J ARE MANKIHO. [SATUROAY, MA.Y28, 1831.
O Eliberatorul, un ziar anti-sclavagist, publi- ridicat problema sclaviei, care se limita doar La nivel de dezbatere politic~, problema
cat de William Garrison ~i Isaac Knapp intre la statele din sud, fiind insa transmisa ~i in nu era existenta sclaviei -care era o institutie
1831 ~i 1865. in 1863, Lincoln a proclamat vest, de catre sudi~ti. Pftna la inceputul anului legal~ in sud -ci dac~ trebuia s~ se permit~
emanciparea sclavilor din toate zone le aflate 1800, opinia americana s-a intors impotriva r~sp.1ndirea ~i legalizarea acesteia ~i In alte
sub arme impotriva guvernului. sclaviei, comertul cu sclavi din Africa a fost teritorii. La mijlocul anilor 1850, un adev~rat
interzis, facftndu-se eforturi de a-i trimite pe razboi civillntre grup~ri pro ~i contra sclaviei
decufs de cativa ani, festul impefiului spaniol sclavii eliberati inapoi in Liberia, un stat In zona ce avea s~ fie cunoscut~ sub numele
in America a feu~it sa se desprinda de sub african subventionat de America. de "Kansas-ul Ins.1ngerat", a intensificat dez-
stapanifea americana, statele latino-americane baterea ~i a dus la crearea noului Partid
de la Mexic la Argentina ca~tigandu-~i inde- Societiti diferite Republican, care era de p~rere c~ guvernul
pendenta. Fiind con,5tient Ca unele puteri Atitudinea sudi~tilor s-a schimbat insa in federal trebuia s~-~i foloseasc~ autoritatea
eufopene af sprijini festaurafea imperiului, in momentul in care sudul ~i-a dezvoltat o pentru a interzice sclavia In toate teritoriile.
1823 pfe~edintele James Monroe a declarat ca economie bazata pe cultivarea bumbacului, a In 1860, alegerea republicanului Abraham
Statele Unite nu VOf tolera nici o interven1;ie carei prosperitate parea sa depinda de munca Lincoln.ca pre~edinte a fost atat de insuporta-
sau colonizafe eUfOpeana pe continentul la scara larga. Nordul industrial ~i sudul agrar bil~ statelor din sud, lnc.1t acestea au hot~r.1t
american. Acest lucru a devenit celebru sub au devenit societati foarte diferite, cu atitudi- s~ p~r~seasc~ Uniunea, precipit.1nd un razboi
numele de Doctrina Monroe ~i, de~i Statele ni divergente -fata de sclavie, printre altele. civil tragic.
Unite nu efau pfobabil capabile sa o aplice Prima criza a avut loc cftnd Missouri, stat ce
atunci, apari1;ia acestof principii a anticipat fo- permitea detinerea de sclavi, a solicitat admi-
lul pe cafe aveau sa-l aiba In emisfera vestica. terea in Uniune. Dupa opozitii considerabile,
Acest lucru a devenit evident In momentul prin Compromisul de la Missouri din 1820 a
in care coloni~tii americani s-au mutat in mafea fost acceptataincluderea statului in Uniune in
pfovincie nofdica a Mexicului, Texas, decla- schimbul unor limite importante ale raspftn-
randu-l republica separata (1836), zadarnicind dirii sclaviei. Cu toate acestea,in anul 1830 a
eforturile mexicanilof de a-l reocupa. Apoi, in fost infiintata mi~carea abolitionista in nord.
1845, SUA a anexat Texasul ~i a pornit un raz- Membrii radicali ai acesteianu doar s-au agitat
boi expansionist (1846-48), in cafe mexicanii impotriva continuarii existentei sclaviei, dar au
au fost Infranti ~i nevoiti sa cedeze teritorii ~i organizat o "cale ferata subterana",ce-i ajuta
Intinse, inclusiv New Mexico ~i California. pe sclavii fugari sa scape ~i sa ajunga in sigu-
Descoperifea zacarnintelof de auf din ranta in Canada. Unii abolitioni~ti, in special
California (1848) ~i goana dupa auf cafe a John Brown, erau chiar hotaclti sa foloseasca
ufmat, au accelefat pOpulafea coastei violenta ~i au incercat sa decla~eze o revolta
Pacificului. Formafea de noi teritorii ~i state a a sclavilor in sud.
CWilliam O John Brown, exe-
Garrison, un jurna- cutat pentru tradare
list, a fost intemni~at In 1859, dupa ce a
in anul 1830, dupa devastat un arsenal
ce s-a impotrivit federal cu inten,ia
sclaviei in Statele de a-i Inarma pe
Unite. sclavii din Virginia.
202 Istorie universala 63- SCLAVIA Istorie universala 66- RAzBOIUL CML,AMERICAN
~
!['VOL.
--
I.] WILL[AM LLOY~_~~_~I~!!_N AND ISAAC KNAPP, PUBLISHER~ (NO. 22.1
BOSTOf(, M ASSACHUS£TTS. J OUR COUNTRY 15 THE WORLD-OUlt COUNTRYM£!J ARE MANKIHO. [SATUROAY, MA.Y28, 1831.
O Eliberatorul, un ziar anti-sclavagist, publi- ridicat problema sclaviei, care se limita doar La nivel de dezbatere politic~, problema
cat de William Garrison ~i Isaac Knapp intre la statele din sud, fiind insa transmisa ~i in nu era existenta sclaviei -care era o institutie
1831 ~i 1865. in 1863, Lincoln a proclamat vest, de catre sudi~ti. Pftna la inceputul anului legal~ in sud -ci dac~ trebuia s~ se permit~
emanciparea sclavilor din toate zone le aflate 1800, opinia americana s-a intors impotriva r~sp.1ndirea ~i legalizarea acesteia ~i In alte
sub arme impotriva guvernului. sclaviei, comertul cu sclavi din Africa a fost teritorii. La mijlocul anilor 1850, un adev~rat
interzis, facftndu-se eforturi de a-i trimite pe razboi civillntre grup~ri pro ~i contra sclaviei
decufs de cativa ani, festul impefiului spaniol sclavii eliberati inapoi in Liberia, un stat In zona ce avea s~ fie cunoscut~ sub numele
in America a feu~it sa se desprinda de sub african subventionat de America. de "Kansas-ul Ins.1ngerat", a intensificat dez-
stapanifea americana, statele latino-americane baterea ~i a dus la crearea noului Partid
de la Mexic la Argentina ca~tigandu-~i inde- Societiti diferite Republican, care era de p~rere c~ guvernul
pendenta. Fiind con,5tient Ca unele puteri Atitudinea sudi~tilor s-a schimbat insa in federal trebuia s~-~i foloseasc~ autoritatea
eufopene af sprijini festaurafea imperiului, in momentul in care sudul ~i-a dezvoltat o pentru a interzice sclavia In toate teritoriile.
1823 pfe~edintele James Monroe a declarat ca economie bazata pe cultivarea bumbacului, a In 1860, alegerea republicanului Abraham
Statele Unite nu VOf tolera nici o interven1;ie carei prosperitate parea sa depinda de munca Lincoln.ca pre~edinte a fost atat de insuporta-
sau colonizafe eUfOpeana pe continentul la scara larga. Nordul industrial ~i sudul agrar bil~ statelor din sud, lnc.1t acestea au hot~r.1t
american. Acest lucru a devenit celebru sub au devenit societati foarte diferite, cu atitudi- s~ p~r~seasc~ Uniunea, precipit.1nd un razboi
numele de Doctrina Monroe ~i, de~i Statele ni divergente -fata de sclavie, printre altele. civil tragic.
Unite nu efau pfobabil capabile sa o aplice Prima criza a avut loc cftnd Missouri, stat ce
atunci, apari1;ia acestof principii a anticipat fo- permitea detinerea de sclavi, a solicitat admi-
lul pe cafe aveau sa-l aiba In emisfera vestica. terea in Uniune. Dupa opozitii considerabile,
Acest lucru a devenit evident In momentul prin Compromisul de la Missouri din 1820 a
in care coloni~tii americani s-au mutat in mafea fost acceptataincluderea statului in Uniune in
pfovincie nofdica a Mexicului, Texas, decla- schimbul unor limite importante ale raspftn-
randu-l republica separata (1836), zadarnicind dirii sclaviei. Cu toate acestea,in anul 1830 a
eforturile mexicanilof de a-l reocupa. Apoi, in fost infiintata mi~carea abolitionista in nord.
1845, SUA a anexat Texasul ~i a pornit un raz- Membrii radicali ai acesteianu doar s-au agitat
boi expansionist (1846-48), in cafe mexicanii impotriva continuarii existentei sclaviei, dar au
au fost Infranti ~i nevoiti sa cedeze teritorii ~i organizat o "cale ferata subterana",ce-i ajuta
Intinse, inclusiv New Mexico ~i California. pe sclavii fugari sa scape ~i sa ajunga in sigu-
Descoperifea zacarnintelof de auf din ranta in Canada. Unii abolitioni~ti, in special
California (1848) ~i goana dupa auf cafe a John Brown, erau chiar hotaclti sa foloseasca
ufmat, au accelefat pOpulafea coastei violenta ~i au incercat sa decla~eze o revolta
Pacificului. Formafea de noi teritorii ~i state a a sclavilor in sud.
CWilliam O John Brown, exe-
Garrison, un jurna- cutat pentru tradare
list, a fost intemni~at In 1859, dupa ce a
in anul 1830, dupa devastat un arsenal
ce s-a impotrivit federal cu inten,ia
sclaviei in Statele de a-i Inarma pe
Unite. sclavii din Virginia.
202 Istorie universala 63- SCLAVIA Istorie universala 66- RAzBOIUL CML,AMERICAN
~](https://image.slidesharecdn.com/tinararepublicaamericana-120204041757-phpapp02/85/Tinara-republica-americana-2-320.jpg)