Acolo unde candva era un lastar care de-abia prinsese radacini,care se apleca la pamant la cea mai mica mangaiere a vantului,acum e un copac uscativ,scorburos care de cativa ani nu mai da niciun rod,e complet inutil.Pana si vrabiile care odinioara isi faceau cuib in el si ciripeau cat era vara de lunga,incetasera sa il mai considere un camin,nu le mai oferea comfortul si protectia de altadata鈥tatea acolo,in mijlocul acelei fasii de teren si ingana cantecul copiilor de altadata care acum il uitasera,In zadar isi incorda bratele spintecate de iernile reci in semn de mangaiere,in curand aveau sa-l taie鈥 sa fie scanduri sau poate o sa arda in soba o data cu sperantele pe care pana ieri le
We鈥檝e updated our privacy policy so that we are compliant with changing global privacy regulations and to provide you with insight into the limited ways in which we use your data.
You can read the details below. By accepting, you agree to the updated privacy policy.
