Instanbul
- 1. Elev: STANCIU ALEXANDRA Clasa: aVa Prof: TONIA BUCURICA
- 2. Cu o populaÅ£ie de peste 18,8 miloane Istanbul este un megalopolis, precum ÅŸi principalul centru financiar, comercial ÅŸi cultural al Turciei. Se întinde peste 27 de districte din cele 39 ale provinciei cu acelaÅŸi nume, fiind una dintre cele mai mari metropole din lume. Este capitala economică a Turciei ÅŸi prefectura provinciei cu acelaÅŸ nume. Partea europeană se află situată în regiunea istoricăÌý Turcia Ìýiar cea asiatică înÌý Anatonia . Poartă numele oficial deÌý Istanbul Ìýdin 28 martie 1928 . La sfârÅŸitul primului război mondial în Istanbul a pierdut o parte din teritoriul său european în favoar ea Greciei.
- 3. Alături de Atena ÌýÅŸiÌý Roma ,ÌýÌý Istanbul ul se clasează printre cele mai venerabile capitale ale Europei. El a fost înscris pe lista patrimoniului mondial alÌý UNESCO Ìýîncepând cu anul 1985. Asemănător cuÌý Constantinopol în evul mediu, astăziÌý Istanbul Ìýeste cea mai mare aglomerare umană a Europei. ÃŽn anulÌý 2010 Ìýmetropola este declarată una din cele treiÌý capitale europene ale culturii , celelalte două capitale culturale din 2010 fiindÌý Peces(Ungaria) , ÅŸiÌý Essen(Germania).
- 4. Istanbulul este singurul oraÅŸ din lume ce se întinde pe malurile a două continente, Europa ÌýÅŸiÌý Asia . Este situat in nord-estul Mării Marmara. marilor metropole. Cu toate că, la 13 octombrie 1923, oraÅŸul a pierdut calitatea de capitală în favoarea oraÅŸuluiÌý Ankara , fostÌý Angora, a rămas centrul economic cel mai important alÌý Republicii Turcia.
- 5. Cea mai mare parte a cartierelor sale se găsesc pe pintenul din extrema sud-estică a Europei, despărÅ£ită de cele asiatice prinÌý Marea Marmara ÌýÅŸi Stramtoarea Bosfor . Pe partea europeană, golful adânc Cornul de Aur Ìýdesparte cartierele europene în două sectoare: vechiulÌý Constantinopol la sud, ÅŸi OraÅŸul Nou la nord, cu cartierele Karaköy (Galata), Geyoglu (Pera), KatabaÅŸ, Taksîm, BeÅŸiktaÅŸ, Ortaköy ÅŸi altele mai noi, întinse în adâncul uscatului sau de-a lungul Bosforului . P e malul asiatic, se află vechiul Scutari (Ãœsküdar), cu o seamă de alte cartiere mai noi, întinse pe ţărmul Mării Marmara, spre sud ÅŸi pe cel al Bosfor-ului, spre nord .
- 6. OraÅŸul metropolă este considerat european deoarece centrul său istoric ÅŸi ponderea locuirii de astăzi se află înÌý Europa . Este centrul uneia dintre cele mai mari aglomerări urbane a continentului ÅŸi reprezintă principalul pol economic al Republicii T urcia , cu toate că nu mai este capitală a statului. NucleulÌý Istanbul -ului, adică oraÅŸul vechi, este scăldat de apele Mării Marmara, de cele ale Bosfor-ului ÅŸi de cele aleÌý Cornului de Aur.
- 8. I sta n bulul a fost, din totdeauna, centrul vieÅ£ii economice aÌý Turcie i, datorită statutului de capitală, a venerabilităţii ÅŸi a localizării sale geografice. Cu toate că ÅŸi-a pierdut atributul de capitală politică în favoarea oraÅŸuluiÌý Ankara Ìýel a rămas centrul major al Turciei pe plan economic, al industriei uÅŸoare ÅŸi manufacturiere, al culturii, educaÅ£iei ÅŸi activităţii de export-import. DeÅ£ine cel mai mare ÅŸi activ port comercial ÅŸi turistic al ţării.Ìý Istanbul Ìýeste cel mai bogat oraÅŸ al statului . Deschiderea pieÅ£elor specifice în oraÅŸ în jurul anilorÌý 1980 Ìýa dus la dezvoltarea pe mai departe a statusului său economic. Ìý Levent Ìý( Levant ) este cartierul financiar al Istanbulului, dar ÅŸi cel mai larg centru industrial al Turciei.
- 9. Considerând Istanbul-ul cu o poziÅ£ie vulnerabilă , guvernul republican turc a evitat să mai concentreze în metropolă unele ramuri industriale vitale pentru economie. Ca urmare investiÅ£iile industriale majore ale secolului al 20-lea s-au deplasat către Izmit, fosta cetate antică Nicomedia, oraÅŸ care se bucura de două mari avantaje. Se găsea nu prea departe de aglomeratul Istanbul, de unde putea atrage forţă de muncă ÅŸi menÅ£inea avantajul unei deschideri la mare. In aceste condiÅ£ii laÌý Istanbul Ìýs-au dezvoltat industriile secundare ÅŸi uÅŸoare, alături de un număr incomensurabil de ateliere mici cu caracter manufacturier. I n prezent metropola trăieÅŸ t e mai mult, sau egal, din comerÅ£ ÅŸi din serviciile adiacente industriei turismului.
- 10. Ìý
- 11. Ìý
- 12. Ìý
- 13. Ìý
- 14. Ìý
- 15. Ìý
- 16. Ìý
- 17. Ìý