01 - general - curs 1 - 3.ppt
Download as PPT, PDF
0 likes767 views
Semiologie medicala
![GREUTATEA SI STAREA DE NUTRITIE
Formule pentru calculul greutatii ideale:
1. Indicele Broca
T=155-164 cmGI=T-100
T=165-174 cmGI=T-105
T=175-185 cmGI=T-110
2. Formula Lorenz
Barbati: GI=(T-100) - (T-150)/4
Femei: GI=(T-100) - (T-150)/2
3. Formula Societatii de Asigurari Metropolitan S.U.A (MLI)
Barbati: 50+0,75(T-150)+(varsta-20)/4
Femei: 0,9[50+0,75(T-150)+(varsta-20)/4]](https://image.slidesharecdn.com/01-general-curs1-3-220810152256-76189510/85/01-general-curs-1-3-ppt-56-320.jpg)
01 - general - curs 1 - 3.ppt
- 1. Universitatea de Medicin i Farmacie Gr. T. Popa Iai Facultatea de Medicin Semiologie Medicala Curs Prof. Univ. Dr. George Ioan Pandele
- 2. SEMIOLOGIE GENERALA OBIECTUL SI IMPORTANTA SEMIOLOGIEI MEDICALE Semiologia medicala este disciplina clinica fundamentala ramura a medicinei interne care se ocupa cu descoperirea, descrierea si interpretarea semnificatiei simptomelor si semnelor bolilor, a insusirii metodologiei examenului clinic si a interpretarii datelor oferita de explorarea paraclinica. Notiunile cu care opereaza semiologia medicala sunt: 1. Simptomul manifestare a bolii perceputa doar de bolnav, avand astfel caracter subiectiv 2. Semnul manifestare morbida cu caracter obiectiv, accesibila cunoasterii de catre medic, bolnav sau anturajul acestuia 3. Sindromul complex de simptome si semne clinice si/sau de laborator, a caror grupare e conditionata de anumiti factori specifici cadrului nosologic
- 3. Tipuri de sindroame: Generale Localizate Mecanice obstructive Mecanice de compresiune De crestere a presiunii intr-un organ Biochimice Genetice Imunologice (autoagresiune de organ sau sistemica) Imagistice 4. Boala alterarea starii de sanatate, caracterizata prin elemente definitorii specifice: Cauza (etiologia) Tablou clinic Evolutie Complicatii Prognostic Tratament
- 4. 5. Diagnosticul rezultatul parcurgerii unor etape obligatorii: anamneza si examenul fizic (diagnostic clinic) urmate de examenele paraclinice (diagnostic de laborator) 6. Prognosticul aprecierea modului de evolutie a bolii in prezent si in viitor, in functie de caracteristicile acesteia si de tratament RELATIA MEDIC BOLNAV Exista doua tipuri de relatie medic bolnav: Relatia de tip tehnic Relatia de tip psihanalitic
- 5. FOAIA DE OBSERVATIE CLINICA Foaia de observatie clinica reprezinta dosarul de identitate medicala a bolnavului, avand tripla semnificatie: Document medical Document stiintific Document medico-legal Alcatuirea foii de observatie: Datele de ordin general sau informative Anamneza Starea prezenta Evolutia bolii Epicriza
- 6. DATELE GENERALE SAU INFORMATIVE Varsta Sexul unele boli prezinta ginotropism, altele androtropism Barbati Femei Afectiuni respiratorii Cancerul bronho-pulmonar Emfizemul pulmonar Bronsita cronica Pneumotoraxul spontan Silicoza Fibroza pulmonara asociata artritei reumatoide Fibroza pulmonara familiala idiopatica Sarcoidoza pulmonara Limfoangioleiomiomatoza Tromboembolismul pulmonar Afectiuni cardio-vasculare Arteriopatiile obliterante Anevrismul de aorta Poliarterita nodoasa Coarctatia de aorta Tetralogia Fallot Stenoza aortica Cordul pulmonar cronic Tromboflebita Boala Raynaud Defectul septal atrial Stenoza mitrala Hipertensiunea pulmonara primitiva Sindromul crosei de aorta Prolapsul de valva mitrala
- 7. Barbati Femei Afectiuni digestive Cancerul mucoasei bucale si esofagiene Cancerul gastric Ulcerul duodenal Stenoza pilorica Ulcerul perforat Hemocromatoza Litiaza biliara Cancerul veziculei biliare Dischineziile biliare Hepatita cronica activa autoimuna Constipatia habituala Ciroza biliara primitiva Afectiuni renale Hipernefromul Carcinomul vezical Nefroangioscleroza maligna Glomerulonefrita Litiaza renala Infectiile urinare asimptomatice Cistitele Pielocistitele Pielonefritele Nefropatiile interstitiale
- 8. Barbati Femei Afectiuni endocrine Gigantismul Acromegalia Diabetul insipid Boala Addison Boala Basedow Mixedem Sindrom Cushing Hipopituitarism Afectiuni hematologice Hemofilie Hemoglobinuria de mars Leucemia limfatica cronica Anemia feripriva Trombocitopenia esentiala Leucemia mieloida cronica Afectiuni reumatismale Spondilita anchilopoetica Coxartroza Boala Dupuytren Poliartrita cronica evolutiva Osteoporoza Osteomalacia Afectiuni metabolice Guta Ocronoza Obezitatea
- 9. Profesia exista o legatura de cauzalitate intre unele boli si locul de munca sau specificul acestuia: saturnismul silicoza antracoza bisinoza berilioza hidrargirismul alveolitele alergice extrinseci boala de cheson Domiciliul locul nasterii, domiciliul anterior si cel prezent Rasa
- 10. ANAMNEZA Reprezinta discutia dirijata a medicului cu bolnavul si urmareste patru rubrici: - Motivele internarii - Istoricul bolii actuale - Antecedentele personale (fiziologice si patologice) si eredocolaterale - Conditiile de viata si munca STAREA PREZENTA Consemneaza datele examenului clinic obiectiv, culese prin metodele clasice: Inspectia - Percutia Palparea - Ascultatia
- 11. ATITUDINEA SAU POZITIA normala (activa sau indiferenta) patologica (fortata sau pasiva) Atitudini fortate caracteristice Ortopneea Decubitul lateral Pozitia genupectorala Pozitia in cocos de pusca Opistotonusul, emprostotonusul, pleurostotonusul si ortotonusul Pozitia de squatting (ghemuit) Pozitia spectatorului de vitrina Pozitia cu gambele atarnand la marginea patului Pozitia in decubit dorsal Pozitia aplecat in fata, atitudinea de schior Pozitia sezanda, cu trunchiul usor aplecat anterior Pozitia cu peretele abdominal imobilizat, lipsit de miscari respiratorii, cu usoara flexie anterioara a trunchiului si abdomen de lemn Pozitia fortata cu capul lateroflectat si usor rotat de partea opusa
- 13. Atitudinea in tetanos - opistotonus
- 14. FACIESUL Faciesuri in bolile endocrine Faciesul in boala Basedow Faciesul hipotiroidian sau mixedematos Faciesul in mixedemul congenital Faciesul in sindromul Cushing (suprarenometabolic) Faciesul addisonian Faciesul in acromegalie Faciesul in insuficienta hipofizara totala - sindromul Simmonds (forma casectica) - sindromul Sheehan
- 15. Faciesul in boala Basedow Faciesul hipotiroidian sau mixedematos
- 16. Faciesul in sindromul Cushing (suprarenometabolic)
- 20. Faciesuri in bolile neurologice Faciesul in boala Parkinson paralizie agitanta Faciesul in paralizia faciala (faciesul de Janus) Faciesul Hutchinson Faciesul in tetanos Faciesul in sindromul Claude Bernard Horner Faciesul in sindromul Pourfour du Petit
- 21. Faciesul in boala Parkinson paralizie agitanta
- 22. Pacient cu boala Parkinson inainte de tratament
- 23. Pacient cu boala Parkinson dupa tratament
- 24. Triada Hutchinson - apare in sifilisul congenital dinti Hutchinson keratita interstitiala surditate (leziune de nerv cranial VIII)
- 25. Faciesul in sindromul Claude Bernard Horner
- 26. Faciesuri in bolile cardiace Faciesul mitral Faciesul in cardiopatiile congenitale cianogene Faciesul Shattuck Faciesul aortic Faciesul cafea cu lapte Faciesul de elf Faciesul pletoric Faciesul din insuficienta cardiaca congestiva cronica
- 27. Faciesul mitral
- 28. Faciesul in cardiopatiile congenitale cianogene Tetralogia Fallot - defect septal ventricular - stenoza de artera pulmonara - hipertrofie de ventricul drept - aorta calare pe DSV
- 29. Faciesuri in bolile digestive Faciesul cirotic Faciesul hipocratic Faciesul in polipoza intestinala (sindromul Peutz-Jeghers) Faciesul in hemocromatoza
- 30. Ciroza biliara Faciesul in polipoza intestinala (sindromul Peutz-Jeghers)
- 31. Hemocromatoza
- 32. Faciesuri in bolile renale Faciesul din sindromul nefrotic Faciesul din insuficienta renala cronica Faciesul Potter Sindromul nefrotic
- 33. Faciesul din insuficienta renala cronica
- 34. Faciesuri in bolile respiratorii Faciesul adenoidian Faciesul in bronhopneumopatiile cronice obstructive Faciesul ftizic Pink puffer Blue bloater
- 35. Faciesul adenoidian - latirea piramidei nazale - stergerea santului nazogenian - gura intredeschisa cu respiratie bucala
- 36. Faciesuri in bolile de sange Faciesul in icterul hemolitic Faciesul in anemia Biermer Faciesul in anemia feripriva Faciesul in anemia din intoxicatia saturnina Faciesul in anemia posthemoragica acuta Faciesul in poliglobulia esentiala Anemia Biermer Faciesul in anemia feripriva bolile cronice
- 38. Faciesul in icterul hemolitic
- 39. Faciesuri in colagenoze Faciesul de icoana bizantina Faciesul in vespertillio Faciesul din dermatomiozita Faciesul de icoana bizantina Faciesul din dermatomiozita
- 41. Faciesuri in bolile infectioase Faciesul de paiata Faciesul din scarlatina Faciesul in luesul congenital Faciesul antonin Faciesul leonin Faciesul in luesul congenital
- 42. Faciesuri intalnite in sindroame genetice si dismetabolice Faciesul bovin Faciesul de inger Faciesul de dog Faciesul din gargoilism sau sindromul Hurler Faciesul in sindromul Turner Faciesul in trisomia 21 (mongolism) Sindromul Turner
- 43. Faciesul in trisomia 21 (mongolism)
- 44. MODIFICARI OCULARE Exoftalmia (bilaterala, unilaterala) Ochiul rosu Sclera albastra Inelul pericornean Kayser-Fleischer Gerontoxonul Pete de culoare albastru-violacee Exoftalmia Inelul pericornean Kayser-Fleischer
- 45. Modificari pupilare Mioza bilaterala Midriaza bilaterala Anizocoria (inegalitatea pupilara) Hippus-ul Iridodonesis-ul Semnul Argyll-Robertson Semnul Holmes - Adie Semnul Argyll - Robertson Semnul Holmes - Adie
- 46. MODIFICARI ALE URECHII In malformatii ale tractului uro-genital In anomalii genetice implantare joasa Cianoza intensa la frig boala aglutininelor la rece Tofii gutosi Pete cenusiu-albastrui ocronoza Santul coronarian Tofii gutosi
- 47. MODIFICARI ALE NASULUI Nasul in sea sau in picior de marmita Rinofima Rinofima Nasul in sea sau in picior de marmita
- 48. MODIFICARI ALE BUZELOR Buze subtiri, rigide sclerodermie Buze groase Buza de iepure, gura de lup Pete lenticulare galbui-maronii polipoza intestinala Angioame reliefate boala Rendu-Ossler Fuliginozitati Placi de leucoplazie
- 49. STATURA (INALTIMEA) variaza in functie de varsta, sex, rasa si factori de mediu glandele endocrine au un rol important in controlul structurii si dezvoltarii osului Nanismul hipofizar (congenital si dobandit) Nanismul tiroidian (congenital si dobandit) Nanismul corticosuprarenalian - din sindromul suprarenometabolic - din sindromul suprarenogenital Sindromul Turner (feminin) Sindromul Noonan (sindromul Turner masculin) Nanismul esential (idiopatic sau primordial) Nanismul MULIBREY Nanismul cu senilizare (progeria) Nanisme endocrinometabolice - nanismul asociat diabetului zaharat la copil (sindromul Mauriac, sindromul Nobecourt) - nanismul Laron Nanisme de cauza metabolica - sindroame de malabsorbtie din copilarie - nanism cardiac - nanism renal Nanismele osoase - nanismul acondroplazic Parrot - nanismul rahitic - nanismul pottic
- 53. Excesul statural sau hiperstaturalitatea Hiperfunctia hipofizara Gigantismul prin lipsa gonadei masculine (gigantismul eunucoizilor) Sindromul Marfan Hiperfunctia hipofizara
- 54. Sindrom Marfan
- 55. TIPUL CONSTITUTIONAL, HABITUSUL SAU CONSTITUTIA Tipul constitutional (biotipul) totalitatea particularitatilor somatice, fiziologice si psihice ale individului Clasificarea lui Hipocrat: sanguin, flegmatic, coleric si melancolic Clasificarea Sigaud si Viola: muscular, respirator, digestiv si cerebral Clasificarea Kretschemer (1921): tipul brevilin sau picnic sau hiperstenic tipul longilin, leptosom sau astenic tipul proportionat, atletic sau normostenic Exista o corelatie in ambele sensuri intre tipul constitutional si predispozitiile morbide.
- 56. GREUTATEA SI STAREA DE NUTRITIE Formule pentru calculul greutatii ideale: 1. Indicele Broca T=155-164 cmGI=T-100 T=165-174 cmGI=T-105 T=175-185 cmGI=T-110 2. Formula Lorenz Barbati: GI=(T-100) - (T-150)/4 Femei: GI=(T-100) - (T-150)/2 3. Formula Societatii de Asigurari Metropolitan S.U.A (MLI) Barbati: 50+0,75(T-150)+(varsta-20)/4 Femei: 0,9[50+0,75(T-150)+(varsta-20)/4]
- 57. 4. Indicele masei corporale (IMC) IMC=G/I (18,5IMC24,9) IMC (kg/m2) Categoria de nutritie Corespondenta cu starile de nutritie clasic acceptate <18,5 Subnutrit Denutritie 18,5-24,9 Greutate normala Greutate acceptabila 25-29,9 Suprapondere - 30-34,9 Obezitate Obezitate gr. I 35-39,9 Obezitate severa Obezitate gr. II 40 Obezitate morbida Obezitate gr. III
- 58. Surplusul ponderal peste greutatea ideala se cuantifica in procente si clasifica obezitatea in trei grade: gradul I: usoara (surplus ponderal 20-25%) gradul II: medie (surplus ponderal 25-30% ) gradul III: severa (surplus ponderal >30%) Indici antropometrici (pentru aprecierea clinica a obezitatii): circumferinta abdominala (>102cm la barbati, >88cm la femei = obezitatea androida) indicele abdomino-fesier (IAF = 0,85 la femei si 0,95 la barbati valori normale) indicele abdominal (IA = 0,5 valoare normala)
- 59. Clasificarea dupa indicii antropometrici: Obezitatea de tip android: circumferinta abdominala >102cm la barbati >88cm la femei IAF >0,95 la barbati >0,85 la femei IA >0,5 Obezitatea de tip ginoid : IAF <0,95 la barbati <0,85 la femei IA <0,5 Sindrom metabolic (NCEP ATP III) Perim. Abd. >102 (b.) si >88 (f) TG>150mg/dl HDL. Col.<40 mg/dl (b.) si <50 mg/dl (f.) TA>=130/85 mmHg Glicemie a jeun >=110 mg/dl Sindrom metabolic WHO IFG/IGT/DZ II si mai mult de 2 criterii din: - IAF>0.85(f.) sau >90 (b.) sau BMI>30 - TG>=150 mg/dl sau HDL col <40 - TA>=140/90 mmHg Microalbuminuria >=20 micrograme/minut sau albumina/creatinina >=30 mg/g
- 60. Clasificarea dupa criteriul patogenic: primara secundara Forme particulare de obezitate: obezitati segmentare obezitati generalizate Exist forme particulare de obezitate ce 樽nsotesc sindroamele genetice ca: Laurence- Bardet-Moon-Bidle, Alstr旦m, Prader-Labhardt-Willi, Morgagni-Morell. Aceste obezit釘i 樽mbrc caracterul de obezit釘i generelizate, paniculul adipos excedentar fiind repartizat uniform 樽n raport cu segmentele corpului. Exist 樽ns i obezit釘i segmentare, cu caracter regional: paralipodistrofii localizate sau par釘iale. Exemplu: sindromul Launois-Bensaude care realizeaz obezitate hiperandroid sau cu depunere facioscapular 樽n guler Madelung, sau forme cu depunere adipoas predominant 樽n jumtatea inferioar a corpului. Lipomatozele realizeaz excesul de 釘esut adipos sub form de lipoame, cu dispozi釘ie simetric sau asimetric la nivelul trunchiului i membrelor. O form particular, datorit durerii care 樽nso釘ete lipomatoza, este boala Dercum.
- 61. Obezitate
- 62. DENUTRITIA Poate fi: primara secundara (cu acces normal la alimente) Notiuni slabire stenica constitutionala slabire astenica constitutionala emacierea casexia marasmul sindromul Kwashiorkor Cauze de denutritie: 1. anorexia nervoasa (mentala) 2. cauze organice insotite de anorexie (etilism, boala Simmonds, boala Addison) cu apetit normal (stenoze esofagiene si pilorica, sindrom nefrotic) cu apetit crescut (diabet zaharat, hipertiroidie, parazitoze intestinale) Markerii umoral-biochimici si hematologici ai denutritiei: albumina<3,5 g% transferina<200mg% proteina legata de tiroxina<22mg% proteina legata de retinol<4,5mg% limfocite<1500/mm3
- 63. Casexia
- 64. sindromul Kwashiorkor marasmul (stanga) (dreapta)