1. Elaborat de eleva grupei Amg 303 : Moșneguțu Valentina
Colegiul de Medicina Balti
2. Cuprins:
1:Din intelepciunea antica
2:Starea solului in R.M.
3:Rolul statului in protectia solului
4:Monitorizarea poluarii solurilor
5:Starea mondiala a solului
6:Masuri de protectie a solului in lume.
7:C u r i o z i t ă ţ i
8:Concluzie
9:Bibliografie
3. Apreciind capacitatea de
autopurificare a solului si
insemnatatea acestuia pentru om
si sanatatea populatiei, „tatal”
medicinei, Hipocrat, spunea:
„Sanatatea corporala si
sufleteasca a omului depinde de
clima, starea apei si calitatea
solului”. Implicit, ocrotirea si
ameliorarea solului nu este mai
putin actuala decit ocrotirea
apei, aerului si altor factori
naturali de importanta majora
pentru sanatate.
4. In Republica Moldova, din
cauza activitatilor umane
neadecvate si extensive,
altor factori obiectivi si
subiectivi, continutul de
humus in soluri s-a diminuat
de la 5-6% pina la 2,5-3,0%,
suprafata terenurilor erodate
majorindu-se pina la circa
850 mii ha, ceea ce
constituie peste 35 la suta
din suprafata terenurilor
agricole.
5. S-a marit si suprafata terenurilor afectate de alunecari, care
actualmente constituie peste 55 mii ha de alunecari active si
circa 350 mii ha de alunecari in stare de stagnare.
6. Prevenirea degradarii solurilor se poate realiza
doar prin schimbari profunde de ordin
spiritual, de comportare si gospodarire a
populatiei. Pentru reanimarea
agriculturii, redresarea situatiei in utilizarea
fondului funciar si protectia resurselor naturale
sunt necesare actiuni de perfectionare a
sistemului de lucrare a solului, implementare a
masurilor complexe antierozionale si de prevenire
a alunecarilor de teren, creare a carcasei verzi
protectoare de terenuri, ameliorare si fertilizare a
solurilor.
8. In Moldova, reglementarea relatiilor
funciare nu a beneficiat de atentia
cuvenita si doar in ultimii ani se
contureaza necesitatea supravegherii
statului asupra utilizarii pamintului.
Adoptarea Legii Solului – cel mai
principal mijloc de productie si unica
bogatie naturala a tarii, a devenit
absolut necesara si stringenta.
9. Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 1157
din 13.10.2008
cu privire la aprobarea Reglementării
tehnice’’Măsurile de protecţie a
solului în cadrul practicilor agricole”
Publicat : 28.10.2008 în Monitorul
Oficial Nr. 193-194 art Nr : 1195
Data intrarii in vigoare : 28.11.2008
10. Aceasta lege cprinde 11 sectiuni.dintre care:
-Măsuri de precauţie şi măsuri de prevenire a
deteriorării fizice a solului
-Măsuri de prevenire a degradării şi de refacere a
structurii solului
-Măsuri de prevenire a eroziunii solului în cadrul
plantaţiilor multianuale
-Măsuri de prevenire a eroziunii eoliene
-Măsuri de prevenire şi combatere a alunecărilor de
teren
-Măsuri de prevenire a formării excesului de
umiditate,
salinizării şi soloneţizării secundare
-Măsuri de prevenire a epuizării solurilor--
11. Controlul operativ de stat se efectueaza de
subdiviziunile MERN - Serviciul
Hidrometeorologic de Stat si Inspectoratul
ecologic de Stat. Controlul specializat se
efectueaza de subdiviziunile Ministerului
Agriculturii si Industriei de Alimentare –
Institutul de Pedologie si Agrochimie
“N.DIMO”, Ministerului Sanatatii - Centrul
National Stiintifico-Practic de Medicina
Preventiva si altele.
13. Serviciul Hidrometeorologic de Stat dispune de o retea
de monitorizare selectiva a calitatii solului, care
cuprinde teritoriul a 10 raioane ale Republicii Moldova:
• Zona de nord – Briceni, Glodeni, Soroca;
• Zona centrala – Orhei, Hîncesti, Anenii-Noi, Causeni;
• Zona de sud – Taraclia, Cahul, UTAG.
Suprafata totala cuprinsa în acest program este de
peste 3450 ha.
Inspectoratul ecologic de Stat . Efectueaza analize ale
probelor de sol în conformitate cu programul stabilit al
activitatilor operative de control al poluarii solului. În
anul 2003 au fost prelevate 1244 probe de sol la si
efectuate 4861 analize
15. Un nou studiu publicat în această problemă guvernamentale
fond ISRIC non-- Lumea solului de informare şi a dat un mai
negativă rezultate mult. Baza acestei metode de evaluare a fost
analiza de fotografii prin satelit a scoarţei terestre, pentru
perioada 1981 - 2003. După cum sa dovedit, într-o stare de
degradare sunt acum 24% din sol. Studiul, care este publicată
în Jurnalul solului utilizării şi gestionării, susţin că motivul
pentru care acest proces este o utilizare excesivă a terenurilor
agricole şi diferitele procese naturale.
16. Acum, în cea mai rea situatie sunt solului din Africa sud de ecuator, precum şi
Asia de Sud şi sudul Chinei. Cele mai afectate (de exemplu, degradate mai
mult de jumătate din sol), statele cum ar fi Congo, Etiopia, Myanmar
(Birmania), Malaezia, Thailanda, cele două Corei, Indonezia. Acest proces
este cel mai afectat de situaţia populaţiei (de exemplu, în zonele afectate de
densitatea populaţiei este cea mai mare) -
China, India, Indonezia, Bangladesh si Brazilia. În ansamblu, 19%
17. Masuri de protectie a solului in lume:
-constructia unor zone de depozitare a gunoaielor
-diminuarea eroziunii solului prin plantarea arborilor;
-folosirea judicioasa a ingrasamintelor,pesticidelor,precum si a
metodelor agrotehnice care sporesc fertilitatea solurilor etc.
-construirea de spatii de epurare a apei;
-modernizarea gropilor de gunoi;
-ridicarea nivelului de securitate nucleara;
-controlul poluarii industriale si a substantelor chimice utilizate in
procesele industriale;
-mentinerea suprafetelor impadurite si utilizarea lemnului padurilor
numai in limita aprobata prin lege;
-combaterea eroziunii solului;
-colectarea rezidurilor menajere in recipiente speciale,pe
sortimente(sticla,metal,hartie,material plastic etc.) si reciclarea
acestora
18. C u r i o z i t ă ţ i
O mînă de pămînt
conţine circa:
100 de insecte
110 viermi
7.500.000
protozoare
12.500.000 alge
100.000.000
ciuperci
255.000.000 bacterii
19. Concluzie:
Solul, ca şi aerul şi apa, este un factor de mediu cu influenţă
deosebită asupra sănătăţii. De calitatea solului depinde
formarea şi protecţia surselor de apă, atât a celei de suprafaţa,
cat mai ales a celei subterane. Încă o contradicţie a civilizaţiei:
alături de capacitatea de a crea un mediu de viaţa acceptabil,
chiar şi în spaţiul cosmic, stă rezolvarea precară a salubrităţii
solului. Dar deşeurile solide constituie numai un aspect al
problemei. Solul mai este supus acţiunilor poluărilor din aer şi
apă. Deseurile de tot felul care nu au fost evacuate in ape si aer
acopera uscatul tocmai in locurile aglomerate unde fiecare
metru patrat este intens si multiplu solicitat, degradeaza
terenurile agricole tocmai acolo unde sunt mai fertile, uratesc
natura tocmai acolo unde este mai cautata pentru frumusetea
ei. Inca o contradictie a civilizatiei: alaturi de capacitatea de a
creea un mediu de viata acceptabil, chiar si in spatiul cosmic,
sta rezolvarea precara a salubritatii solului.
20. Bibliografie:
Vasile ROGUT, doctor in stiinte agricole,
Centrul Republican de Pedologie Aplicata //
Moldova Suverana
Lincul Ministerului Ecologiei si Resurselor
Naturale a Republicii Moldova,
Institutul National de Ecologie. GRID-Arendal
25.12.2004
Irina Cioltan, 2009. “Omul si mediul ambiant”
Despre Moldova » Descoperă Moldova »
Geografia
Lincul OMS.
