119655376 marele-atlas-al-corpului-uman
- 1. 208 Focalizarea imaginii Modificﾄビi rapide ﾃｮn forma ﾅ殃 poziﾅ｣ia cristalinului (ﾂｹ lentilaﾂｺ ochiului) pot focaliza cu mare precizie stimuli vizuali pe retina. Cristalinul este ﾃｮnconjurat de un muﾅ歡hi cilindric, de care se ataﾅ歹azﾄ cu ajutorul unor ligamente. Daca lumina este focalizatﾄ iniﾅ｣ial ﾃｮn spatele retinei, muﾅ歡hiul se contractﾄ ﾃｮn aﾅ歛 fel ﾃｮncﾃ｢t cristalinul se curbeazﾄ spre exterior iar punctul focal se deplaseazﾄ mai ﾃｮn faﾅ｣ﾄ. Dacﾄ lumina este focalizatﾄ prea ﾃｮn faﾅ｣ﾄ, muﾅ歡hiul se relaxeazﾄ, iar punctul focal se deplaseazﾄ mai ﾃｮn spate. Aceste ajustﾄビi sunt cunoscute sub numele de acomodare vizualﾄ. Vederea la distanﾅ｣ﾄシederea la distanﾅ｣ﾄシederea la distanﾅ｣ﾄシederea la distanﾅ｣ﾄ Vederea de aproapeVederea de aproape Irisul Fibrele musculare netede, prezente ﾃｮn iris, radiazﾄ spre exterior ﾃｮntr-un modelFibrele musculare netede, prezente ﾃｮn iris, radiazﾄ spre exterior ﾃｮntr-un modelFibrele musculare netede, prezente ﾃｮn iris, radiazﾄ spre exterior ﾃｮntr-un model care este unic fiecarei persoane. Acest aspect face ca irisul sﾄ constituie un modcare este unic fiecarei persoane. Acest aspect face ca irisul sﾄ constituie un modcare este unic fiecarei persoane. Acest aspect face ca irisul sﾄ constituie un mod de identificareindividualﾄ, iar scanarea irisului sa fie folositﾄ ﾃｮn anumite sistemede identificareindividualﾄ, iar scanarea irisului sa fie folositﾄ ﾃｮn anumite sistemede identificareindividualﾄ, iar scanarea irisului sa fie folositﾄ ﾃｮn anumite sisteme de securitate.de securitate.de securitate. ccccururBBuraura corneeicorneei Razele luminoase care intrﾄ ﾃｮn ochi ating suprafaﾅ｣a curbﾄ a corneei ﾃｮn unghiuri diferite. ﾃ始Razele luminoase care intrﾄ ﾃｮn ochi ating suprafaﾅ｣a curbﾄ a corneei ﾃｮn unghiuri diferite. ﾃ始Razele luminoase care intrﾄ ﾃｮn ochi ating suprafaﾅ｣a curbﾄ a corneei ﾃｮn unghiuri diferite. ﾃ始Razele luminoase care intrﾄ ﾃｮn ochi ating suprafaﾅ｣a curbﾄ a corneei ﾃｮn unghiuri diferite. ﾃ始 timp ce trec prin cornee, traiectoria lor se modificﾄ, iar mai apoi converg spre partea dintimp ce trec prin cornee, traiectoria lor se modificﾄ, iar mai apoi converg spre partea dintimp ce trec prin cornee, traiectoria lor se modificﾄ, iar mai apoi converg spre partea dintimp ce trec prin cornee, traiectoria lor se modificﾄ, iar mai apoi converg spre partea din spate a globului ocular. Aceste schimbﾄビi de traiectorie fac ca razele de lumina sﾄ stimulezespate a globului ocular. Aceste schimbﾄビi de traiectorie fac ca razele de lumina sﾄ stimulezespate a globului ocular. Aceste schimbﾄビi de traiectorie fac ca razele de lumina sﾄ stimulezespate a globului ocular. Aceste schimbﾄビi de traiectorie fac ca razele de lumina sﾄ stimuleze fotoreceptorii ﾃｮntr-un model care inverseazﾄ partea dreaptﾄ cu partea stﾃ｢ngﾄ, prezentﾃ｢ndfotoreceptorii ﾃｮntr-un model care inverseazﾄ partea dreaptﾄ cu partea stﾃ｢ngﾄ, prezentﾃ｢ndfotoreceptorii ﾃｮntr-un model care inverseazﾄ partea dreaptﾄ cu partea stﾃ｢ngﾄ, prezentﾃ｢ndfotoreceptorii ﾃｮntr-un model care inverseazﾄ partea dreaptﾄ cu partea stﾃ｢ngﾄ, prezentﾃ｢nd relativ rﾄピturnat sursa de radiaﾅ｣ii. ﾃ始 urma procesﾄビii semnalului de cﾄフre creier acesterelativ rﾄピturnat sursa de radiaﾅ｣ii. ﾃ始 urma procesﾄビii semnalului de cﾄフre creier acesterelativ rﾄピturnat sursa de radiaﾅ｣ii. ﾃ始 urma procesﾄビii semnalului de cﾄフre creier acesterelativ rﾄピturnat sursa de radiaﾅ｣ii. ﾃ始 urma procesﾄビii semnalului de cﾄフre creier aceste poziﾅ｣ii sunt corectate.poziﾅ｣ii sunt corectate.poziﾅ｣ii sunt corectate.poziﾅ｣ii sunt corectate. Vﾄホul Din punct de vedere anatomic, ochiul este format din treiDin punct de vedere anatomic, ochiul este format din treiDin punct de vedere anatomic, ochiul este format din trei straturi. Aceastﾄ structurﾄ complexﾄ face posibilﾄピtraturi. Aceastﾄ structurﾄ complexﾄ face posibilﾄピtraturi. Aceastﾄ structurﾄ complexﾄ face posibilﾄ identificarea cu mare precizie a lumii ﾃｮnconjurﾄフoare. Stratul exterior al ochiului include cornea, cﾃ｢t ﾅ殃 o zonﾄ numitﾄ albul ochiului (sclerotica), o structurﾄ fibroasﾄ, tare, care protejeazﾄ zonele mai delicate din interiorul ochiului. Stratul din mijloc include vasele de sﾃ｢nge ﾅ殃 muﾅ歡hii care miﾅ歡a cristalinul. Acesta are rolul de a focaliza lumina ﾃｮn profunzimea globului ocular, pe cel de al treilea strat numit retinﾄ. Retina conﾅ｣ine peste 125 de milioane de fotoreceptori ﾅ殃 neuroni aferenﾅ｣i acestora. Axonii unei anumite pﾄビﾅ｣i din neuroni formeazﾄ nervul optic, care are rolul de a transporta impulsurile utilizate de creier ﾃｮn formarea imaginii. Foarte sensibili la luminﾄ, fotoreceptorii sunt constituiﾅ｣i din celule cu conuri excitabile de luminﾄ foarte puternicﾄ ﾅ殃 celulele cu bastonaﾅ歹 sensibile la lumina de intensitate mai micﾄ. Ambele tipuri de fotoreceptori conﾅ｣in fotopigmenﾅ｣i, proteine care absorb diferitele lungimi de undﾄ sau culori ale luminii ﾅ殃 care, ﾃｮn cele din urma, fac posibilﾄ vederea.r.4r. Cristalin aplatizatCristalin aplatizat Cristalin rotunjitCristalin rotunjit Grefﾄ de corneeGrefﾄ de corneeGrefﾄ de corneeGrefﾄ de cornee Aceastﾄ bucatﾄ de ﾅ｣esut transparent a fost crescutﾄ ﾃｮn laborator, folosind celule recoltateAceastﾄ bucatﾄ de ﾅ｣esut transparent a fost crescutﾄ ﾃｮn laborator, folosind celule recoltateAceastﾄ bucatﾄ de ﾅ｣esut transparent a fost crescutﾄ ﾃｮn laborator, folosind celule recoltateAceastﾄ bucatﾄ de ﾅ｣esut transparent a fost crescutﾄ ﾃｮn laborator, folosind celule recoltate dintr-o cornee umanﾄ. ﾅ｢esutul poate fi folosit pentru a ﾃｮnlocui o cornee deterioratﾄ.dintr-o cornee umanﾄ. ﾅ｢esutul poate fi folosit pentru a ﾃｮnlocui o cornee deterioratﾄ.dintr-o cornee umanﾄ. ﾅ｢esutul poate fi folosit pentru a ﾃｮnlocui o cornee deterioratﾄ.dintr-o cornee umanﾄ. ﾅ｢esutul poate fi folosit pentru a ﾃｮnlocui o cornee deterioratﾄ.
- 2. 209209209 ss i m ﾅ｣ u r i l e : V ﾄ z u li m ﾅ｣ u r i l e : V ﾄ z u l Anatomia ochiuluiAnatomia ochiului Ochiul uman are aproximativ 2,5 cm ﾃｮnOchiul uman are aproximativ 2,5 cm ﾃｮn diametru. Lacrimile umezesc corneea, ﾃｮndiametru. Lacrimile umezesc corneea, ﾃｮn timp ce o umoare fluidﾄ ﾅ殃 apoasﾄフimp ce o umoare fluidﾄ ﾅ殃 apoasﾄ lubrifiazﾄ ambele feﾅ｣e ale cristalinului. ﾃ始lubrifiazﾄ ambele feﾅ｣e ale cristalinului. ﾃ始 spatele cristalinului se aflﾄ corpul vitrosspatele cristalinului se aflﾄ corpul vitros sau umoarea sticloasﾄ.sau umoarea sticloasﾄ. Nervul opticNervul optic Muﾅ歡hiul ochiuluiMuﾅ歡hiul ochiului Vase de sﾃ｢ngeVase de sﾃ｢nge PupilaPupilaCristalinul (lentila)Cristalinul (lentila) IrisulIrisul MucoasaMucoasa conjunctivﾄツonjunctivﾄ CorneeaCorneea RetinaRetina Canalul lui SchlemmCanalul lui Schlemm ScleroticaSclerotica
- 3. 210 ccaa ziuaziua ﾅ殃ﾅ殃 noapteanoaptea Rodopsina din bastonaﾅ歹 rﾄピpundeRodopsina din bastonaﾅ歹 rﾄピpunde atunci cﾃ｢nd o cantitate redusﾄ deatunci cﾃ｢nd o cantitate redusﾄ de luminﾄ ajunge la ochi, prin urmareluminﾄ ajunge la ochi, prin urmare bastonaﾅ歹le sunt cruciale ﾃｮn cazulbastonaﾅ歹le sunt cruciale ﾃｮn cazul vederii nocturne. ﾃ士preunﾄ, cei treivederii nocturne. ﾃ士preunﾄ, cei trei pigmenﾅ｣i din conuri sunt responsabilipigmenﾅ｣i din conuri sunt responsabili pentru vederea agerﾄ, completﾄ dinpentru vederea agerﾄ, completﾄ din timpul zilei. Diferitele lungimi detimpul zilei. Diferitele lungimi de undﾄ ale luminii influenﾅ｣eazﾄ la unundﾄ ale luminii influenﾅ｣eazﾄ la un moment dat percepﾅ｣ia noastrﾄ asupramoment dat percepﾅ｣ia noastrﾄ asupra fenomenelor vizuale. Obiectele vﾄホutefenomenelor vizuale. Obiectele vﾄホute noaptea, atunci cﾃ｢nd pigmenﾅ｣ii dinnoaptea, atunci cﾃ｢nd pigmenﾅ｣ii din conuri sunt inactivi apar ﾃｮntotdeaunaconuri sunt inactivi apar ﾃｮntotdeauna un pic neclare faﾅ｣ﾄ de cum sunt vﾄホuteun pic neclare faﾅ｣ﾄ de cum sunt vﾄホuteun pic neclare faﾅ｣ﾄ de cum sunt vﾄホuteun pic neclare faﾅ｣ﾄ de cum sunt vﾄホuteun pic neclare faﾅ｣ﾄ de cum sunt vﾄホute la lumina zilei. Pigmenﾅ｣ii vizuali Fﾄビﾄ pigmenﾅ｣ii vizuali din conuri ﾅ殃 bastonaﾅ歹, ochiul uman nu ar avea posibilitatea de a transmite impulsuri nervoase de-a lungul nervului optic. Fiecare con conﾅ｣ine unul dintre cei trei pigmenﾅ｣i sensibili la una dintre culorile primare: albastru, verde ﾅ殃 roﾅ殷 aprins; ﾃｮn timp ce bastonaﾅ歹le conﾅ｣in pigmentul rodopsinﾄ care absoarbe lungimea de undﾄ albastrﾄ-verde, specificﾄ unui ambient mai ﾃｮntunecat. Molecula de rodopsinﾄ este o combinaﾅ｣ie ﾃｮntre proteinele de opsinﾄ ﾅ殃 cis-retinal, un compus format din vitamina A. Consumarea unei cantitﾄη｣i insuficiente de vitamina A poate cauza o diminuare a vﾄホului persoanei respective, mai ales pe timp de noapte.a vﾄホului persoanei respective, mai ales pe timp de noapte.a vﾄホului persoanei respective, mai ales pe timp de noapte. Refracﾅ｣ia luminii Razele de lumina se refractﾄ sau se curbeazﾄ, atunci cﾃ｢nd trec din aer ﾃｮn apa. Aﾅ歛 se explicﾄ de ce braﾅ｣ul uni ﾃｮnotator apare distorsionat, ca ﾃｮn fotografia de mai sus. Lumina care pﾄフrunde ﾃｮn interiorul ochiului plin cu fluid este ﾃｮndreptatﾄ spre un punct focal situat ﾃｮn spatele retinei. procesarea Vizualﾄ Vﾄホul este un proces complex care necesitﾄ existenﾅ｣a unorVﾄホul este un proces complex care necesitﾄ existenﾅ｣a unorVﾄホul este un proces complex care necesitﾄ existenﾅ｣a unor reacﾅ｣ii biochimice care transformﾄ lumina ﾃｮn impulsurireacﾅ｣ii biochimice care transformﾄ lumina ﾃｮn impulsurireacﾅ｣ii biochimice care transformﾄ lumina ﾃｮn impulsuri nervoase. Procesul ﾃｮncepe ﾃｮn celulele cu conuri ﾅ殃 bastonaﾅ歹, unde fotopigmenﾅ｣ii intercepteazﾄ lumina focalizatﾄ de cristalin pe retinﾄ. Energia transportatﾄ de luminﾄ reconfigureazﾄ temporar aceste proteine colorate, rezultﾃ｢nd astfel noi forme. Modificﾄビi dispar rapid, dar nu ﾃｮnainte ca neuronii aflaﾅ｣i ﾃｮn apropierea fotoreceptorilor sﾄ le preia. Semnalele vizuale generate converg spre o aglomerare de neuroni, denumiﾅ｣i celule ganglionare. Celulele ganglionare realizeazﾄ o procesare complexﾄ a semnalelor generate de fotoreceptori. ﾃ始 cele din urmﾄ, ele trimit impulsurile nervoase rezultate de-a lungul axonilor care conflueazﾄ, formﾃ｢nd nervul optic. Semnalele ajung prima data ﾃｮn cortexul vizual primar, dar foarte repede sunt trimise cﾄフre centrul asociativ, unde datele vizuale brute sunt procesate pentru a forma percepﾅ｣ia noastrﾄ referitoare la o anumitﾄ imagine. r.3r.
- 4. 211 s i m ﾅ｣ u r i l e : p r o c e s a r e a V i z u a l ﾄ Bastonaﾅ歹 ﾅ殃 conuri ﾃ始 aceastﾄ imagine a retinei umane, filamentele de bastonaﾅ歹 apar albe, iar mﾄハunchiurile de conuri apar ﾃｮn galben pal. Structurile roﾅ殃i, rotunde, reprezintﾄ celule cu bastonaﾅ歹, conuri ﾅ殃 neuroni. Spectrul luminii Curcubeul apare ca urmare a trecerii luminii prin picﾄフurile de apﾄ aflate ﾃｮntr-o atmosferﾄ umedﾄ. Picﾄフurile se comportﾄ similar unor prisme care refractﾄ diferitele lungimi de undﾄ ale luminii sub diferite unghiuri, rezultﾃ｢nd o bandﾄ coloratﾄ. ImpulsuriImpulsuri spre creierspre creier Bastonaﾅ歹Bastonaﾅ歹 ConuriConuri LuminaLumina RetinaRetina NervulNervul opticoptic ConexiuneaConexiunea celulelor nervoasecelulelor nervoase
- 5. 212 Clasificare Modelul vizual prestabilit al creierului include categorii cuprinzﾄフoare, cum ar fi ﾂｹ umbreﾂｺ, ﾂｹ muchii ascuﾅ｣iteﾂｺ, ﾂｹ linii obliceﾂｺ. Multe iluzii optice uimitoare exploateazﾄ procese neurologice adaptate la ﾃｮncadrarea fenomenelor vizuale ﾃｮntr-una dintre aceste grupe. Procesarea neuronalﾄ niveleazﾄ orice diferenﾅ｣ﾄ de mﾄビime, sesizatﾄ ﾃｮntre formele care sunt aproape una de cealaltﾄ, cum sunt cercurile din interiorul unui pﾄフrat. ddiagnosticareaiagnosticarea iluziiloriluziilor opticeoptice Unele iluzii ﾃｮﾅ殃 fac apariﾅ｣ia ca urmare a unor boli sau afecﾅ｣iuni. Migrenele ﾅ殃 anumiteUnele iluzii ﾃｮﾅ殃 fac apariﾅ｣ia ca urmare a unor boli sau afecﾅ｣iuni. Migrenele ﾅ殃 anumite forme de epilepsie au ﾃｮn comun o serie de simptome, incluzﾃ｢nd ﾅ殃 fenomene vizuale,forme de epilepsie au ﾃｮn comun o serie de simptome, incluzﾃ｢nd ﾅ殃 fenomene vizuale, denumite comun aurﾄ. Caracteristicile acestor halucinaﾅ｣ii ﾃｮi permit medicului sﾄ facﾄ odenumite comun aurﾄ. Caracteristicile acestor halucinaﾅ｣ii ﾃｮi permit medicului sﾄ facﾄ o distincﾅ｣ie ﾃｮntre cele douﾄ afecﾅ｣iuni. Impulsurile nervoase care iau naﾅ殳ere ﾃｮn momentul ﾃｮndistincﾅ｣ie ﾃｮntre cele douﾄ afecﾅ｣iuni. Impulsurile nervoase care iau naﾅ殳ere ﾃｮn momentul ﾃｮn care migrenele se instaleazﾄ declanﾅ歹azﾄ un model de imagini negre ﾅ殃 albe, ﾃｮn zig-zag carecare migrenele se instaleazﾄ declanﾅ歹azﾄ un model de imagini negre ﾅ殃 albe, ﾃｮn zig-zag care pot dura pﾃ｢nﾄ la 20 de minute. De obicei, halucinaﾅ｣iile declanﾅ歛te de epilepsie sunt cercuripot dura pﾃ｢nﾄ la 20 de minute. De obicei, halucinaﾅ｣iile declanﾅ歛te de epilepsie sunt cercuri multicolore ﾅ殃 dureazﾄ doar un minut sau douﾄ.multicolore ﾅ殃 dureazﾄ doar un minut sau douﾄ.multicolore ﾅ殃 dureazﾄ doar un minut sau douﾄ.multicolore ﾅ殃 dureazﾄ doar un minut sau douﾄ.multicolore ﾅ殃 dureazﾄ doar un minut sau douﾄ.multicolore ﾅ殃 dureazﾄ doar un minut sau douﾄ. Micropsia ﾅ殃 macropsiaMicropsia ﾅ殃 macropsiaMicropsia ﾅ殃 macropsiaMicropsia ﾅ殃 macropsia Sindromul Alice in Tara Minunilor constﾄ ﾃｮn incapacitatea de a descifra mﾄビimeaSindromul Alice in Tara Minunilor constﾄ ﾃｮn incapacitatea de a descifra mﾄビimea realﾄ a unor obiecte, totul pﾄビﾃ｢nd a fi extrem de mic. ﾃ始 cazul macropsiei se ﾃｮntﾃ｢mplﾄビealﾄ a unor obiecte, totul pﾄビﾃ｢nd a fi extrem de mic. ﾃ始 cazul macropsiei se ﾃｮntﾃ｢mplﾄ exact contrariul, obiectele apar mult mai mari decﾃ｢t sunt ﾃｮn realitate. Ambeleexact contrariul, obiectele apar mult mai mari decﾃ｢t sunt ﾃｮn realitate. Ambele afecﾅ｣iuni sunt asociate cu tumorile pe creier, migrene ﾅ殃 ﾃｮn cazuri rare, cu epilepsia.afecﾅ｣iuni sunt asociate cu tumorile pe creier, migrene ﾅ殃 ﾃｮn cazuri rare, cu epilepsia. iluziile optice Chiar ﾅ殃 organisme simple precum viermii sunt capabile sﾄイhiar ﾅ殃 organisme simple precum viermii sunt capabile sﾄイhiar ﾅ殃 organisme simple precum viermii sunt capabile sﾄ detecteze lumina, dar vﾄホul omului este un simﾅ｣ sofisticat,detecteze lumina, dar vﾄホul omului este un simﾅ｣ sofisticat,detecteze lumina, dar vﾄホul omului este un simﾅ｣ sofisticat, cu ajutorul cﾄビuia se poate determina forma ﾅ殃 poziﾅ｣ia stimulilor vizuali, cum ar fi luminozitatea, miﾅ歡area ﾅ殃 distanﾅ｣a faﾅ｣ﾄ de privitor. Aceastﾄ versatilitate a vﾄホului este determinatﾄ de variatele straturi ale retinei, unde fotoreceptorii trimit semnale cﾄフre diferitele grupuri de neuroni emiﾅ｣ﾄフori de impulsuri. Fiecare grup este conceput sﾄ rﾄピpundﾄ specific, la o categorie datﾄ de stimuli: puncte de luminﾄ avﾃ｢nd un contur ﾃｮntunecat, linii drepte, ﾃｮn miﾅ歡area sau avﾃ｢nd alte atribute. Iluziile optice sunt rezultatul ﾃｮncercﾄビii creierului de a selecﾅ｣iona stimuli ﾅ殃 a-i atribui unor categorii preprogramate confuzi sau neobiﾅ殤uiﾅ｣i; de a face ca anumiﾅ｣i stimuli sﾄ se potriveascﾄ anumitor modele, pe care creierul le ﾃｮntﾃ｢lneﾅ殳e ﾃｮn mod obiﾅ殤uit. Deﾅ殃 iluziile optice pot fi vﾄホute ca o procesare defectuoasﾄ a informaﾅ｣iilor, ﾃｮn realitate acestea oferﾄ o imagine asupra capabilitﾄη｣ii creierului de a interpreta de-a lungul vieﾅ｣ii un ﾅ殃r de stimuli vizuali neprevﾄホuﾅ｣i.r.2-3r.
- 6. 213 S i m ﾅ｣ u r i l e : I l u z i i l e o p t i c e Trucul oglinzii Trucul oglinzii seamﾄハﾄ cu iluzia opticﾄ. Oglinda amplasatﾄ ﾃｮn unghi drept faﾅ｣ﾄ de axa longitudinalﾄ a corpului face ca o singurﾄ jumﾄフate a corpului sﾄ fie perceputﾄ ca ﾃｮntreg corpul. Ce vezi? Se dﾄ imaginea de mai jos ﾅ殃 douﾄ interpretﾄビi posibile: un potir sau douﾄ feﾅ｣e vﾄホute din profil. Creierul poate comuta ﾃｮntre aceste douﾄ imagini. Dedesubt, dreptunghiurile contrastante produc semnale vizuale de intensitﾄη｣i diferite. Liniile dintre ele sunt paralele, dar efortul creierului de a interpreta contrastele le face sﾄ aparﾄ ﾃｮn zig窶想ag. Suprapunerea cﾃ｢mpurilor vizuale Lumina este inversatﾄ ﾃｮn momentul ﾃｮn care trece prin lentile, deci semnalul de la cﾃ｢mpul vizual din dreapta este detectat de partea stﾃ｢ngﾄ a retinei si vice窶宋ersa. Cele doua cﾃ｢mpuri vizuale se suprapun aproape ﾃｮn totalitate. Sigurul 窶柆nghi mort窶 este o suprafaﾅ｣a micﾄ, acoperitﾄ de nas. Suprapunerea cﾃ｢mpurilor vizuale Ochiul dreptOchiul sting Nervul optic Chiasma opticﾄ Impulsul nervos Cortexul optic dreptCortexul optic stﾃ｢ng
- 7. 214 Senzorii urechiiSenzorii urechii Cohleea spiralatﾄ conﾅ｣ine senzorii auditivi ai urechii,Cohleea spiralatﾄ conﾅ｣ine senzorii auditivi ai urechii, rﾃ｢nduri de celule dotate cu periﾅ殪ri, cuprinse ﾃｮntr-orﾃ｢nduri de celule dotate cu periﾅ殪ri, cuprinse ﾃｮntr-o membranﾄ subﾅ｣ire numitﾄ organul Corti.membranﾄ subﾅ｣ire numitﾄ organul Corti. Celulele ciliateCelulele ciliate CeleCele 1616 000 de celule ale cohleei, dotate cu periﾅ殪ri, conﾅ｣in fiecare aprox. 100 de000 de celule ale cohleei, dotate cu periﾅ殪ri, conﾅ｣in fiecare aprox. 100 de celule ciliate, prevﾄホute cu stereocili care protubereazﾄ din ele. Cﾃ｢nd undele decelule ciliate, prevﾄホute cu stereocili care protubereazﾄ din ele. Cﾃ｢nd undele de presiune, care circulﾄ ﾃｮn lichidul cohlear, ﾃｮmping o membranﾄ cﾄフre stereocite, elepresiune, care circulﾄ ﾃｮn lichidul cohlear, ﾃｮmping o membranﾄ cﾄフre stereocite, ele stimuleazﾄ declanﾅ歛rea impulsurilor nervoase.stimuleazﾄ declanﾅ歛rea impulsurilor nervoase. iinnFFecﾅ｣iaecﾅ｣ia urechiiurechii interioareinterioare Pentru a echilibra schimbﾄビile de presiune a aerului, aerul pﾄフrunde sau iese din urecheaPentru a echilibra schimbﾄビile de presiune a aerului, aerul pﾄフrunde sau iese din urechea medie ﾂｱ de obicei cu o ﾂｹ pocniturﾄδｺ ﾂｱ prin trompa lui Eustachio, care comunicﾄ cumedie ﾂｱ de obicei cu o ﾂｹ pocniturﾄδｺ ﾂｱ prin trompa lui Eustachio, care comunicﾄ cu faringele. Presiunea care nu a fost eliberatﾄ din cauza unui blocaj se poate dovedi foartefaringele. Presiunea care nu a fost eliberatﾄ din cauza unui blocaj se poate dovedi foarte dureroasﾄ ﾅ殃 poate provoca chiar afecﾅ｣iuni ale urechii. Microbii din nas sau din gﾃ｢t potdureroasﾄ ﾅ殃 poate provoca chiar afecﾅ｣iuni ale urechii. Microbii din nas sau din gﾃ｢t pot urca prin trompa lui Eustachio spre urechea mijlocie. Infecﾅ｣ia care rezultﾄ se numeﾅ殳e otitﾄブrca prin trompa lui Eustachio spre urechea mijlocie. Infecﾅ｣ia care rezultﾄ se numeﾅ殳e otitﾄ ﾅ殃 reprezintﾄ cea mai frecventﾄ boalﾄ care afecteazﾄ copiii, manifestﾃ｢ndu-se prin dureri deﾅ殃 reprezintﾄ cea mai frecventﾄ boalﾄ care afecteazﾄ copiii, manifestﾃ｢ndu-se prin dureri de ureche ﾅ殃 secreﾅ｣ii lichide sau purulente.ureche ﾅ殃 secreﾅ｣ii lichide sau purulente. Organul CortiOrganul Corti auzul Urechile detecteazﾄ undele sonore ﾅ殃 le transformﾄ ﾃｮnUrechile detecteazﾄ undele sonore ﾅ殃 le transformﾄ ﾃｮnUrechile detecteazﾄ undele sonore ﾅ殃 le transformﾄ ﾃｮnUrechile detecteazﾄ undele sonore ﾅ殃 le transformﾄ ﾃｮnUrechile detecteazﾄ undele sonore ﾅ殃 le transformﾄ ﾃｮn impulsuri nervoase, pe care le transmit mai departeimpulsuri nervoase, pe care le transmit mai departeimpulsuri nervoase, pe care le transmit mai departeimpulsuri nervoase, pe care le transmit mai departeimpulsuri nervoase, pe care le transmit mai departe creierului. Partea exterioarﾄ a urechii, pavilionulcreierului. Partea exterioarﾄ a urechii, pavilionulcreierului. Partea exterioarﾄ a urechii, pavilionul auricular, recepﾅ｣ioneazﾄ undele sonore ﾅ殃 leauricular, recepﾅ｣ioneazﾄ undele sonore ﾅ殃 leauricular, recepﾅ｣ioneazﾄ undele sonore ﾅ殃 le direcﾅ｣ioneazﾄ spre urechea medie, unde lanﾅ｣ul dedirecﾅ｣ioneazﾄ spre urechea medie, unde lanﾅ｣ul dedirecﾅ｣ioneazﾄ spre urechea medie, unde lanﾅ｣ul de oscioare amplificﾄ energia undelor ﾅ殃 o canalizeazﾄバscioare amplificﾄ energia undelor ﾅ殃 o canalizeazﾄバscioare amplificﾄ energia undelor ﾅ殃 o canalizeazﾄ pﾃ｢nﾄ ﾃｮn lichidul din urechea interioarﾄ. Undele creazﾄ unpﾃ｢nﾄ ﾃｮn lichidul din urechea interioarﾄ. Undele creazﾄ unpﾃ｢nﾄ ﾃｮn lichidul din urechea interioarﾄ. Undele creazﾄ un efect ritmic care constituie efectiv forﾅ｣a din spatele auzului.efect ritmic care constituie efectiv forﾅ｣a din spatele auzului.efect ritmic care constituie efectiv forﾅ｣a din spatele auzului. ﾃ始 mica cohlee sub formﾄ de melc, undele dau naﾅ殳ere unorﾃ始 mica cohlee sub formﾄ de melc, undele dau naﾅ殳ere unorﾃ始 mica cohlee sub formﾄ de melc, undele dau naﾅ殳ere unorﾃ始 mica cohlee sub formﾄ de melc, undele dau naﾅ殳ere unorﾃ始 mica cohlee sub formﾄ de melc, undele dau naﾅ殳ere unor efect ritmic care constituie efectiv forﾅ｣a din spatele auzului. ﾃ始 mica cohlee sub formﾄ de melc, undele dau naﾅ殳ere unor efect ritmic care constituie efectiv forﾅ｣a din spatele auzului.efect ritmic care constituie efectiv forﾅ｣a din spatele auzului.efect ritmic care constituie efectiv forﾅ｣a din spatele auzului. ﾃ始 mica cohlee sub formﾄ de melc, undele dau naﾅ殳ere unor efect ritmic care constituie efectiv forﾅ｣a din spatele auzului.efect ritmic care constituie efectiv forﾅ｣a din spatele auzului. vibraﾅ｣ii ﾃｮn membrana care preseazﾄ asupra receptorilorvibraﾅ｣ii ﾃｮn membrana care preseazﾄ asupra receptorilorvibraﾅ｣ii ﾃｮn membrana care preseazﾄ asupra receptorilor mecanici ai urechii, celule care au structuri asemﾄハﾄフoaremecanici ai urechii, celule care au structuri asemﾄハﾄフoaremecanici ai urechii, celule care au structuri asemﾄハﾄフoare periﾅ殪rilor, denumite celule ciliate. Pe mﾄピurﾄ ce vibraﾅ｣iileperiﾅ殪rilor, denumite celule ciliate. Pe mﾄピurﾄ ce vibraﾅ｣iileperiﾅ殪rilor, denumite celule ciliate. Pe mﾄピurﾄ ce vibraﾅ｣iile se ﾃｮndreaptﾄ spre celulele ciliate, periﾅ殪rii produc serii dese ﾃｮndreaptﾄ spre celulele ciliate, periﾅ殪rii produc serii dese ﾃｮndreaptﾄ spre celulele ciliate, periﾅ殪rii produc serii de impulsuri nervoase care se deplaseazﾄ spre creier prinimpulsuri nervoase care se deplaseazﾄ spre creier prinimpulsuri nervoase care se deplaseazﾄ spre creier prin intermediul nervului cohlear. Atunci cﾃ｢nd presiuneaintermediul nervului cohlear. Atunci cﾃ｢nd presiuneaintermediul nervului cohlear. Atunci cﾃ｢nd presiunea ﾃｮnceteazﾄ, periﾅ殪rii se ridicﾄ, iar impulsurile nervoase seﾃｮnceteazﾄ, periﾅ殪rii se ridicﾄ, iar impulsurile nervoase seﾃｮnceteazﾄ, periﾅ殪rii se ridicﾄ, iar impulsurile nervoase se opresc. Deﾅ殃 lichidul care vibreazﾄ declanﾅ歹azﾄ ﾃｮn modopresc. Deﾅ殃 lichidul care vibreazﾄ declanﾅ歹azﾄ ﾃｮn modopresc. Deﾅ殃 lichidul care vibreazﾄ declanﾅ歹azﾄ ﾃｮn mod direct semnalele auditive, vibraﾅ｣iile urmﾄビesc semnaleledirect semnalele auditive, vibraﾅ｣iile urmﾄビesc semnaleledirect semnalele auditive, vibraﾅ｣iile urmﾄビesc semnalele undelor sonore originale, astfel cﾄ persoana percepe suneteleundelor sonore originale, astfel cﾄ persoana percepe suneteleundelor sonore originale, astfel cﾄ persoana percepe suneteleundelor sonore originale, astfel cﾄ persoana percepe suneteleundelor sonore originale, astfel cﾄ persoana percepe sunetele aﾅ歛 cum sunt ele produse ﾃｮn aer. r.3r. NervulNervul cohlearcohlear
- 8. 215 s i m ﾅ｣ u r i l e : a u z u l Undele sonoreUndele sonore Auzul este rezultatul unui efect biologic de domino. Atunci cﾃ｢nd ﾃｮﾅ｣i loveﾅ殳iAuzul este rezultatul unui efect biologic de domino. Atunci cﾃ｢nd ﾃｮﾅ｣i loveﾅ殳iAuzul este rezultatul unui efect biologic de domino. Atunci cﾃ｢nd ﾃｮﾅ｣i loveﾅ殳iAuzul este rezultatul unui efect biologic de domino. Atunci cﾃ｢nd ﾃｮﾅ｣i loveﾅ殳i palmele una de alta, aerul dintre ele formeazﾄ unde sonore. Cu o vitezﾄ ﾃｮn aer lapalmele una de alta, aerul dintre ele formeazﾄ unde sonore. Cu o vitezﾄ ﾃｮn aer lapalmele una de alta, aerul dintre ele formeazﾄ unde sonore. Cu o vitezﾄ ﾃｮn aer lapalmele una de alta, aerul dintre ele formeazﾄ unde sonore. Cu o vitezﾄ ﾃｮn aer la 305 metri pe secundﾄ, undele dau naﾅ殳ere forﾅ｣ei care face ca lichidul din urechea305 metri pe secundﾄ, undele dau naﾅ殳ere forﾅ｣ei care face ca lichidul din urechea305 metri pe secundﾄ, undele dau naﾅ殳ere forﾅ｣ei care face ca lichidul din urechea305 metri pe secundﾄ, undele dau naﾅ殳ere forﾅ｣ei care face ca lichidul din urechea interioarﾄ sﾄ vibreze. Aceste vibraﾅ｣ii declanﾅ歹azﾄ unde de presiune care curbeazﾄナnterioarﾄ sﾄ vibreze. Aceste vibraﾅ｣ii declanﾅ歹azﾄ unde de presiune care curbeazﾄナnterioarﾄ sﾄ vibreze. Aceste vibraﾅ｣ii declanﾅ歹azﾄ unde de presiune care curbeazﾄナnterioarﾄ sﾄ vibreze. Aceste vibraﾅ｣ii declanﾅ歹azﾄ unde de presiune care curbeazﾄ periﾅ殪rii celulelor senzitive ale urechii interne. Frecvenﾅ｣a unui sunet reflectﾄパeriﾅ殪rii celulelor senzitive ale urechii interne. Frecvenﾅ｣a unui sunet reflectﾄパeriﾅ殪rii celulelor senzitive ale urechii interne. Frecvenﾅ｣a unui sunet reflectﾄパeriﾅ殪rii celulelor senzitive ale urechii interne. Frecvenﾅ｣a unui sunet reflectﾄ numﾄビul de unde care au fost produse ﾃｮntr-un anumit interval de timp. Cu cﾃ｢tnumﾄビul de unde care au fost produse ﾃｮntr-un anumit interval de timp. Cu cﾃ｢tnumﾄビul de unde care au fost produse ﾃｮntr-un anumit interval de timp. Cu cﾃ｢tnumﾄビul de unde care au fost produse ﾃｮntr-un anumit interval de timp. Cu cﾃ｢t undele sunt generate mai rapid, cu atﾃ｢t tonul este mai ﾃｮnalt.undele sunt generate mai rapid, cu atﾃ｢t tonul este mai ﾃｮnalt.undele sunt generate mai rapid, cu atﾃ｢t tonul este mai ﾃｮnalt.undele sunt generate mai rapid, cu atﾃ｢t tonul este mai ﾃｮnalt. Sistemul de transfer al sunetuluiSistemul de transfer al sunetului Cele mai mici oase ale corpului sunt ciocﾄハelul (malleus), nicovala (incus)Cele mai mici oase ale corpului sunt ciocﾄハelul (malleus), nicovala (incus)Cele mai mici oase ale corpului sunt ciocﾄハelul (malleus), nicovala (incus)Cele mai mici oase ale corpului sunt ciocﾄハelul (malleus), nicovala (incus) ﾅ殃 scﾄビiﾅ｣a (stapes). Cﾃ｢nd undele sonore provoacﾄ vibraﾅ｣ia timpanului,ﾅ殃 scﾄビiﾅ｣a (stapes). Cﾃ｢nd undele sonore provoacﾄ vibraﾅ｣ia timpanului,ﾅ殃 scﾄビiﾅ｣a (stapes). Cﾃ｢nd undele sonore provoacﾄ vibraﾅ｣ia timpanului,ﾅ殃 scﾄビiﾅ｣a (stapes). Cﾃ｢nd undele sonore provoacﾄ vibraﾅ｣ia timpanului, ciocﾄハelul ﾃｮncepe sﾄ vibreze la aceeaﾅ殃 frecvenﾅ｣ﾄ. Miﾅ歡area sa esteciocﾄハelul ﾃｮncepe sﾄ vibreze la aceeaﾅ殃 frecvenﾅ｣ﾄ. Miﾅ歡area sa esteciocﾄハelul ﾃｮncepe sﾄ vibreze la aceeaﾅ殃 frecvenﾅ｣ﾄ. Miﾅ歡area sa esteciocﾄハelul ﾃｮncepe sﾄ vibreze la aceeaﾅ殃 frecvenﾅ｣ﾄ. Miﾅ歡area sa este transferatﾄ apoi nicovalei, scﾄビiﾅ｣ei, iar ﾃｮn final ferestrei ovale, creﾃ｢ndtransferatﾄ apoi nicovalei, scﾄビiﾅ｣ei, iar ﾃｮn final ferestrei ovale, creﾃ｢ndtransferatﾄ apoi nicovalei, scﾄビiﾅ｣ei, iar ﾃｮn final ferestrei ovale, creﾃ｢ndtransferatﾄ apoi nicovalei, scﾄビiﾅ｣ei, iar ﾃｮn final ferestrei ovale, creﾃ｢nd unde de presiune ﾃｮn fluidul cohleal.unde de presiune ﾃｮn fluidul cohleal. CohleeaCohleea CanaleCanale semicircularesemicirculare Scﾄビiﾅ｣aScﾄビiﾅ｣a Trompa lui EustachioTrompa lui Eustachio Canalul urechii externeCanalul urechii externe MembranaMembranaMembranaMembrana timpanuluitimpanuluitimpanuluitimpanului Ciocﾄハaﾅ殷lCiocﾄハaﾅ殷lCiocﾄハaﾅ殷lCiocﾄハaﾅ殷l LobulLobul urechiiurechii PavilionulPavilionul urechiiurechii Muﾅ歡hiulMuﾅ歡hiul tensor altensor al timpanuluitimpanului Vena jugularﾄ internﾄシena jugularﾄ internﾄ