1. BULGARIA-prezentare generala
Asezare geografica.Limite.Geologie
Bulgaria este o ar din Europa de Sud-Est, ocupand o poriune din estul peninsulei
Balcanice, 樽nvecin但ndu-se cu cinci ricu Grecia i Turcia la sud, cu Macedonia i Serbia
la vest si cu Rom但nia la nord. Frontierele terestre au o lungime total de 1.808 km, iar
coasta Mrii Negre are o lungime de 354 km. Suprafaa total a rii este de 110.994 km族,
ceea ce o claseaz pe locul 105 樽n lume.Coordonatele geografice ale Bulgariei sunt 43属 lat.
N. i 25属 long. E.
Culturile preistorice au 樽nceput s se dezvolte 樽n Bulgaria de astzi 樽n neolitic. Istoria
sa antic a fost marcat de prezena tracilor, i ulterior de a grecilor i romanilor. Apariia
poporului i statului bulgar unificat dateaz de la Primul Imperiu Bulgar, care a dominat mare
parte din Balcani i a funcionat ca centru cultural al popoarelor slave 樽n Evul Mediu. Dup
cderea celui de al Doilea Imperiu Bulgar 樽n 1396, teritoriul su a czut sub dominaie
otoman timp de aproape 500 de ani. Rzboiul Ruso-Turc din 18771878 a avut ca rezultat
apariia celui de al treilea stat bulgresc, devenit independent 樽n 1908. Anii ce au urmat au
fost marcai de conflicte cu vecinii, 樽n contextul crora Bulgaria s-a aliat cu Germania 樽n
ambele rzboaie mondiale. n 1946, a devenit stat comunist cu partid unic p但n 樽n 1989,
c但nd Partidul Comunist Bulgar a permis alegeri libere. Dup 1990, Bulgaria a devenit o
democraie i o economie de pia.
Relieful
Relieful este variat, predominand muntii si campiile.In S-V se afla muntii
Rila(alt.max.-vf.Musala-2 925 m,alt.max.din Bulgaria),Muntii Rodopi(vf.Goljam Perelik-
2191m),Pirin(vf.Vihren- 2914m),in timp ce Muntii Stara Planina/Balcani(555 km, alt.max.
vf.Botev-2376 m)alcatuiesc o adevarata axa in partea centrala a tarii,de la granita de V la
tarmul Marii Negre.
De asemenea exista si un aliniament depresionar (mai cunoscute fiind depresiunea
Kazanlak numita si ,,Valea Trandafirilor"si Karlovo) ce separa Muntii Stara Planina de muntii
Sredna Gora,mai scunzi (alt.max.vf.Bogdan-1604m.).Intre Muntii Stara Planina si fluviul
Dunarea se desfasoara Campia Inalta a Dunarii,cu latime variabila (100-120 km in E,30-40
km in V),Muntii Rodopi si Sredna Gora,Campia Traciei Superioare,drenate de fluviul
Marita,principala zona agrara a tarii,despartita de tarmul Marii Negre prin colinele Tundja si
masivul Strandza.
Clima
Muntii Stara Planina constituie o bariera ce imparte Bulgaria in doua zone climatice:
una temperat-continentala ,moderata,in N,si alta mediteraneana in campiile de S.
Temperatura medie anuala este de 10,5' C(10' C in N si 14' C in S),precipitatiile medii anuale
insumeaza 698 mm(450-850 mm in zonele de dealuri si campii,mai reduse,si 850-1200 mm
in munti). Cea mai sczut temperatur 樽nregistrat vreodat 樽n ar este de -38,3 属C, 樽n
vreme ce cea mai ridicat este de 45,2 属C.
Hidrografia
Raurile apartin bazinului Marii Negre(Dunarea 470 km pe granita cu Romania si
afluentii sai Iskar 368 km,Osam 314 km,Lom s.a.)si celui al Marii Egee:Struma(290 km)
2. Tundja(350 km),Marita(321 km)s.a.In Bulgaria se afla 280 lacuri de munte si numeroase
lacuri de acumulare,iar dintre izvoarele termale se afla cele de la Sapareva Banja,langa
Sofia,cele mai fierbinti din Europa
Fauna
Fauna din zonele joase ale Bulgariei este specific pentru zona de clim 樽n care se
afl aceasta, fiind alctuit din porci mistre釘i, vulpi, cerbi i cprioare, iepuri de c但mp .a. n
zonele alpine triesc cocoii de munte, caprele negre i muflonii, fapt pentru care Bulgaria
este una dintre destina釘iile preferate ale pasiona釘ilor de v但ntoare.
Pe suprafe釘ele 樽ntinse de teren mltinos din vecintatea orelului Durankulak triesc
numeroase specii de psri iubitoare de ap i de nmol, dintre care unele sunt pe cale de
dispari釘ie. Pe teritoriul Parcului Na釘ional ?Nisipurile de Aur? se afl un numr mare de
animale slbatice protejate prin lege. n apropierea oraului Burgas se gsesc trei mari lacuri
樽n jurul crora se 樽ntinde cea mai mare suprafa釘 mltinoas din Bulgaria. Aceast regiune,
樽n care 樽i fac cuiburile pelicanii, ibiii i b但tlanii, are o imens valoare din punct de vedere
ornitologic. n 樽mprejurimile r但ului Ropotamo se afl rezerva釘ia natural cu acelai nume,
cunoscut pentru speciile rare de peti, erpi, psri i broate 釘estoase. Triesc aici i lupi i
acali.
Vegetatia
Teritoriul Bulgariei este strbtut de la grani釘a de vest i p但n la Marea Neagr de
lan釘ul muntos Stara Planina, 樽n lungime de 550 de kilometri. Acesta constituite o grani釘
natural care 樽mparte 釘ara 樽n dou zone diferite din punct de vedere al climei. Mun釘ii sunt
acoperi釘i cu o vegeta釘ie bogat, 樽n special pduri de foioase. La sud de Stara Planina se afl
al釘i mun釘i, Stredna Gora, a cror flor este alctuit mai ales din pduri conifere, fagi i
stejari.
Mun釘ii Rila sunt acoperi釘i cu o vegeta釘ie alpin.. V但rfurile Rilei sunt 樽nzpezite, iar
pe coastele lor cresc, 樽n zonele mai 樽nalte, tufiuri alpine, iar 樽n zonele mai joase diferite
conifere, cum ar fi molizii, pinii sau brazii.
n vestul Bulgariei se afl Mun釘ii Vitoa, ai cror versan釘i au fost acoperi釘i p但n 樽n
secolul al 17-lea de pduri virgine. Majoritatea acestora au fost 樽ns tiate. C樽mpiile bulgare,
care se 樽ntind de-a lungul r但urilor, sunt cunoscute prin culturile abundente de cereale. ntre
mun釘ii Stara Planina i Stredna Gora se afl o zon numit ,,Valea trandafirilor?, 樽n care se
cultiv trandafiri, ment i levn釘ic, din care se prepar uleiuri esen釘iale.
Solurile
-soluri brune acide
-soluri balane
-soluri maronii-roscate mediteraneene
Resursele naturale
鄭ara este relative bogat 樽n resurse minerale incluz但nd mari rezerve de crbune
(lignit i antracit); zcminte neferoase ca: cupru, plumb, zinc, aur.
Are mari depozite de mangan 樽n nord-est. Bulgaria abund 樽n minerale nemetalifere
ca: sare, ipsos, caolin i marmur.
Populatia
POPULA鄭IA: 7,148,785 (Iulie 2010)
RATA NATALIT鄭II: 9.43 nou-nscu釘i/1,000 locuitori (2010 est.)
RATA MORTALIT鄭II: 14.31 mor釘i/1,000 locuitori (iulie 2010)
RATA EMIGRA鄭IEI: -2.8 emigran釘i/1,000 locuitori (2010)
Transporturile
AEROPORTURI - CU PISTE PAVATE:
TOTAL: 130
AEROPORTURI - CU PISTE NEPAVATE:
3. TOTAL: 80
HELIPORTURI: 2 (2010)
CONDUCTE DE GAZ I PETROL: de gaze 2,926 km; de petrol 339 km; produse rafinate
156 km (2009).
CI FERATE:
TOTAL: 4,294 km
LOCUL N LUME: 38
ECART MARE: 4,049 km 1.435-m ecartament (2,880 km electrifica釘i)
ECART STANDARD: 245 km 0.760-m ecartament (2008)
OSELE:
TOTAL: 40,231 km
LOCUL N LUME: 89
ASFALTATE: 39,587 km (include 418 km de autostrzi)
NEASFALTATE: 644 km (2008)
CI NAVIGABILE: 470 km (2009)
LOCUL N LUME: 85
MARINA COMERCIAL:
TOTAL: 37
LOCUL N LUME: 79
DUP TIP: vrachiere 16, de mrfuri 10, o nav-cistern chimic, cu combustibil lichefiat 2,
pasageri/mrfuri 1, tanc petrolier 2, nave pentru conteinere cu rotile 4, o nav-cistern
special. NREGISTRATE N ALTE 鄭RI: 31 (Comore 8, Malta 7, Panama 6, Sf但ntul Vincent
i Grenadine 10) (2010).
Turismul
鄭ara are orae istorice, plaje 樽nsorite i sta釘iuni montane pentru practicarea sporturilor
de iarn. Noi tipuri de turism, incluz但nd circuite turistice culturale, arhitecturale i istorice,
eco-turism i circuite ce pun 樽n micare adrenalina mresc serviciile puse la dispozi釘ia
turitilor. Centrele turistice de iarn, ca Borovetz, Bansko, Pamporovo i Vitosha sunt sta釘iuni
de schi populare cu peisaje ce merit s fie admirate. Sta釘iunile de pe litoral, de-a lungul
coastei Mrii Negre cuprind destina釘ii ca: Sozopol, Nessebur, Nisipurile de Aur, Plaja
Soarelui, Sveti Vlas, Albena i Sf. Constantin i Elena. Unii oaspe釘i ca germanii. Ruii i
scandinavii prefer sta釘iunile de pe litoral. Pe c但nd turismul de iarn are ca favori釘i pe
britanici.
Tipurile de activit釘i turistice ca "etno-turismul", "turismul architectural-cultural"
c但tig din ce 樽n ce mai mult teren. Aceste noi tipuri de turism presupun interac釘iunea
cu oamenii locului din satele mici de munte.
Alpinitii escaladeaz mun釘ii de granit Rila, Pirin i Balcani. Iubitorii de drume釘ii se pot
bucura de mun釘ii Vitosha i Rhodope - locul mitic de natere a lui Orpheus. Ciclismul
montan i cursele cicliste sunt o alt posibil alegere pentru turiti. Bulgaria
gzduiete anual "1.200 km Randonnees" o 樽ntrecere ciclist ultra-maraton dup
modelul Paris-Brest-Paris.
Kavarna este o sta釘iune de pe litoral mai popular, cunoscut 樽n Bulgaria ca i
capitala rock-ului datorit numrului mare de concerte a unor orchestre celebre 樽n
lume i a unor c但ntre釘i ca: Scorpions, Dream Theatre, Deep Purple, Motorhead, In
Flames, Alice Cooper, Manowar i mul釘i al釘ii.
Comertul
4. Relaiile comerciale cu UE i Rom但nia
Comert exterior (2008): total 39,31 mld.euro din care, 15,28 mld. euro export si
24,03 mld. euro import cu un deficit de 8,75 mld. euro. In relatia cu UE, Bulgaria a
exportat in valoare de 9,19 mld. euro (pondere 60%) si a importat in valoare de 13,67
mld.euro (pondere 56,8%).
Principalii parteneri la export: Grecia, Germania, Turcia, Italia, Romania, Belgia si la
import: F. Rusa, Germania, Italia, Ucraina, Romania, Turcia, Grecia.
Principalele produse exportate: bunuri de consum, hidrocarburi (tranzit), produse
finite, masini de transport, produse chimice, iar principalele produse importate sunt:
masini si echipamente de transport, hidrocarburi, bunuri de consum, produse chimice,
materii prime.
In relatia cu statele Uniunii Europene, Bulgaria a inregistrat in 2010 un volum de
comert de 19.318 milioane euro, din care 9.486 milioane euro exporturi si 9.832
milioane euro importuri.
Comertul bilateral cu Romania din ultimii 10 ani s-a caracterizat printr-o crestere
constanta a volumului total al schimburilor comerciale si printr-un sold echilibrat al
balantei comerciale. Schimburilor comerciale romano-bulgare au ajuns in anul 2010 la
2.777 milioane euro (crestere anuala de 35,6%), din care exportul a fost de 1.337
milioane euro, importul de 1.440 milioane euro. Principalele marfuri exportate din
Romania sunt: produsele minerale (combustibili), metalele comune si articolele din
acestea, produse ale industriei chimice, produse alimentare, masini si echipamentele
electrice, animale vii si produse ale regnului animal, iar din Bulgaria au fost importate:
masinile, aparatele si echipamentele electrice, metalele comune si articolele metalice,
produsele ale regnului vegetal, produsele alimentare, produsele ale industriei chimice
si conexe.
Relaiile investiionale cu UE i Rom但nia
Principalii investitori pentru perioada 2000-2010 au fost Olanda (5,5 mld. Euro),
Austria (5,1 mld. Euro), Grecia (3,7 mld. Euro), Germania (2,5 mld. Euro), Federatia
Rusa (1,1 mld. euro), Cehia si Elvetia cate 1 mld. euro. Domeniile de investitii
prioritare au fost in sectorul bancar, imobiliare, comert, productie industriala,
constructii si turism.
La data de 31 decembrie 2010, 樽n Rom但nia erau 樽nregistrate 1.278 societ釘i cu
capital bulgar (pondere 0,74%) , cu un capital total investit de 29,53 milioane euro
(locul 39, pondere 0,10 %).
n anul 2009 si 2010 afluxul investi釘ional rom但nesc 樽n economia bulgar, a fost
unul redus ca valoare insa ridicat ca numar, generat de conditiile fiscale favorabile
comparativ cu cele din Romania. In Bulgaria exista peste 1200 de societi, din care
30% cu capital integral rom但nesc, valoare insumata in perioada 2000-2010 fiind de
200 milioane euro.
