ºÝºÝߣ

ºÝºÝߣShare a Scribd company logo

Abc micul-strungar

•
•
F
florinescu61
1 of 11
Downloaded 88 times
Abc micul-strungar
MEUt STBUNONH Te,. hs. SEFC U F|OR|CA Iu'IoI PEIRF HAGilI &EUruM bN CFENGi - BUCUFE9n,tm
Ohul a sin ii dintotdeauna nevoia sn imile natura. ca.e La servit modele atragetoare pfi! ior6e si contururi biDe determinate cum ar li tuncbiurile @pacilor, pieirele tleiulte de apn 9i vint, qfii, bolia cerea*n ti inca nulte altele' ObseNind nediul inconjudtor mii de ani de-a rlndul. din necesitatea de a slpravieiui condiiiilor grele, el a inceput sn-ti laureasce di rerile un.lre. carcta l€-a dat lolme cit dai F_ tdvite $i cit mai f.umoa* AFa a apirut nevoia folosirii uneltelo. din ce in e mai tsrfeclionate, cu ajlto.ul ciro.a a nodelai obiecte de u? cas- nic sau piere de ornameni Dealll€l. din c€le nai vechi rinpu.i' oladi dadeau lorni lutului cu ajutorul unor cuiite de lemn sau chiar cu mina, oblinind vse cu cele mai vadat€ lorne. Aupra lutului, in mi9- car€a de .olalie. apasn cutritul dinlr-o singus Fie, da. modelu) cutitului se leproduce pe toaG supralaia de conlact, prin dePlasar€a lui dea lungul piesei in migcar€. Aceasr, Iorna s. obline Ia[ a soate din bucala d. lul nimic prin aqchiere, deoar€ce lutul este un naterial moale si se poare nula uFr. 2
Dupn aceasri prina i2binda - rudiheniara roalA a oLaruhi - omll a ircercai sn ludezo un mareial mai tare d€cit lutul, $i anume lcn- nul, cu ajutorul unei eiti Gulit) din fier, p'in aschierc. Bucata de lemn * putea roli i. doui licaiu.i de lome circuhre. iar peste Lemn €ra treuta o sloar5, legaG cu un capnt d€ crcanga unui copac, iar cu celdldt de o pedali Pin apisa.ea pepedalt, bucata del€mn rrct€a, iar cind pedlla em elibe.ah. creang. copacului. prin arcuie, rotea in sehs invers bucata de lemn. Cu ajutorul unor dei netalice cu o lormi bine siabilh se alchiaze kmnul, obtrinindu+e Mai tiEiu s-a folosit o rcatd pue in ni*are de o pedah printr o nanivell, in acest lel bu- caia de lemh putindu * roti jntr un singur sens Acesta forna simde de stttrs a r.ezii id€a crenrii unui st.ung Fniru prelucrarea lemnu_ lui, pus ln mi$sre prin forla apei, a vintului, a iburului sau a areniului eleddc. tuuqind sa obJine o $$bre a lo4ei de tutir€ a pi$ei ln hi*a.e, onul a incercal sA prelu- 4
crcze nabdale dib ce in e nai dure : aldi_ niu, cupru, Iier, folosind cullc din hetale 9i mai dure deir pisa strunjig. Asdel, pioele ca.e e oblin€au pid alunci numai p.in tur_ na.e sau pilire erau acum oblnute, in canti LIli hai 9i in sud tinp, prin strunj! e. Vedne akliee de strungerie adhu ca nilte liane, d atoritA curelelor de t.a.smisi e care, prin_ 1.-un ax p.incipal, puneau in mi$.are toale strungurile.t€lietului. Treptat, pie*le $runjite au intml in alci- tuirea tutu.or matinilor, fapt ca.e a dsla mo- de.nizarea strungurilo., de la ma$inile care ft- ceau piee d€ dive.s forn€ (stungtri ufrirer sde) F ore le puten iniilni asldzi in bate ate lierele mecanice, pinE la st.uhgudle care exe- cud nlnai anumite oF.alii , strungLd specia- lkote-dLtomdte) 9 care ptoduc mii de pies€ pe Un strlng nden esle iomat dinlr-un sr- pd, (baliu) ruloliq pe care $te montati o cr- tie de litezd, care, pinh_un dbqdtb de Vh- d€re 4 pbsei (unive.sl), pune in migcae de .obtie Dies ce trebuie st.uniite. Caliltl ste I$/'
lkr ts !n rlptFsanie, cile se F.te deplda tmnsvprsl lali de baiiul strun$lui, Dad piesa care trebuie drujiti sie nai lunge, Eceasta pate fi strunjid inf-un dt su-
port numLr dprqd aobtd. .o se poare deplasi de 0 lu.gut bet utui Mcar(a de rntatie csre dati d€ un noror etectric ln preesut de siruoji.e, piesa se foresle cu o v trzi.a.€ e*e in Iuhcte dF rir a (dunratear nrerJlul!r )j d mpnsunite a.cilu a, iar cutirui !ddr, o m,5c.'. de avansj rFnsv. ato 5j lon_ !ilud'nah lata de pre* Cu aiuto.ut unui ase_ nenea st.ubg sc Fot obti,. piesc merali.e ., forhe cilind.ice conice si chi;. dcrice. D-a asc, menea tot cu srrun€uri univ€Nale se exccutd su.ubDri ri piuijle de diveNe din.nsiuni. St p.ate spufp ca preseie +runjire po, tr rn- rrr'le dcla ^brec!"te fotosLre rn Aospod,r,e (mr_ tna de tocat, ninila dc calea mixe. a. rs_ tor) pinJ la rnduni 'a consrrioa.c de m;r.r (onrr. ma5inilor lagodn.tor, ceio.latt€ ma, n de prcluc.are a nelajului, freze, rcbokze. ha_ tnj degluil) si ta navete cosmi.p Preselp meratrcp de drmehnuni na.i ilil.,E iu.Er. pe srfung,' ..Cd.6d, h c.c ;rcq este fixati F uh ptdlou rnilersdl care se r. t.tle cu o vit.za rcdusd, cutitete fiind am.ta_ iate in diveEe puncte. in jurul li€sei. A ;ju- 10
Lorul rcestor s!ungud s€ prelucreaza utagii de hetal ai lurbinelor hid.aulice din hidrocen- lrale A$azi exista chia. tabtci p.eluoatoa.e, .ohplerautomatizate, in carcomll €ste chehat nuhai pent.u aljmeniarca haqihilor sau .evi zui.ea perjodicn a lo. ln acesre lab.ici se gn s€sc sl.ungufi cu aia ztE condndd prasrdm. Forma pies€j finite depinde in mare nisud de deplasa.€a culitului sau cutretor, in .apofr dc suprafala piesei, ceea ce inseanni cn prin ac_ liondrca cut tcror rrtFun anumit t€t se puate Cohen2ile Fnrru tiecafe culit si.t inregis_ lrare pp bandb magnehla, ca Ia naen€tofon_ sr srnr hansmrse mai'nir rnh-o anumna mdrnc Toate acest€ tjpuri de sirunguri si.r produse as, tnzi ta noi i. lad, atii penlru uzjneie noasr.e. cit 9i pe.bu a ]e sporta in alie staie. Sliuhgar'a. dedtfet ca once nesere.s€ Doate depr'ndr jnc, d,n arelereles.oala, ,il p;nrru a satislaceacearb paiunea rinerilo.,rn @merl e Sdsesc 5tru^g!tu peniru pretucrareacomol€$ a lehnului Md ]!tii se desene&i piesa jn torma defin! t2 NF}MO A 5 <nts-- ^-l .0 [,i ff, i'l q"/ Fll { }'-l .- iirl (!,
llvn, avind edji ca unele .or.. cum sint imoi mzosi dbmeirul bucitii intiale de lenn si ;il depiFascr valorile ihpue de indicaliil€ srrun- gului. In caz contrar, bucara d€ temn Ge reco_ handia fi bhn d. rei)s.aduce ladim€nsiunite impu$. de .arr.a !runglrr', p,in rijerea lem_ Matldalul s€ tjxeazi int.e brc$ de dnieure si ririrl coii. al strungllui, .a.e trcbuie sn ri€ bine presat in bucat! de lemn . Se alege tipul de d.lLj in luhctie d. prolilul preser ce urmeazn a ii ilruDjid $i, tinihd{ rn pozlie orizonrala. sprijinfrn d€ suporrul ddllii,se .pasd u9o. asupra bucitii de lemh care esr€ in rotllie. Sevaavea ih ved..ecadeptasarea dittii sp.e bucatadr lemn s, s.tac, in.et pent.u a nu iua archii prcama.i din material. DSi $rungul prelucr.aza nunai tebn d. .senln moal., se r.comandi ca iihrrut srru.ga. si poarte ochelah de prore(ie, tolosjnd in ace- h$ limp $i apsrnba.ea st.ungutui. Djn .ind in cidd se va st.inge bucata d€ lemn Fntru a im_ pi€dica aNnca.ea ei din srrung 14
Dup{ e ea oblinut protild dodt, m.htu_ lul $ gtdulEh cu o bu@tn & hhie atutad ii apl s & un hc inolor Fsb pid. Cu ajubd asbr n$ini * Ft exsta ti- ghe Ftru Fh, biklouri su pi@ Fnrru uz dc (ci@e de lemn eb.), dndu-i mialui tunF budda Falidii, @ prcpusi lcte, a wor hcrud tuehib ei @E lu@ad h stunsi to ahbEb sdn Fl S stujee, g d6 mteddq cu ar li : made pkie, dumhiu, hnz. @1. fedd etf€l ptuii Ni dre md & $tun-
r -- - HENRI COAI{DA . - IN TUMEA MICROSCOPUI.UI - vtATA SUBACVAilCa - SP|RU HAREr- DtN MAR| tt OCEANE - ENETGTA ArOilrCA - AUREI. VTAICU - ZEORURILE COSMICE - tocoMoltvE RoMANESfl - NrcotAE BALCESCU - rErE,.. C(MNTUL MAGTC - 13 STEMA IARI - PTNGUtNil - t8Z -ANUr BTRUINTEI - GRIGORE ANTIPA - PATRIA, - MESTER| VESilTI Al T|PARUIUI CEL MAt FRUMOS CUVINT - CRESC ODAIA CU TARA - MtCUt TIMP1AR - ZBORUT PASARILOR - PAMINTUT SE INVIRIE9IE - PE$TERILE - NICO1AE IORSA - ANA IPATESCU - 1 DECEMBRTE r9i8 - AIBA lutlA - AUIOMOBILUL - SAP1TALA fAnll MEIE - APARAREA MEDIULUI - MICUT SIIUN€AR ircoxruraron +3*Lector: AURELIA SZASZ Tehnoredoctor : STEFANIA MIHAI 8un de tipo.r 31.03.1979. Ap6rut 1979; Tiroj 80000 brotote; coli de tipor 0,5. Comondo 75. intreprindereo Poligrofic6 Oltenio, str, Mihoi Vireozul nr. 4. ' Republico Sociolistd Rom6nio

More Related Content

Abc micul-strungar

  • 2. MEUt STBUNONH Te,. hs. SEFC U F|OR|CA Iu'IoI PEIRF HAGilI &EUruM bN CFENGi - BUCUFE9n,tm
  • 3. Ohul a sin ii dintotdeauna nevoia sn imile natura. ca.e La servit modele atragetoare pfi! ior6e si contururi biDe determinate cum ar li tuncbiurile @pacilor, pieirele tleiulte de apn 9i vint, qfii, bolia cerea*n ti inca nulte altele' ObseNind nediul inconjudtor mii de ani de-a rlndul. din necesitatea de a slpravieiui condiiiilor grele, el a inceput sn-ti laureasce di rerile un.lre. carcta l€-a dat lolme cit dai F_ tdvite $i cit mai f.umoa* AFa a apirut nevoia folosirii uneltelo. din ce in e mai tsrfeclionate, cu ajlto.ul ciro.a a nodelai obiecte de u? cas- nic sau piere de ornameni Dealll€l. din c€le nai vechi rinpu.i' oladi dadeau lorni lutului cu ajutorul unor cuiite de lemn sau chiar cu mina, oblinind vse cu cele mai vadat€ lorne. Aupra lutului, in mi9- car€a de .olalie. apasn cutritul dinlr-o singus Fie, da. modelu) cutitului se leproduce pe toaG supralaia de conlact, prin dePlasar€a lui dea lungul piesei in migcar€. Aceasr, Iorna s. obline Ia[ a soate din bucala d. lul nimic prin aqchiere, deoar€ce lutul este un naterial moale si se poare nula uFr. 2
  • 4. Dupn aceasri prina i2binda - rudiheniara roalA a oLaruhi - omll a ircercai sn ludezo un mareial mai tare d€cit lutul, $i anume lcn- nul, cu ajutorul unei eiti Gulit) din fier, p'in aschierc. Bucata de lemn * putea roli i. doui licaiu.i de lome circuhre. iar peste Lemn €ra treuta o sloar5, legaG cu un capnt d€ crcanga unui copac, iar cu celdldt de o pedali Pin apisa.ea pepedalt, bucata del€mn rrct€a, iar cind pedlla em elibe.ah. creang. copacului. prin arcuie, rotea in sehs invers bucata de lemn. Cu ajutorul unor dei netalice cu o lormi bine siabilh se alchiaze kmnul, obtrinindu+e Mai tiEiu s-a folosit o rcatd pue in ni*are de o pedah printr o nanivell, in acest lel bu- caia de lemh putindu * roti jntr un singur sens Acesta forna simde de stttrs a r.ezii id€a crenrii unui st.ung Fniru prelucrarea lemnu_ lui, pus ln mi$sre prin forla apei, a vintului, a iburului sau a areniului eleddc. tuuqind sa obJine o $$bre a lo4ei de tutir€ a pi$ei ln hi*a.e, onul a incercal sA prelu- 4
  • 5. crcze nabdale dib ce in e nai dure : aldi_ niu, cupru, Iier, folosind cullc din hetale 9i mai dure deir pisa strunjig. Asdel, pioele ca.e e oblin€au pid alunci numai p.in tur_ na.e sau pilire erau acum oblnute, in canti LIli hai 9i in sud tinp, prin strunj! e. Vedne akliee de strungerie adhu ca nilte liane, d atoritA curelelor de t.a.smisi e care, prin_ 1.-un ax p.incipal, puneau in mi$.are toale strungurile.t€lietului. Treptat, pie*le $runjite au intml in alci- tuirea tutu.or matinilor, fapt ca.e a dsla mo- de.nizarea strungurilo., de la ma$inile care ft- ceau piee d€ dive.s forn€ (stungtri ufrirer sde) F ore le puten iniilni asldzi in bate ate lierele mecanice, pinE la st.uhgudle care exe- cud nlnai anumite oF.alii , strungLd specia- lkote-dLtomdte) 9 care ptoduc mii de pies€ pe Un strlng nden esle iomat dinlr-un sr- pd, (baliu) ruloliq pe care $te montati o cr- tie de litezd, care, pinh_un dbqdtb de Vh- d€re 4 pbsei (unive.sl), pune in migcae de .obtie Dies ce trebuie st.uniite. Caliltl ste I$/'
  • 6. lkr ts !n rlptFsanie, cile se F.te deplda tmnsvprsl lali de baiiul strun$lui, Dad piesa care trebuie drujiti sie nai lunge, Eceasta pate fi strunjid inf-un dt su-
  • 7. port numLr dprqd aobtd. .o se poare deplasi de 0 lu.gut bet utui Mcar(a de rntatie csre dati d€ un noror etectric ln preesut de siruoji.e, piesa se foresle cu o v trzi.a.€ e*e in Iuhcte dF rir a (dunratear nrerJlul!r )j d mpnsunite a.cilu a, iar cutirui !ddr, o m,5c.'. de avansj rFnsv. ato 5j lon_ !ilud'nah lata de pre* Cu aiuto.ut unui ase_ nenea st.ubg sc Fot obti,. piesc merali.e ., forhe cilind.ice conice si chi;. dcrice. D-a asc, menea tot cu srrun€uri univ€Nale se exccutd su.ubDri ri piuijle de diveNe din.nsiuni. St p.ate spufp ca preseie +runjire po, tr rn- rrr'le dcla ^brec!"te fotosLre rn Aospod,r,e (mr_ tna de tocat, ninila dc calea mixe. a. rs_ tor) pinJ la rnduni 'a consrrioa.c de m;r.r (onrr. ma5inilor lagodn.tor, ceio.latt€ ma, n de prcluc.are a nelajului, freze, rcbokze. ha_ tnj degluil) si ta navete cosmi.p Preselp meratrcp de drmehnuni na.i ilil.,E iu.Er. pe srfung,' ..Cd.6d, h c.c ;rcq este fixati F uh ptdlou rnilersdl care se r. t.tle cu o vit.za rcdusd, cutitete fiind am.ta_ iate in diveEe puncte. in jurul li€sei. A ;ju- 10
  • 8. Lorul rcestor s!ungud s€ prelucreaza utagii de hetal ai lurbinelor hid.aulice din hidrocen- lrale A$azi exista chia. tabtci p.eluoatoa.e, .ohplerautomatizate, in carcomll €ste chehat nuhai pent.u aljmeniarca haqihilor sau .evi zui.ea perjodicn a lo. ln acesre lab.ici se gn s€sc sl.ungufi cu aia ztE condndd prasrdm. Forma pies€j finite depinde in mare nisud de deplasa.€a culitului sau cutretor, in .apofr dc suprafala piesei, ceea ce inseanni cn prin ac_ liondrca cut tcror rrtFun anumit t€t se puate Cohen2ile Fnrru tiecafe culit si.t inregis_ lrare pp bandb magnehla, ca Ia naen€tofon_ sr srnr hansmrse mai'nir rnh-o anumna mdrnc Toate acest€ tjpuri de sirunguri si.r produse as, tnzi ta noi i. lad, atii penlru uzjneie noasr.e. cit 9i pe.bu a ]e sporta in alie staie. Sliuhgar'a. dedtfet ca once nesere.s€ Doate depr'ndr jnc, d,n arelereles.oala, ,il p;nrru a satislaceacearb paiunea rinerilo.,rn @merl e Sdsesc 5tru^g!tu peniru pretucrareacomol€$ a lehnului Md ]!tii se desene&i piesa jn torma defin! t2 NF}MO A 5 <nts-- ^-l .0 [,i ff, i'l q"/ Fll { }'-l .- iirl (!,
  • 9. llvn, avind edji ca unele .or.. cum sint imoi mzosi dbmeirul bucitii intiale de lenn si ;il depiFascr valorile ihpue de indicaliil€ srrun- gului. In caz contrar, bucara d€ temn Ge reco_ handia fi bhn d. rei)s.aduce ladim€nsiunite impu$. de .arr.a !runglrr', p,in rijerea lem_ Matldalul s€ tjxeazi int.e brc$ de dnieure si ririrl coii. al strungllui, .a.e trcbuie sn ri€ bine presat in bucat! de lemn . Se alege tipul de d.lLj in luhctie d. prolilul preser ce urmeazn a ii ilruDjid $i, tinihd{ rn pozlie orizonrala. sprijinfrn d€ suporrul ddllii,se .pasd u9o. asupra bucitii de lemh care esr€ in rotllie. Sevaavea ih ved..ecadeptasarea dittii sp.e bucatadr lemn s, s.tac, in.et pent.u a nu iua archii prcama.i din material. DSi $rungul prelucr.aza nunai tebn d. .senln moal., se r.comandi ca iihrrut srru.ga. si poarte ochelah de prore(ie, tolosjnd in ace- h$ limp $i apsrnba.ea st.ungutui. Djn .ind in cidd se va st.inge bucata d€ lemn Fntru a im_ pi€dica aNnca.ea ei din srrung 14
  • 10. Dup{ e ea oblinut protild dodt, m.htu_ lul $ gtdulEh cu o bu@tn & hhie atutad ii apl s & un hc inolor Fsb pid. Cu ajubd asbr n$ini * Ft exsta ti- ghe Ftru Fh, biklouri su pi@ Fnrru uz dc (ci@e de lemn eb.), dndu-i mialui tunF budda Falidii, @ prcpusi lcte, a wor hcrud tuehib ei @E lu@ad h stunsi to ahbEb sdn Fl S stujee, g d6 mteddq cu ar li : made pkie, dumhiu, hnz. @1. fedd etf€l ptuii Ni dre md & $tun-
  • 11. r -- - HENRI COAI{DA . - IN TUMEA MICROSCOPUI.UI - vtATA SUBACVAilCa - SP|RU HAREr- DtN MAR| tt OCEANE - ENETGTA ArOilrCA - AUREI. VTAICU - ZEORURILE COSMICE - tocoMoltvE RoMANESfl - NrcotAE BALCESCU - rErE,.. C(MNTUL MAGTC - 13 STEMA IARI - PTNGUtNil - t8Z -ANUr BTRUINTEI - GRIGORE ANTIPA - PATRIA, - MESTER| VESilTI Al T|PARUIUI CEL MAt FRUMOS CUVINT - CRESC ODAIA CU TARA - MtCUt TIMP1AR - ZBORUT PASARILOR - PAMINTUT SE INVIRIE9IE - PE$TERILE - NICO1AE IORSA - ANA IPATESCU - 1 DECEMBRTE r9i8 - AIBA lutlA - AUIOMOBILUL - SAP1TALA fAnll MEIE - APARAREA MEDIULUI - MICUT SIIUN€AR ircoxruraron +3*Lector: AURELIA SZASZ Tehnoredoctor : STEFANIA MIHAI 8un de tipo.r 31.03.1979. Ap6rut 1979; Tiroj 80000 brotote; coli de tipor 0,5. Comondo 75. intreprindereo Poligrofic6 Oltenio, str, Mihoi Vireozul nr. 4. ' Republico Sociolistd Rom6nio