1. 1
L´adjectifindéfini
Adjectivul nehotãrît este de mai multe feluri :
A. Adjectivele nehotărâte cantitative:
- Care exprimã o cantitate nulă
a) AUCUN, AUCUNE (niciun, nicio)
- Însoţit de negaţia NE:
Aucun son ne sortait de sa gorge.
Elle ne devait recevoir aucunevisite.
Nici un sunet ieșit din gâtul său
Ea nu ar trebui să primească nici o vizită.
- Însoţit de negaţia SANS:
Il ronfle exprès, sans aucun doute.
Ils se séparèrent sans avoir prise aucunerésolution.
El sforăie intenționat, fără (nici o) îndoială.
S-au despărțit fără a lua nicio hotărâre.
a) Prezenţa lui aucun în propoziţia negativă atrage după sine suprimarea
negaţiei pas, point:
Vous n'aviez réellement aucuneconnaissance?
Chiar nu ai nicio cunoștință?
b) Aucun, aucune capătă valoare pozitivă (vreum, vreo, oricare):
- în propoziţii dubitative:
Je doute qu'il ait oublié aucunerègle de grammaire.
Mă îndoiesc că a ratat vreo regulă de gramatică.
- în propoziţii interogative:
Y a-t-il aucun élève quipuisse résoudre ce problème?
Există vreun student care poate rezolva problema asta?
- în propoziţii comparative:
Il s'y connaît mieux qu'aucun autreélève.
El știe mai bine decât orice alt elev.
b) NUL, NULLE (nici unul, nici una):
- Însoţit de negaţia NE:
Nul enfant n'était allé au cinéma.
Nici un copil nu s-a dus la film.
2. 2
- Singur, în propoziţii eliptice:
Danssa réponse, nullehésitation, nulleconfusion.
În replică, nici o ezitare, nici o confuzie.
- Însoţit de negaţia SANS:
Je viendrai vous voir sans nul doute.
Voi veni la tine fără nici o îndoială.
a) Prezenţa lui nul în propoziţia negativă atrage după sine suprimarea negaţiei
pas, point:
Il n'avait nul besoin de cette lettre de recommandation.
El nu a avut nevoie de această scrisoare de recomandare
b) Forma feminină se foloseşte cu deosebire în locuţiunea adverbială nulle part
(nicăieri):
Il ne pouvait se fixer nullepart.
El nu s-a putut stabili nicăieri
c) Situat după substantiv, nul devine adjectiv calificativ cu sensul de
"nul, nulă, fără valoare" şi se acordă cu substantivul pe care îl determină în gen
şi număr:
Son intervention avait été nulle.
Discursul său a fost zero.
c) PAS UN, PAS UNE (niciun, nicio) se folosesc numai la singular:
Pas un souffle ne venait de la cour.
Pas uneidée ne me passait parla tête.
Nici un sunet n-a venit din partea instanței.
Nici o idee nu mi-a venit în cap.
- care exprimă o cantitate parţială
a) CERTAIN, CERTAINE, CERTAINS, CERTAINES(un, o oarecare, unii,
unele):
- La singular, precedat, de regulă, de articolul nehotărât UN, UNE
(un, o oarecare, un, o anumit,-ă):
C'est charmant, dit-il enfin, avec un certain embarras.
Elle le considéra avec un certain fraideur.
Este fermecător, a spus el în cele din urmă, cu o oarecare jenă.
Ea se uită la el cu oarecare răceală
- La plural, neînsoţit de articol (unii, unele, anumiţi, anumite):
Annette reconnaissait certains noms de son monde.
Elle ne voulait pasfaire certaines commissions.
3. 3
Annette recunoaște anumite denumiri de lumea lui.
Ea nu a făcut unele comisioane.
b) QUELQUE, QUELQUES:
- La singular înlocuieşte articolul nehotărât UN şi are următoarele sensuri:
vreun, vreo:
Peut-être quelquevoyageurlit-il mon livre.
Il doit souffrir de quelqueaffection cachée.
Poate că vreun călător mi-a citit cartea.
Acesta trebuie să sufere de vreo boală ascunsă.
oarecare:
C'était une mesure quidemandaità être appliquéavec quelquediscernement.
A fost o măsură care trebuia să fie aplicată cu oarecare discernământ.
- La plural, quelque are sensul de câţiva, câteva:
Le petit garçon fait quelquespas.
Au bout de quelquesjours, vous vous déciderez.
Băiatul face câțiva pași
După câteva zile, vă veți decide.
Quelque poate fi precedat şi de un articol hotărât, de un adjectiv posesiv sau de
un adjectiv demonstrativ (plural):
Il avait mangéles quelquesgâteauxquiétaient sur la table.
Je passerai mes quelquesjours de vacances à la montagne.
A mâncat câteva prăjituri, care erau pe masă.
Voi petrece câteva zile de vacanță în munți.
a) Înaintea unui numeral, QUELQUE devine adverb cu sensul de
"circa, vreo, cam, aproximativ" şi este invariabil:
Ils sont rentrés il y a quelquetrois semaines.
Dansnotre classe il y a quelquetrente-cinq élèves.
S-au dus acolo de vreo trei săptămâni.
În clasa noastră, există cam treizeci și cinci de elevi.
b) În locuţiunea concesivă quelque... que, însoţind un adjectiv, QUELQUE este
de asemenea adverb deci invariabil; are sensul de "oricât de" şi se construieşte
cu conjunctivul:
Quelqueintelligent que tu sois, tu dois travailler.
Quelquepressées que vous soyez, fermez la porte.
Oricât de inteligent ești, trebuie să lucrezi.
Unii presat ești, închide ușa.
4. 4
c) Când însă însoţeşte un substantiv, el rămâne adjectiv, cu sensul de "orice" şi
se acordă cu substantivul respectiv:
Chaquejour, quelquetempsqu'il fasse, elles se promènent.
In fiecare zi, pe orice (indiferent de ) vreme, ele merg pe jos.
d) QUEL QUE, scris în două cuvinte şi însoţind de obicei verbul être, are
sensul de "oricare", se acordăcu subiectul în gen şi număr şi se construieşte cu
conjunctivul:
Quel que soit le sujet qu'il traite, il reste identiqueà soi-même.
Quel que soient l'heure et la saison,
Oricare ar fi subiecul de de tratat (în dicuție), el rămâne identic cu sine.
Oricare ar fi ora și sezonul,
c) QUELCONQUE, QUELCONQUES (oarecare) stau în general după
substantiv:
Pour un motif quelconque
J'ai accepté trois places quelconques pour le spectacle de ce soir.
Din anumite motive,
Am acceptat orice trei bilete pentru spectacolul din in seara asta.
d) PLUSIEURS (mai mulţi, mai multe) se foloseşte numai la plural şi fără
articol, având aceeaşi formă pentru ambele genuri:
La force capricieuse disparaissaitpour plusieursjours.
Il y a dansmon porte-cartes plusieursphotos.
Puterea capricioasă a dispărut pentru mai multe (câteva) zile.
Există în albumul meu mai multe fotografii.
e) CHAQUE (fiecare) se foloseşte numai la singular, având aceeaşi formă
pentru ambele genuri:
Sur chaquemain qui se tend J'écris ton nom Liberté.
Chaquehommedoit faire son devoir.
Pe fiecare mână întinsă eu scriu numele tău libertate.
Fiecare om trebuie să-și facă datoria.
f) TOUT, TOUTE, TOUS, TOUTES (tot, toată, toţi, toate)
- însoţind un substantiv precedat de:
Tout le jour se passe en silence, toute la nuit.
Sur toutes les pages blanchesj'écris ton nom Liberté.
Toată ziua se întâmplă în tăcere , toată noaptea.
Pe toate paginile albe eu scriu numele tău Libertate.
5. 5
adjectiv posesiv:
Elle faisait appelà tout son courage.
Pendant toute ma lecture, j'avais le coeur serré.
adjective demonstrative:
Toutes ces bâtisses avaient un mystérieux air de fête.
Toate aceste clădiri aveau un aer misterios de sărbătoare.
B. Adjectivele nehotărâte calitative.
1) De identitate
1. MÊME, MÊMES (acelaşietc, însumi etc, chiar)
- Aşezat înaintea substantivului şi precedat de articolul hotărât (uneori de la
articolul nehotărât, de un adjectiv posesiv sau demonstrativ) el are sensul de
"acelaşi, aceeaşi, aceiaşi, aceleaşi":
C'était le mêmesoleil, la mêmelumière sur le mêmesable.
Nous sentions que nous étions alliés par unemêmetache.
Christophe repassait à son tour par les mêmesétapes.
Era același soare, aceeași lumină pe același nisip.
Ne-am simțit am fost aliați în același sarcină
Christophe a trecut, la rândul său, prin aceleași etape.
- Aşezat în urma unui substantiv, a unui pronume personal – formă accentuată –
sau a unui pronume demonstrativ, el precizează persoana sau lucrul de care este
vorba şi se traduce prin
"însuşi, însăşi, înşişi, însele, chiar":
Nous partirons ce jour mêmepour Sinaïa.
L'inspiration se montre dansle travail même.
2) De diversitate
1. AUTRE, AUTRES (alt, altă, alţi, alte)
Folosit pentru a deosebio fiinţă sau un lucru de altă fiinţă sau de alt lucru, el
poate fi însoţit de:
- Un articol nehotărât (alt, altă, alţi, alte):
Un siècle finit, un autre siècle commence.
Il est inutile de chercher une autre explication.
Un secol sfâșește, unaltul începe
Nu este nevoie să caute o altă explicație.
6. 6
- Un articol hotărât (celălat, cealaltă, ceilalţi, celelalte):
Sur l'autrerive
La beauté mettait celle-ci bien au-dessus des autres fêtes.
Pe celălalt mal.
Frumusetea a pus mult peste alte sărbători
Ca atribut, tout se foloseşte fără articol:
Mon intention était autre.
Tout autre fut la fin de Raoul Rivière.
Intenția mea a fost diferită.
Altul a fost sfârșitul lui Raoul Riviere.
Adjectivul nehotărât autre poate fi însoţit de l'un, de care se leagă cu ajutorul
conjuncţiilor et, ou, ni. În acest sens, substantivul rămâne la singular, în timp ce
verbul trece la plural (când l'un et l'autre au funcţie de subiect):
L'un et l'autre garçon font du ski.
L'un et l'autre solution conduisentau même résultat.
Il n'a choisi ni l'un ni l'autrelivre.
Unul și celălalt băiat sunt sunt la schi.
și una și celală soluție conduc la același rezultat.
El n-a ales nici una nicipe cealaltă carte
Un adjectiv demonstrativ, posesiv, nehotărât, numeral:
Vous allez prendre cette autre rue à droite (astălaltă).
J'accepterai toute autre proposition.
Je vous apporterai, en échange, deux autres livres (alte două).
Vei lua pe astălaltă stradă la dreapta (astălaltă).
Sunt de acord cu oricare alte propuneri.
Eu vă va aduc în schimb, alte două cărți (ALTE Două).
3) Demonstrative sau comparative
a) TEL, TELLE, TELS, TELLES
Însoţit sau nu de articol nehotărât, el se acordă în gen şi număr cu substantivul
pe care îl determină şi poate avea diferite valori:
a) Valoare demonstrativă:
Tel était le plan de l'expédition (acesta era…)
Tels furent très exactement les propos de cette femme.
acesta era planul de expediție....
Aceasta a fost planul de expediție (Acesta era ...)
Acestea au fost exact cuvintele acestei femei.
7. 7
b) Valoare comparativă:
- tel repetat sau urmat de articolul nehotărât, de pronumele relativ que, de un
verb:
Ils sont assis à leurs places, tels des écoliers sages (ca nişte, asemenea unor).
Ei stau în locurile lor ca niște elevi intelepti
c) Valoarea de adjectiv nehotărât propriu-zis (cutare):
Il tâchait engageruneconversation avec tel ou tel membre de notre personnel.
Ils se rencontreront tel jour à telle heure.
El a încercat o conversație cu un anumit membru al personalului nostru.
Se vor întâlni într-o zi, la o anumită de oră.
d) Valoare de adjectiv calificativ (aşa de mare, atât de mare).
În acest caz, el este urmat de pronumele relativ que şi introduce o propoziţie
consecutivă:
Ce lac a une telleétendue qu'on n'aperçoit passes bords.
Tel maître, tel valet. (Cum e turcul, şi pistolul).
Les avions faisait un tel bruit qu'on n'entendaitplus rien autour.
Prenez les hommes tels qu'ils sont.
Acest lac are o asemenea mărime încât nu i se văd marginile.
La fel ca maestrul, așa și ucenicul. (Cum e Turcul, Si pistolul).
Aeronava a făcut un astfel de zgomot că n-am auzit nimic în jur.
Ia oamenii așa cum sunt.
- Telquel, telle quelle, tels quels, telles quelles (aşa cum este, aşa cum sunt):
Je vous ai raconté l'histoire telle quelle.
J'apprécie ces enfants tels quels.
Ți-am spus povestea așa cum este.
Apreciez acei copii așa cum sunt