3. A. Definiţii ale antrenamentului sportiv
- simplă şi generală:
" Un proces care generează o schimbare de stare
( fizică, cognitivă sau emoţională)"
Martins, 1977
" Un proces complex pedagogic şi biologic
desfăşurat sistematic şi continuu gradat de
ADAPTARE a organismului omenesc la eforturi
fizice şi psihice de variate intensităţi în scopul
obţinerii de rezultate cu o anumită valoare"
Encuţescu, 2005
4. B. Principiile antrenamentului sportiv
Principii generale:
1.principiul particip1.principiul particip1.principiul particip1.principiul participăăăării conrii conrii conrii conşşşştientetientetientetiente şşşşi activei activei activei active
- înţelegerea corectă a obiectivelor
- atitudine responsabilă
- apreciere obiectivă a propriului randament
2.principiul intui2.principiul intui2.principiul intui2.principiul intuiţţţţieiieiieiiei
- stimularea analizatorilor pentru o imagine cât mai corectă : demonstraţia, video etc.
3.principiul accesibilit3.principiul accesibilit3.principiul accesibilit3.principiul accesibilităţăţăţăţiiiiiiii
- trecerea de la uşor la greu; - de la simplu la complex; - de la cunoscut la necunoscut
4.principiul sistematiz4.principiul sistematiz4.principiul sistematiz4.principiul sistematizăăăăriiriiriirii şşşşi continuiti continuiti continuiti continuităţăţăţăţiiiiiiii
- elaborarea corectă şi eficientă a planificării
5.principiul5.principiul5.principiul5.principiul îîîînsunsunsunsuşşşşirii temeiniceirii temeiniceirii temeiniceirii temeinice
- număr suficient de repetări + verificări ritmice a fotbaliştilor
6.principiul leg6.principiul leg6.principiul leg6.principiul legăăăării instruirii de cerinrii instruirii de cerinrii instruirii de cerinrii instruirii de cerinţţţţele activitele activitele activitele activităţăţăţăţii practiceii practiceii practiceii practice
- principiul modelării - punerea în practică a celor învăţate în lecţia de antrenament
5. Principii specifice:
- formarea sportivului de performanţă
1.principiul continuit1.principiul continuit1.principiul continuit1.principiul continuităţăţăţăţii antrenamentuluiii antrenamentuluiii antrenamentuluiii antrenamentului
- necesitatea pregătirii pe tot parcursul anului
2.principiul individualiz2.principiul individualiz2.principiul individualiz2.principiul individualizăăăăriiriiriirii
- trebuie respectate particularităţile individuale ale sportivului
- pregătire diferenţiată
3.principiul solicit3.principiul solicit3.principiul solicit3.principiul solicităăăărilor optimerilor optimerilor optimerilor optime şşşşi a crei a crei a crei a creşşşşteriiteriiteriiterii îîîîn trepte a efortuluin trepte a efortuluin trepte a efortuluin trepte a efortului
- evitarea solicitărilor mari şi mereu crescute sau a creşterilor bruşte ale acestora
- evitarea scăderii eficienţei pregătirii prin antrenamente fără intensitate sau volum
- evitarea instalării monotoniei
4.principiul motiva4.principiul motiva4.principiul motiva4.principiul motivaţţţţieiieiieiiei şşşşi al efortului voluntari al efortului voluntari al efortului voluntari al efortului voluntar
- motive intrinseci (interioare) :plăcerea, dorinţa de afirmare, căutarea unor noi provocări
- motive extrinseci (exterioare): recompense, recunoaştere, posibilităţi de a călători etc.
6. C. Metode de instruire
- căi practice şi teoretice prin care este transmis conţinutul jocului
1. Metode generale de
instruire
- fotbalul a adaptatadaptatadaptatadaptat metodele generale
de antrenament
2. Metode speciale de
instruire
- fotbalul a generatgeneratgeneratgenerat metode
speciale de antrenament ( de
dezvoltare a diferiţilor FACTORI
ai antrenamentului )
7. Metode generale
1. metoda explica1. metoda explica1. metoda explica1. metoda explicaţţţţieiieiieiiei
- în învăţarea deprinderilor tehnico-tactice
- în pregătirea lecţiei de antrenament sau a jocurilor şi în analiza lor
2. metoda demonstra2. metoda demonstra2. metoda demonstra2. metoda demonstraţţţţieiieiieiiei
- constă în prezentarea practică, în faţa jucătorilor a ceea ce urmează a fi învăţat
- precizie, concizie, claritate, expresivitate
3. metoda exers3. metoda exers3. metoda exers3. metoda exersăăăăriiriiriirii
- efectuarea deprinderilor tehnico-tactice prin care se urmăreşte automatizarea lor
- continuitate, ritmicitate,creativitate
4. metoda repet4. metoda repet4. metoda repet4. metoda repetăăăăriiriiriirii
- în condiţii identice (învăţare) - în condiţii variate (perfecţionare)
5. metoda observ5. metoda observ5. metoda observ5. metoda observăăăăriiriiriirii
- pe ei înşişi sau pe alţii (meciuri la tv)
6. metoda dezvolt6. metoda dezvolt6. metoda dezvolt6. metoda dezvoltăăăăriiriiriirii şşşşi perfeci perfeci perfeci perfecţţţţionionionionăăăării calitrii calitrii calitrii calităţăţăţăţilor individualeilor individualeilor individualeilor individuale
7. metoda corect7. metoda corect7. metoda corect7. metoda corectăăăării deprinderilor deficitarerii deprinderilor deficitarerii deprinderilor deficitarerii deprinderilor deficitare
8. metoda convorbirilor8. metoda convorbirilor8. metoda convorbirilor8. metoda convorbirilor
9. 1. Pregătirea fizică
Reprezintă suportul pentru toţi ceilalţi factori fiind
considerată baza de plecare a întregului proces de
pregătire.
Pregătirea fizică are două aspecte:
1. pregpregpregpregăăăătirea fizictirea fizictirea fizictirea fizicăăăă generalgeneralgeneralgeneralăăăă
- urmăreşte asigurarea bazei generale a calitcalitcalitcalităţăţăţăţilorilorilorilor fizicefizicefizicefizice
2. pregpregpregpregăăăătirea fizictirea fizictirea fizictirea fizicăăăă specificspecificspecificspecificăăăă
---- urmăreşte modelarea calitcalitcalitcalităţăţăţăţilor fiziceilor fiziceilor fiziceilor fizice de bază în vederea dobândirii celor
mai înalţi indici morfo - funcţionali în concordanţă cu cerinţele tehnice şi
tactice ale jocului.
12. 1.Viteza1.Viteza1.Viteza1.Viteza
•Viteza (în accepţiunea cea mai largă) se referă
in principal la iuţeala sau rapiditatea efectuării
mişcării sau actului motric in unitatea de timp (A.
Dragnea, 1996);
•Viteza este capacitatea care permite, pe baza
mobilităţii proceselor din sistemele neuro-musculare
si a proprietăţii muşchilor de a dezvolta forţă, să
efectueze acţiuni motrice intr-un timp minimal (Freu,
1977)
•Viteza sportivă este capacitatea, bazată pe
procesele cognitive, volitive maximale si funcţionale
ale sistemelor neuro-musculare, de a desfăşura in
diverse condiţii cea mai mare rapiditate de reacţie si
mişcare (Grosser, 1991)
•Viteza este capacitatea de a executa o mişcare
dată sau o suită de mişcări într-un timp cât mai scurt
(Nicu A., 1993).
13. Forme de manifestare a vitezei în fotbal
- viteza de acviteza de acviteza de acviteza de acţţţţiuneiuneiuneiune (execuţie) – miscare rapida si eficace in
contextul tehnico-tactic al jocului
- viteza de acviteza de acviteza de acviteza de acţţţţiuneiuneiuneiune (execuţie) cu mingea;
- viteza de deplasareviteza de deplasareviteza de deplasareviteza de deplasare fara minge;
- viteza de reacviteza de reacviteza de reacviteza de reacţţţţieieieie – răspuns rapid la acţiunea unui
coechipier sau adversar;
- viteza de decizieviteza de decizieviteza de decizieviteza de decizie – opţiunea rapidă (din multiplele
posibilitati) si eficace pentru o actiune (caracter cognitiv pregnant);
- viteza de anticipaviteza de anticipaviteza de anticipaviteza de anticipaţţţţieieieie – bazată pe experienţă ţi calităţi
cognitive, care permit „previziunea” acţiunilor colegilor sau
adversarilor;
- viteza de percepviteza de percepviteza de percepviteza de percepţţţţieieieie – capacitatea de asimilare, analiză şi
exploatare rapidă a informaţiilor cu privire la evoluţia jocului, cu sau
fără ajutorul altora.
14. 2. For2. For2. For2. Forţţţţaaaa
• Forţa musculară este
aptitudinea motrică ce
permite omului să
învingă o rezistenţă
sau să se opună
acesteia printr-un
efort muscular intens
(R. Manno, 1996).
15. Specific fotbalului întâlnim următoarele aspecte:
• forţa de lovire a mingii – determinată de :
- precizia loviturii;
- volumul masei musculare;
- viteza de aplicare;
- corectitudinea tehnicii;
• forţa de depăşire a adversarului – determinată de:
- volumul şi puterea masei musculare;
- tehnica de efectuare a luptei;
• forţa de învingere a greutăţii proprii – manifestată în:
- viteza de deplasare;
- detenta;
- schimbarea de direcţie.
Gh. Dumitrescu, 2011
16. 3. Rezisten3. Rezisten3. Rezisten3. Rezistenţţţţaaaa
Aptitudinea motrică
ce permite omului să
facă faţă oboselii în
eforturile de lungă
durată (R. Manno,
1997, 101).
17. În fotbal distingem trei tipuri de rezistenţă
• RezistenRezistenRezistenRezistenţţţţa aeroba aeroba aeroba aerobăăăă – este capacitatea de a efectua o activitate de lungă
durată şi de a face faţă oboselii specifice provocate de sistemul aerob. În
cursul tipului de activitate care implică rezistenţa aerobă, bătăile inimii sunt
accelerate (180 b/minut) iar volumul pe minut al inimii (volumul sângelui
pompat de inimă într-un minut) este de circa 30 de litri.Efortul de intensitate
medie favorizează adaptarea corpului şi vascularizarea capilarelor, vitale
pentru alimentarea cu oxigen a celulelor musculare.- alergări de durată
• RezistenRezistenRezistenRezistenţţţţa la acidul lactica la acidul lactica la acidul lactica la acidul lactic – se referă la capacitatea unui jucător de a
efectua o activitate de durată medie timp de 30 – 90 de secunde la
intensitate mare. În consecinţă, jucătorii resimt lipsa de oxigen care trebuie
recuperată în cursul intervalului de odihnă. Exerciţiile de mare intensitate
solicită sistemul lactic să producă mari cantităţi de lactat, adesea peste 8 –
12 milimoli. Dacă jucătorul nu este antrenat să facă faţă acumulării în sânge
a lactatului el va fi obligat fie să încetinească ritmul fie să se oprească. -
alergările de 200,400m
• RezistenRezistenRezistenRezistenţţţţa alactica alactica alactica alacticăăăă – se referă la capacitatea jucătorului de a repeta şi
tolera oboseala produsă pe o durată scurtă (sub 10 secunde) a tipului de
activitate de maximă intensitate. -sprinturi
18. 4. Mobilitatea4. Mobilitatea4. Mobilitatea4. Mobilitatea
• Capacitatea omului
de a utiliza la maxim
potenţialul anatomic
al articulaţiilor,
concretizată prin
efectuarea unor
mişcări cu
amplitudine mare.
N.Alexe 1993
19. 2. Pregătirea tehnică
• Tehnica reprezintă
ansamblul de deprinderi
motrice, specifice jocului,
desfăşurate pe baza
capacităţilor fizice ale
jucătorilor, în vederea
satisfacerii unor cerinţe
ale tacticii de apărare sau
atac(G. Dumitrescu,2001).
• Tehnica include:
elemente tehniceelemente tehniceelemente tehniceelemente tehnice şşşşiiii
procedee tehnice.procedee tehnice.procedee tehnice.procedee tehnice.
20. Tehnica - sistematizare
ELEMENTE TEHNICE FELEMENTE TEHNICE FELEMENTE TEHNICE FELEMENTE TEHNICE FĂĂĂĂRRRRĂĂĂĂ MINGEMINGEMINGEMINGE
1.ALERGĂRILE
2.SCHIMBĂRILE DE DIRECŢIE
3.CĂDERILE
4.RIDICĂRILE DE LA SOL
5.SĂRITURILE
6.OPRIRILE
7.ROSTOGOLIRILE
ELEMENTE TEHNICE ALEELEMENTE TEHNICE ALEELEMENTE TEHNICE ALEELEMENTE TEHNICE ALE
PORTARULUIPORTARULUIPORTARULUIPORTARULUI
1.POZIŢIA FUNDAMENTALĂ
2.DEPLASĂRILE ÎN POARTĂ ŞI ÎN TEREN
3.PRINDEREA MINGII
4.BOXAREA MINGII
5.DEVIEREA MINGII
6.BLOCAREA MINGII
7.REPUNEREA MINGII CU MÂNA
21. 1.PRELUAREA MINGII1.PRELUAREA MINGII1.PRELUAREA MINGII1.PRELUAREA MINGII
1.ROSTOGOLITE CU PARTEA INTERIOARĂ A PICIORULUI
2.ROSTOGOLITE, CU PARTEA EXTERIOARĂ A LABEI
PICIORULUI
3.CU PARTEA INTERIOARĂ A LABEI PICIORULUI PRIN
AMORTOZARE
4.CU ŞIRETUL PLIN, CU AMORTIZARE
5.CU COAPSA PRIN AMORTIZARE
6.CU PIEPTUL PRIN AMORTIZARE
7.CU CAPUL PRIN AMORTIZARE
8.CU TALPA PRIN AMORTIZARE
9.CU AMBELE GAMBE CU RICOŞARE
2.DEPOSEDAREA DE2.DEPOSEDAREA DE2.DEPOSEDAREA DE2.DEPOSEDAREA DE
MINGEMINGEMINGEMINGE
1.PRIN ATAC DIN FAŢĂ
2.PRIN ATAC DIN SPATE,FĂRĂ ŞI PRIN ALUNECARE
3.PRIN ATAC DIN LATERAL FĂRĂ ŞI PRIN ALUNECARE
3.PROTEJAREA MINGII3.PROTEJAREA MINGII3.PROTEJAREA MINGII3.PROTEJAREA MINGII
1.DE PE LOC
2.DIN MIŞCARE, ÎN TIMPUL CONDUCERII
22. 1.CU INTERIORUL LABEI PICIORULUI
2.CU EXTERIORUL LABEI PICIORULUI
3.CU ŞIRETUL PLIN
4.CONDUCEREA MINGII4.CONDUCEREA MINGII4.CONDUCEREA MINGII4.CONDUCEREA MINGII
5.MI5.MI5.MI5.MIŞŞŞŞCCCCĂĂĂĂRIRIRIRI ÎÎÎÎNNNNŞŞŞŞELELELELĂĂĂĂTOARETOARETOARETOARE
1.CU TRUNCHIUL DIN POZIŢIE STATICĂ ŞI DIN DEPLASARE
2.CU PICIORUL DIN POZIŢIE STATICĂ ŞI DIN DEPLASARE
3.CU CAPUL(CU PRIVIREA
1.CU INTERIORUL LABEI PICIORULUI(LATUL)
2.CU ŞIRETUL PLIN(RISTUL)
3.CU ŞIRETUL EXTERIOR
4.CU ŞIRETUL INTERIOR
5. CU EXTERIORUL LABEI PICIORULUI
6.CU VÂRFUL LABEI PICIORULUI
7.CU CĂLCÂIUL
8.PRIN DEVIERE CU ŞIIRETUL EXTERIOR SAU
EXTERIORUL LABEI
9.PRIN DEVIERE CU ŞIRETUL INTERIOR SAU INTERIORUL
LABEI PICIORULUI
10.CU GENUNCHIUL
11.ARUNCAREA MINGII CU PICIORUL
12.LOVIREA MINGII DIN DROP(DEMI-VOLE)
13.LOVIREA MINGII DIN VOLE
14.LOVIREA MINGII PRIN FOARFECĂ
6.LOVIREA MINGII CU PICIORUL6.LOVIREA MINGII CU PICIORUL6.LOVIREA MINGII CU PICIORUL6.LOVIREA MINGII CU PICIORUL
23. 7.LOVIREA MINGII CU CAPUL7.LOVIREA MINGII CU CAPUL7.LOVIREA MINGII CU CAPUL7.LOVIREA MINGII CU CAPUL
1.DE PE LOC, CU UN PICIOR ÎNAINTE
2.DE PE LOC, CU PICIOARELE PE ACEEAŞI LINIE
3. SPRE LATERAL
4.SPRE ÎNAPOI
5.DIN SĂRITURĂ, CU BĂTAIE PE PICIOR
6.DIN SĂRITURĂ, CU BĂTAIE PE AMBELE PICIOARE
7.DIN ALERGARE
8.DIN PLONJON(DE PE LOC SAU DIN ALERGARE
24. 3.Pregătirea tactică
Pregătirea tactică reprezintă
una din componentele cele
mai dinamice ale
antrenamentului fiind
condiţionată de pregătirea
fizică, tehnică, psihică şi
teoretică.
Prin intermediul ei jucătorii îşi
însuşesc modalităţile
organizării, pregătirii şi
desfăşurării acţiunilor de atac
şi de apărare potrivit unei
anumite concepţii de joc.
25. Metodele pregMetodele pregMetodele pregMetodele pregăăăătirii tacticetirii tacticetirii tacticetirii tactice
• Metoda explicativ-demonstrativă - la tablă
• Metoda demonstrativă - pe teren
• Metoda exersării analitice - fără adversitate
• Metoda acţiunilor-joc - situaţional
• Metoda jocurilor tactice -superiorităţi, inferiorităţi etc.
• Metoda modelării tactice - model de joc
28. 4. Pregătirea teoretică
• Pregătirea teoretică
reprezintă ansamblul
informaţiilor însuşite de
sportiv în vederea
cunoaşterii şi explicării
principiilor, regulilor şi
metodelor care determină
creşterea capacităţii sale
de efort şi de performanţă,
ca şi anticiparea
concursului următor
pentru abordarea lui
adecvată (A. Nicu, 1993).
29. 5. Pregătirea psihologică
Pregătirea psihică
determină, prin mijloacele
antrenamentului şi ale
acţiunilor educaţionale,
creşterea capacităţii
psihice pentru a-i permite
sportivului desfăşurarea
unor acţiuni eficiente şi
obţinerea unor rezultate
superioare în concursuri
(M. Epuran, 1980).
31. E. Planificarea antrenamentului
- în funcţie de calendarul competiţional
- periodizare - pregătitoare, precompetiţională, competiţională, de tranziţie
- macrociclu - mezociclu -microciclu -lecţie de antrenament
- microciclu - introductiv, de încărcare, de impact, competiţional, de
refacere
- lecţia de antrenament- introducere, încălzire, parte principală ( tema
antrenamentului efectuată în progresie didactică), individualizare, revenire
32. NOROC este ceea ce seNOROC este ceea ce seNOROC este ceea ce seNOROC este ceea ce se îîîîntntntntââââmplmplmplmplăăăă ccccâââândndndnd
ANTRENANTRENANTRENANTRENAAAAMENTUL seMENTUL seMENTUL seMENTUL se îîîîntntntntââââlnelnelnelneşşşşte fate fate fate faţăţăţăţă îîîîn fan fan fan faţăţăţăţă cucucucu
OPORTUNITATEA.OPORTUNITATEA.OPORTUNITATEA.OPORTUNITATEA.
