ݺߣ

ݺߣShare a Scribd company logo

Apocrifa epistola lui ieremia

•Download as TXT, PDF•
•
S
skorpyon2015

Apocrifa epistola lui ieremia

1 of 3
Download to read offline
Copia scrisorii pe care a trimis-o Ieremia catre cei care aveau sa fie dusi robi in Babilon de regele Babilonului, pentru a le face cunoscute sfaturile pe care Dumnezeu i le-a incredintat. 1. Din cauza pacatelor cu care ati pacatuit inaintea lui Dumnezeu, veti fi dusi robi in Babilon de Nabucodonosor, regele Babilonului. 2. Si dupa ce veti intra in Babilon, veti ramane acolo ani multi si pentru mult timp, pana la al saptelea neam; iar dupa aceea va voi scoate in pace de acolo. 3. Si veti vedea in Babilon dumnezei de argint si de aur si de lemn, purtati pe umeri si care insufla teama neamurilor. 4. Paziti-va! Nu va asemanati cu cei de alt neam si teama sa nu va cuprinda inaintea acestor dumnezei, 5. Cand veti vedea multime dinaintea si dinapoia lor, inchinandu-li-se. Ziceti mai degraba in inima voastra: tie trebuie sa ne inchinam, Stapane! 6. Caci ingerul Meu cu voi este; El este cel care va purta grija de viata voastra. 7. Ca limba lor este netezita de un mester si ei sant imbracati cu aur si cu argint si sant minciuna si nu pot sa vorbeasca. 8. Si ca pentru o fecioara iubitoare de podoabe iau aur si din el fac cununi, pentru capetele dumnezeilor lor. 9. Uneori chiar preotii iau de la dumnezeii lor aur si argint si-l cheltuiesc pentru ei insisi. Ba chiar fac daruri din el si desfranatelor, in casele de desfrau. 10. Si-i impodobesc cu vesminte, ca pe niste oameni, pe acesti dumnezei de argint, de aur si de lemn; insa ei nu se pot apara nici de rugina, nici de viermi, 11. Cu toata haina de purpura pe care le-o pun. Le sterg chipurile, din pricina prafului din templu care se asaza gros pe ei. 12. Unul tine un sceptru ca un guvernator de provincie, dar n-ar putea sa ucida pe cel care l-ar jigni; 13. Altul tine in dreapta sabie sau secure, dar n-ar putea sa se razboiasca si sa se apere de hoti. 14. Prin aceasta se vede lamurit ca ei nu sant dumnezei; nu va temeti de ei. 15. Precum un vas care s-a spart nu mai este de folos unui om, tot asa este si cu dumnezeii lor, pe care ii asaza in temple. 16. Ochii lor sant plini de praful ridicat de picioarele celor ce intra. 17. Si precum se inchid din toate partile portile (temnitei) in urma unui om care a hulit pe rege si care va fi dus la moarte, tot asa si preotii intaresc templele acestor dumnezei cu porti, zavoare si bare, de teama ca ei sa nu fie furati de hoti. 18. Ei aprind lumini, si inca mai multe decat pentru ei insisi; acesti dumnezei nu sant in stare sa vada macar una singura din ele. 19. Ca si despre o grinda a templului, se zice ca launtrul lor este ros de viermii care ies din pamant, si ii mananca pe ei si vesmintele de pe ei, si ei nu simt. 20. Fata lor este innegrita de fumul care se ridica din templu. 21. Pe trupul lor si pe capul lor zboara liliecii, randunelele si alte pasari; sar chiar si pisici. 22. Dupa aceste semne veti recunoaste ca ei nu sant dumnezei; nu va temeti de ei! 23. Aurul cu care sant imbracati este numai pentru frumusete; dar daca nu-l freci de rugina, nu mai straluceste. Cand au fast turnati, ei n-au simtit nimic. 24. Ei au fost cumparati cu pret mare, desi in ei nu este suflare de viata. 25. Neavand picioare, sant purtati pe umeri, aratand neputinta lor rusinoasa oamenilor. Slujitorii lor sant de asemenea rusinati, caci cu ajutorul lor se ridica dumnezeii lor daca ei cad la pamant. 26. Daca ii pune cineva in picioare, ei nu se pot misca singuri; daca se apleaca, ei nu se pot indrepta; ci ca unor morti li se pun daruri inainte. 27. Preotii vand, in folosul lor, cele jertfite; de asemenea femeile lor sareaza o parte, fara a imparti ceva saracului si neputinciosului. Femei in stare de necuratie si femei lehuze indraznesc sa se atinga de jertfele acestor dumnezei.
28. Stiind deci din acestea ca ei nu sant dumnezei, nu va temeti de ei! 29. De ce dar sa fie numiti dumnezei? Fiindca femeile sant cele care aduc daruri inaintea acestor dumnezei de argint, de aur si de lemn. 30. In templele lor stau preotii cu haina rupta, cu capul si barbia rase, cu capul descoperit. 31. Si zbiara si striga inaintea dumnezeilor lor ca la ospetele pentru morti. 32. Preotii iau vesmintele dumnezeilor, ca sa imbrace cu ele pe femeile si pe copiii lor. 33. Daca li se face rau sau bine, ei nu sant in stare sa rasplateasca; ei nu sant in stare sa ridice un rege pe tron sau sa-l dea jos. 34. De asemenea nu sant in stare sa dea bogatie sau argint. Daca cineva face o fagaduinta si nu o tine, ei nu pot sa ceara socoteala de ea. 35. Ei nu pot scapa un om de la moarte, nici sa smulga pe cel slab din mana celui silnic, 36. Nici sa redea vederea unui orb nici sa scape pe un om din nevoie, 37. Nici sa aiba mila de o vaduva, nici sa fie binefacatori unui orfan. 38. Asemenea pietrelor scoase din munti sant acesti idoli de lemn, imbracati cu aur si cu argint. Cei ce slujesc lor vor fi rusinati. 39. Cum poate cineva sa gandeasca sau sa spuna ca acestia sant dumnezei? 40. Caldeii insisi ii necinstesc; daca vad un om mut, il aduc inaintea lui Bel si cer ca acest om sa vorbeasca, ca si cum dumnezeul (Bel) ar putea sa auda; 41. Ei nu sant in stare sa gandeasca ia aceasta si sa paraseasca pe acesti dumnezei, atat de mult le lipseste bunul simt! 42. Femei incinse cu funii se asaza la drumuri, ca sa arda tarate ca tamaie; 43. Cand una din ele, atrasa de vreun trecator, s-a culcat cu el, isi bate joc de vecina sa ca nu s-a invrednicit ca ea si ca funia ei a ramas nerupta. 44. Tot ce se face in jurul acestor dumnezei este minciuna. Cum poate cineva sa gandeasca sau sa spuna ca acestia sant dumnezei? 45. Facuti de tamplari si de argintari, ei nu sant nimic altceva decat ceea ce vor acesti mesteri ca ei sa fie. 46. Acesti lucratori care ii fac n-au mult de trait; cum ar putea sa fie dumnezei cele faurite de ei? 47. Ei nu vor fi lasat urmasilor lor decat minciuna si rusine. 48. Cand vin asupra oamenilor razboaie sau nenorociri, preotii se sfatuiesc unde sa se ascunda cu dumnezeii lor; 49. Cum dar nu puteti intelege ca nu sant dumnezei cei care nu se pot izbavi pe ei insisi de la razboaie sau de la nenorociri? 50. Pentru ca ei sant de lemn, imbracati cu aur sau argint, se va recunoaste mai tarziu ca ei nu sant decat minciuna; va fi limpede pentru toti, popoare si regi, ca ei nu sant dumnezei, ci lucruri de maini omenesti, si ca in ei nu se afla nici o lucrare dumnezeiasca. 51. Cui nu-i va fi, deci, lamurit, ca acestia nu sant dumnezei? 52. Caci ei nu pot sa puna un rege intr-o tara, nici sa dea oamenilor ploaie. 53. Nici sa-si faca dreptate, nici sa scape un asuprit de nedreptate; ei sant neputinciosi ca ciorile intre cer si pamant. 54. Daca focul cade pe templul acestor dumnezei de lemn, acoperiti cu aur sau cu argint, preotii lor vor fugi si vor scapa, dar ei ca niste grinzi vor arde in mijlocul flacarilor lor. 55. Ei nu se pot impotrivi nici regelui, nici vrajmasilor. 56. Cum poate cineva sa creada si sa gandeasca ca acestia sant dumnezei? 57. Nici de hoti si de talhari nu pot sa scape dumnezeii cei de lemn, imbracati cu argint si cu aur; indraznetii le vor smulge aurul si argintul si vor pleca cu imbracamintea care ii acopera; ei sunt neputinciosi sa-si dea ajutor. 58. Este mai bine a fi un rege care isi desfasoara curajul sau un vas de folos intr-o casa, de care se foloseste stapanul, decat a fi acesti dumnezei mincinosi; sau, inca, o usa la o casa, care pazeste ceea ce se gaseste inauntru, decat a fi acesti dumnezei mincinosi; sau un stalp de lemn intr-un palat, decat a fi acesti dumnezei mincinosi. 59. Soarele, luna si stelele, care stralucesc si sant oranduite spre un folos, sant ascultatoare; 60. De asemenea fulgerul este frumos de vazut cand izbucneste; de asemenea, vantul bate in toata tara. 61. Norii indeplinesc porunca pe care le-o da Dumnezeu de a strabate tot
pamantul; si focul, trimis de sus sa mistuie munti si paduri, face ce i s-a poruncit. 62. Acesti dumnezei insa nu le sant asemenea nici in frumusete nici in putere. 63. De aceea nu se poate nici gandi, nici zice ca acestia sant dumnezei, fiindca nu sant in stare sa dea dreptatea si sa faca bine oamenilor. 64. Stiind deci ca acestia nu sant dumnezei, nu va temeti de ei. 65. Caci ei nu pot nici sa blesteme, nici sa binecuvanteze pe rege, 66. Nici sa arate printre popoare semne in cer; ei nu stralucesc ca soarele si nu lumineaza ca luna. 67. Fiarele pretuiesc mai mult decat ei; ele pot sa fuga intr-un adapost si sa se ajute singure. 68. In nici un chip nu ne este dovedit ca acestia sant dumnezei, deci nu va temeti de ei! 69. Ca o sperietoare intr-o bostanarie, care nu pazeste nimic, tot asa este cu dumnezeii lor de lemn, imbracati cu aur si cu argint. 70. Inca ceva: dumnezeii lor de lemn, imbracati in aur si argint, seamana cu o tufa de maracini intr-o gradina, pe care se asaza tot felul de pasari; sau cu un mort aruncat intr-un loc intunecos. 71. Dupa porfira si visonul care putrezesc pe ei, veti recunoaste ca ei nu sunt dumnezei. In cele din urma ei vor fi mancati si vor ajunge o rusine in tara. 72. Mai mult pretuieste omul drept, care n-are idoli; el nu va avea sa se teama de rusine.

More Related Content

Apocrifa epistola lui ieremia

  • 1. Copia scrisorii pe care a trimis-o Ieremia catre cei care aveau sa fie dusi robi in Babilon de regele Babilonului, pentru a le face cunoscute sfaturile pe care Dumnezeu i le-a incredintat. 1. Din cauza pacatelor cu care ati pacatuit inaintea lui Dumnezeu, veti fi dusi robi in Babilon de Nabucodonosor, regele Babilonului. 2. Si dupa ce veti intra in Babilon, veti ramane acolo ani multi si pentru mult timp, pana la al saptelea neam; iar dupa aceea va voi scoate in pace de acolo. 3. Si veti vedea in Babilon dumnezei de argint si de aur si de lemn, purtati pe umeri si care insufla teama neamurilor. 4. Paziti-va! Nu va asemanati cu cei de alt neam si teama sa nu va cuprinda inaintea acestor dumnezei, 5. Cand veti vedea multime dinaintea si dinapoia lor, inchinandu-li-se. Ziceti mai degraba in inima voastra: tie trebuie sa ne inchinam, Stapane! 6. Caci ingerul Meu cu voi este; El este cel care va purta grija de viata voastra. 7. Ca limba lor este netezita de un mester si ei sant imbracati cu aur si cu argint si sant minciuna si nu pot sa vorbeasca. 8. Si ca pentru o fecioara iubitoare de podoabe iau aur si din el fac cununi, pentru capetele dumnezeilor lor. 9. Uneori chiar preotii iau de la dumnezeii lor aur si argint si-l cheltuiesc pentru ei insisi. Ba chiar fac daruri din el si desfranatelor, in casele de desfrau. 10. Si-i impodobesc cu vesminte, ca pe niste oameni, pe acesti dumnezei de argint, de aur si de lemn; insa ei nu se pot apara nici de rugina, nici de viermi, 11. Cu toata haina de purpura pe care le-o pun. Le sterg chipurile, din pricina prafului din templu care se asaza gros pe ei. 12. Unul tine un sceptru ca un guvernator de provincie, dar n-ar putea sa ucida pe cel care l-ar jigni; 13. Altul tine in dreapta sabie sau secure, dar n-ar putea sa se razboiasca si sa se apere de hoti. 14. Prin aceasta se vede lamurit ca ei nu sant dumnezei; nu va temeti de ei. 15. Precum un vas care s-a spart nu mai este de folos unui om, tot asa este si cu dumnezeii lor, pe care ii asaza in temple. 16. Ochii lor sant plini de praful ridicat de picioarele celor ce intra. 17. Si precum se inchid din toate partile portile (temnitei) in urma unui om care a hulit pe rege si care va fi dus la moarte, tot asa si preotii intaresc templele acestor dumnezei cu porti, zavoare si bare, de teama ca ei sa nu fie furati de hoti. 18. Ei aprind lumini, si inca mai multe decat pentru ei insisi; acesti dumnezei nu sant in stare sa vada macar una singura din ele. 19. Ca si despre o grinda a templului, se zice ca launtrul lor este ros de viermii care ies din pamant, si ii mananca pe ei si vesmintele de pe ei, si ei nu simt. 20. Fata lor este innegrita de fumul care se ridica din templu. 21. Pe trupul lor si pe capul lor zboara liliecii, randunelele si alte pasari; sar chiar si pisici. 22. Dupa aceste semne veti recunoaste ca ei nu sant dumnezei; nu va temeti de ei! 23. Aurul cu care sant imbracati este numai pentru frumusete; dar daca nu-l freci de rugina, nu mai straluceste. Cand au fast turnati, ei n-au simtit nimic. 24. Ei au fost cumparati cu pret mare, desi in ei nu este suflare de viata. 25. Neavand picioare, sant purtati pe umeri, aratand neputinta lor rusinoasa oamenilor. Slujitorii lor sant de asemenea rusinati, caci cu ajutorul lor se ridica dumnezeii lor daca ei cad la pamant. 26. Daca ii pune cineva in picioare, ei nu se pot misca singuri; daca se apleaca, ei nu se pot indrepta; ci ca unor morti li se pun daruri inainte. 27. Preotii vand, in folosul lor, cele jertfite; de asemenea femeile lor sareaza o parte, fara a imparti ceva saracului si neputinciosului. Femei in stare de necuratie si femei lehuze indraznesc sa se atinga de jertfele acestor dumnezei.
  • 2. 28. Stiind deci din acestea ca ei nu sant dumnezei, nu va temeti de ei! 29. De ce dar sa fie numiti dumnezei? Fiindca femeile sant cele care aduc daruri inaintea acestor dumnezei de argint, de aur si de lemn. 30. In templele lor stau preotii cu haina rupta, cu capul si barbia rase, cu capul descoperit. 31. Si zbiara si striga inaintea dumnezeilor lor ca la ospetele pentru morti. 32. Preotii iau vesmintele dumnezeilor, ca sa imbrace cu ele pe femeile si pe copiii lor. 33. Daca li se face rau sau bine, ei nu sant in stare sa rasplateasca; ei nu sant in stare sa ridice un rege pe tron sau sa-l dea jos. 34. De asemenea nu sant in stare sa dea bogatie sau argint. Daca cineva face o fagaduinta si nu o tine, ei nu pot sa ceara socoteala de ea. 35. Ei nu pot scapa un om de la moarte, nici sa smulga pe cel slab din mana celui silnic, 36. Nici sa redea vederea unui orb nici sa scape pe un om din nevoie, 37. Nici sa aiba mila de o vaduva, nici sa fie binefacatori unui orfan. 38. Asemenea pietrelor scoase din munti sant acesti idoli de lemn, imbracati cu aur si cu argint. Cei ce slujesc lor vor fi rusinati. 39. Cum poate cineva sa gandeasca sau sa spuna ca acestia sant dumnezei? 40. Caldeii insisi ii necinstesc; daca vad un om mut, il aduc inaintea lui Bel si cer ca acest om sa vorbeasca, ca si cum dumnezeul (Bel) ar putea sa auda; 41. Ei nu sant in stare sa gandeasca ia aceasta si sa paraseasca pe acesti dumnezei, atat de mult le lipseste bunul simt! 42. Femei incinse cu funii se asaza la drumuri, ca sa arda tarate ca tamaie; 43. Cand una din ele, atrasa de vreun trecator, s-a culcat cu el, isi bate joc de vecina sa ca nu s-a invrednicit ca ea si ca funia ei a ramas nerupta. 44. Tot ce se face in jurul acestor dumnezei este minciuna. Cum poate cineva sa gandeasca sau sa spuna ca acestia sant dumnezei? 45. Facuti de tamplari si de argintari, ei nu sant nimic altceva decat ceea ce vor acesti mesteri ca ei sa fie. 46. Acesti lucratori care ii fac n-au mult de trait; cum ar putea sa fie dumnezei cele faurite de ei? 47. Ei nu vor fi lasat urmasilor lor decat minciuna si rusine. 48. Cand vin asupra oamenilor razboaie sau nenorociri, preotii se sfatuiesc unde sa se ascunda cu dumnezeii lor; 49. Cum dar nu puteti intelege ca nu sant dumnezei cei care nu se pot izbavi pe ei insisi de la razboaie sau de la nenorociri? 50. Pentru ca ei sant de lemn, imbracati cu aur sau argint, se va recunoaste mai tarziu ca ei nu sant decat minciuna; va fi limpede pentru toti, popoare si regi, ca ei nu sant dumnezei, ci lucruri de maini omenesti, si ca in ei nu se afla nici o lucrare dumnezeiasca. 51. Cui nu-i va fi, deci, lamurit, ca acestia nu sant dumnezei? 52. Caci ei nu pot sa puna un rege intr-o tara, nici sa dea oamenilor ploaie. 53. Nici sa-si faca dreptate, nici sa scape un asuprit de nedreptate; ei sant neputinciosi ca ciorile intre cer si pamant. 54. Daca focul cade pe templul acestor dumnezei de lemn, acoperiti cu aur sau cu argint, preotii lor vor fugi si vor scapa, dar ei ca niste grinzi vor arde in mijlocul flacarilor lor. 55. Ei nu se pot impotrivi nici regelui, nici vrajmasilor. 56. Cum poate cineva sa creada si sa gandeasca ca acestia sant dumnezei? 57. Nici de hoti si de talhari nu pot sa scape dumnezeii cei de lemn, imbracati cu argint si cu aur; indraznetii le vor smulge aurul si argintul si vor pleca cu imbracamintea care ii acopera; ei sunt neputinciosi sa-si dea ajutor. 58. Este mai bine a fi un rege care isi desfasoara curajul sau un vas de folos intr-o casa, de care se foloseste stapanul, decat a fi acesti dumnezei mincinosi; sau, inca, o usa la o casa, care pazeste ceea ce se gaseste inauntru, decat a fi acesti dumnezei mincinosi; sau un stalp de lemn intr-un palat, decat a fi acesti dumnezei mincinosi. 59. Soarele, luna si stelele, care stralucesc si sant oranduite spre un folos, sant ascultatoare; 60. De asemenea fulgerul este frumos de vazut cand izbucneste; de asemenea, vantul bate in toata tara. 61. Norii indeplinesc porunca pe care le-o da Dumnezeu de a strabate tot
  • 3. pamantul; si focul, trimis de sus sa mistuie munti si paduri, face ce i s-a poruncit. 62. Acesti dumnezei insa nu le sant asemenea nici in frumusete nici in putere. 63. De aceea nu se poate nici gandi, nici zice ca acestia sant dumnezei, fiindca nu sant in stare sa dea dreptatea si sa faca bine oamenilor. 64. Stiind deci ca acestia nu sant dumnezei, nu va temeti de ei. 65. Caci ei nu pot nici sa blesteme, nici sa binecuvanteze pe rege, 66. Nici sa arate printre popoare semne in cer; ei nu stralucesc ca soarele si nu lumineaza ca luna. 67. Fiarele pretuiesc mai mult decat ei; ele pot sa fuga intr-un adapost si sa se ajute singure. 68. In nici un chip nu ne este dovedit ca acestia sant dumnezei, deci nu va temeti de ei! 69. Ca o sperietoare intr-o bostanarie, care nu pazeste nimic, tot asa este cu dumnezeii lor de lemn, imbracati cu aur si cu argint. 70. Inca ceva: dumnezeii lor de lemn, imbracati in aur si argint, seamana cu o tufa de maracini intr-o gradina, pe care se asaza tot felul de pasari; sau cu un mort aruncat intr-un loc intunecos. 71. Dupa porfira si visonul care putrezesc pe ei, veti recunoaste ca ei nu sunt dumnezei. In cele din urma ei vor fi mancati si vor ajunge o rusine in tara. 72. Mai mult pretuieste omul drept, care n-are idoli; el nu va avea sa se teama de rusine.