�ݺ�ߣ

Viitorul fondurilor europene
în România, în contextul
Strategiei Europa 2020
Prof.univ.dr. Vasile Pușcaș

Baia Mare, 2.11.2012

Cuprins:
 Context
 Priorități și obiective ale Strategiei Europa 2020;
 Planul Național de Reformă
 Creșterea gradului de absorbție a fondurilor structurale și de
coeziune
 Absorbția fondurilor europene- Direcții Strategice
 Pregătirea procesului de programare a fondurilor europene
(2014-2020).

I. Context:
 Europa trece printr-o perioadă de transformare, criza a anulat
ani de progrese economice şi sociale, evidenţiind deficienţele
structurale ale economiei Europei;
 Provocările globale se intensifică – economiile sunt tot mai
interdependente, finanţele mondiale necesită măsuri
corective;
 Este necesară o strategie care să permită ieşirea din criză şi
care să transforme Uniunea Europeană într-o economie
inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, caracterizată prin
niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, productivitate
şi coeziune socială.

Strategia Europa 2020 este
soluția ieșirii din criză prin
economia socială de piață ?

II. Priorităţi ale Strategiei
“Europa 2020”:

 Creştere inteligentă – dezvoltarea unei economii
bazate pe cunoaştere şi inovare;
 Creştere durabilă – promovarea unei economii
mai eficiente din punctul de vedere al utilizării
resurselor, mai ecologice şi mai competitive;
 Creştere favorabilă incluziunii – promovarea unei
economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de
muncă, în măsură să asigure coeziunea
economică, socială şi teritorială.

Obiective ale Strategiei
“Europa 2020”:

- Rata ocupării forţei de muncă a populaţiei cu vârsta
cuprinsă între 20 şi 64 de ani ar trebui să crească la cel
puţin 75%;
- Uniunea Europeană urmăreşte în prezent obiectivul de a
investi 3% în cercetare-dezvoltare;
- Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin
20% faţă de nivelurile din 1990, creşterea cu 20% a
ponderii surselor regenerabile de energie în consumul final
de energie şi o creştere cu 20% a eficienţei energetice;
- Reducerea ratei abandonului şcolar şi sporirea numărului
populaţiei cu studii superioare;
- Numărul cetăţenilor europeni cu un nivel de trai inferior
pragului naţional de sărăcie ar trebui redus cu 25%.

III. Programul Naţional de
Reformă

 are ca priorităţi: realizarea unei economii inteligente, durabile
şi favorabile incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei
de muncă, productivitate şi de coeziune socială.
 în conformitate cu Programul de Guvernare, Programul de
Convergenţă, Strategia Fiscal Bugetară şi ţinând cont de
obiectivele UE prevăzute în Strategia “Europa 2020”,
strategia economică a României pe termen mediu are în
vedere îmbunătăţirea predictibilităţii şi performanţelor
politicilor fiscale, maximizarea şi utilizarea eficientă a
fondurilor de la Uniunea Europeană.

IV. Creşterea gradului de
absorbţie a fondurilor
structurale şi de coeziune
 Planul de Măsuri Prioritare (PMP) pentru consolidarea
capacităţii de absorbţie a fondurilor structurale şi de
coeziune;
 Pe termen mediu, implementarea PMP trebuia să conducă la
evitarea dezangajării unor fonduri substanţiale la data de 31
decembrie 2013.
 Pe termen lung, PMP trebuia să creeze condiţiile necesare
realizării ţintei stabilite prin Cadrul Strategic Naţional de
Referinţă 2007-2013, şi anume absorbţia a cel puţin 90% din
fondurile structurale şi de coeziune alocate României.

Direcţii principale de acţiune ale
Planului de Măsuri Prioritare (I):

1. Managementul ciclului de proiect realizat de către
structurile responsabile de implementarea
programelor operaţionale
- monitorizarea permanentă a diverselor etape de
management al ciclului de proiect, astfel încât derapajele
să fie sesizate din timp şi să permită adoptarea unor
măsuri concrete;
- analiza detaliată a procedurilor de verificare şi
autorizarea plăţii aplicabile la fiecare Program Operaţional
şi identificarea unor soluţii de simplificare a acestui
proces.

Planului de Măsuri Prioritare (II):
2. Reglementări financiare privind gestionarea
Programelor Operaţionale şi a proiectelor
- în cadrul acestei direcţii de acţiune, măsurile urmăresc
atât sprijinirea beneficiarilor în identificarea şi asigurarea
resurselor financiare necesare derulării proiectelor, cât şi
asigurarea unui management financiar optim al PO.

3. Procedurile de achiziţii publice şi contracte de achiziţie
- principalele măsuri necesare în contextul implementării
fondurilor structurale şi de coeziune vizează standardizarea
documentaţiilor de atribuire, a formatelor de contracte,
precum şi stabilirea clară a competenţelor instituţionale de
verificare şi control a procedurilor de achiziţie publică.

Planului de Măsuri Prioritare
(III):

4. Abordarea activităţilor de control şi audit
- măsuri: îmbunătăţirea şi fluidizarea modului de
constatare a neregulilor şi de recuperare a creanţelor
bugetare provenite din nereguli;
- măsuri: asigurarea unui tratament unitar la nivelul
autorităţilor de management, organismelor intermediare şi
al diverselor structuri de control şi audit, a speţelor de
identificare pe diferite PO în ceea ce priveşte eligibilitatea
unor cheltuieli şi aplicarea unor corecţii financiare.

Direcţii principale de acţiune
ale Planului de Măsuri
Prioritare (IV):
5. Influenţa instituţiilor şi procedurilor externe
sistemului de gestionare a instrumentelor structurale
asupra procesului de evaluare, contractare şi
implementare a proiectelor
- măsuri: identificarea acestor instituţii în vederea stabilirii
relevanţei contribuţiei lor din perspectiva acquis-ului
comunitar, a legislaţiei naţionale specifice şi a categoriilor
de proiecte avizate.

Planului de Măsuri Prioritare (V):
6. Asigurarea unei capacităţi administrative adecvate
structurilor responsabile de implementarea PO
- măsuri: realizarea unei analize instituţionale pentru
fiecare PO şi identificarea unor modalităţi de angajare
suplimentară de personal, care nu greveze cheltuielile de
personal ale instituţiilor publice respective.

Planului de Măsuri Prioritare
(VI):

7. Capacitatea şi responsabilitatea beneficiarilor

- măsuri: stabilirea unor reguli orizontale mai stricte de
acordare a pre-finanţării;
- intensificarea activităţilor de instruire a beneficiarilor pe
teme ce ţin de implementarea proiectelor;
- acordarea de sprijin în pregătirea documentaţiilor de
atribuire pentru unii beneficiari din administraţia publică
centrală şi locală, ale căror proiecte prioritare aprobate se
confruntă cu dificultăţi şi întârzieri din cauza achiziţiilor
publice, prin intermediul Facilităţii de Asistenţă Tehnică
finanţată prin Programul Operaţional Asistenţă Tehnică.

V. Absorbţia fondurilor europene
- Direcţii strategice (I):

 Identificarea şi corectarea prevederilor diferitelor acte
normative care afectează buna implementare a
programelor operaţionale şi a proiectelor finanţate de
acestea;
 Optimizarea procedurilor de acces la finanţare şi de
implementare a proiectelor;
 Asigurarea cadrului necesar (cu prioritate a resurselor
bugetare) pentru demararea efectivă şi implementarea
proiectelor majore de infrastructură;
 Îmbunătăţirea eficacităţii şi micşorarea duratei procesului
de achiziţie publică

Absorbţia fondurilor europene -
Direcţii strategice (II):

- Suplimentarea alocărilor financiare pentru domeniile de
intervenţie cu impact socio-economic rapid şi substanţial;
- Identificarea unor mecanisme şi instrumente de facilitare a
accesului la cofinanţare pentru beneficiarii publici şi privaţi;
- Consolidarea capacităţii administrative a structurilor
responsabile de managementul şi controlul Programelor
Operaţionale, ceea ce va conduce la reducerea duratelor de
evaluare şi contractare a proiectelor şi a duratelor de
verificare şi plată a cererilor de rambursare;

Absorbţia fondurilor europene -
Direcţii strategice (III):
- Îmbunătăţirea cooperării şi comunicării dintre guvern,
beneficiari, firme de consultanţă şi instituţii financiar-bancare
pe aspecte legate de implementarea fondurilor structurale şi
de coeziune;
- Clarificarea şi uniformizarea cerinţelor şi practicilor de
control şi audit din partea organismelor abilitate, precum şi
îmbunătăţirea coordonării între aceste structuri.

VI. Pregătirea procesului de
programare a fondurilor
europene (2014-2020):

Demersuri europene pentru
perioada 2014-2020:
 Comunicarea Comisiei Europene privind Cadrul Financiar
Multianual 2014-2020 (iunie 2011, revizuire în iunie 2012)

411.190 mld. euro 338.994 mld. euro
40% 33%

Politica de coeziune
Plati directe
Alte politici

283.051 mld. euro
27%

Noua arhitectură a Politicii de
Coeziune:

Documentele de programare
2014-2020:
Nivel european CADRUL STRATEGIC COMUNITAR
FEDR, FSE, FC, FEADR şi FEAMP

Nivel naţional ACORDUL DE PARTENERIAT
FEDR, FSE, FC, FEADR şi FEAMP

Programe Operaţionale Programe pentru Programe
pentru FEDR dezvoltare rurală Operaţionale
(FEADR) (FEAMP)
Programe Operaţionale
Nivel naţional pentru FC
sau regional
Programe Operaţionale
multi-fond pentru
FEDR, FSE şi FC

Orientari metodologice:

Strategia UE 2020

Cadrul Strategic Comun
Acordul de
Parteneriat

Programul National de Reforma Programe
operationale
Documente strategice nationale
(conditionalitati ex-ante)

Programe de Dezvoltare Regionala

documente de
Strategia de Dezvoltare Teritoriala
implementare
(proceduri, eligibilitate, indicatori,
criterii de evaluare, etc.)

România încotro în anul
2020?

 Care ar putea fi obiectivul obiectivul global al
strategiei de dezvoltare a României?

 Care ar fi obiectivele specifice pe cele trei
coordonate majore de creştere trasate de la nivel
european?

 Care sunt priorităţile tematice de dezvoltare?

Vă mulțumesc pentru atenție și
pentru timpul acordat!

�ݺ�ߣ

Baia mare 2.11.2012 vasile puscas

More Related Content

Baia mare 2.11.2012 vasile puscas