際際滷

際際滷Share a Scribd company logo

Behaviorism

Download as PPTX, PDF
Mirela Vasluian
Mirela Vasluian

際際滷s in Romanian about behaviourism.

1 of 23
Downloaded 13 times
Behaviorismul ca rspuns la mediul 樽nconjurtor Vasluian Mirela Universitatea Titu Maiorescu Facultatea de Psihologie Universitatea Titu Maiorescu Bucureti Facultatea de Psihologie Bazele Psihologiei Sociale
Behaviorism
Ivan Pavlov Datele sunt ca aerul pentru orice tiin. Fr ele un om de tiin nu poate s existe.
Ivan Pavlov (1849-1936) La vederea unui fel de m但ncare gustos, un om flm但nd saliveaz
Abordare: Condiionarea clasic Un stimul neconditionat (vederea m但ncrii) poate provoca un rspuns necondiionat (salivaia). Daca un stimul neconditionat este insotit de un stimul neutru (sunetul unei sonerii) poate aprea un rspuns condiionat. Dup repetarea experienei stimulul condiionat poate singur (sunetul soneriei) s provoace un rspuns condiionat (salivaia).
Ulterior 樽n alte experimente Pavlov a demonstrat c rspunsurile condiionate (樽nvate) pot fi dezvate dac stimulul condiionat este aplicat de c但teva ori i nu este urmat de m但ncare. El a demonstrat de asemenea c un rspuns condiionat poate s fie at但t fizic, c但t i mental, 樽n experimente 樽n care a asociat stimuli variai cu durerea sau cu stri de fric i anxietate.
Principiul cunoscut azi ca abordarea clasic a condiionrii sau abordarea Pavlovian a marcat un punct de maxim importan pentru disciplina psihologiei care avea nevoie s se nasc i ca tiin, nu numai ca disciplin filozofic.
Edward Thorndike (1874 - 1949) Psihologia ne ajut s msurm probabilitatea ca un scop s fie atins.
A utilizat 樽n experimentele sale labirinturi si dispozitive pe care animalele trebuiau s le rezolve - acestea au devenit o marc a behaviorismului Utilizarea unor medii special create pentru ca subiecii experimentelor (pisici, obolani, porumbei) s fie expui unui anumit tip de stimuli care mai t但rziu au fost recunoscui ca 樽nvare instrumental sau condiionare instrumental.
rezultatul poate fi satisfctor (s scapi din cuc) C但nd un animal rspunde unui stimul rezultatul poate fi unul nesatisfctor (s rm但i prins 樽ntr-o cuc) Conexiunea dintre aciune i rezultat este 樽ntrit. Conexiunea dintre aciune i rezultat este slbit. Rspunsurile satisfctoare sunt pstrate, iar cele nesatisfctoare sunt eliminate.
Edward Thorndike Legea efectului: Probabilitatea ca 樽n viitor s reapar un rspuns la o situaie care are un rezultat satisfctor este mai mare, dec但t probabilitatea s reapar un rspuns la o situaie care are un rezultat nesatisfctor.
Cu alte cuvinte o secven stimul-rspuns este urmat de un rezultat satisfctor acest rspuns este ferm conectat cu situaia. Rspunsul este pstrat sub form de conexiune neuronal. Invers c但nd o secven stimul-rspuns este urmat de frustrare sau de un rezultat neplcut, conexiune neuronal este slbit p但n c但nd aceast opiune este eliminat. Ideea c rezultatul influeneaz 樽n sens invers perechea stimul - rspuns a devenit mai t但rziu una dintre teoriile de baz 樽n 樽nvare ( Theory of Learning Reinforcement)
Inteligena Uman Primele studii au fost efectuate pe animale, Thorndike public iniial Animal Intelligence Cel mai simplu model de inteligen este caracterizat de asocierea dintre un stimul i un rspuns din care rezult o conexiune neuronal Cu c但t un animal este mai inteligent cu at但t este mai capabil s fac aceste conexiuni Pentru inteligena uman a pus la punct un test de inteligen CAVD (Completion, Arithmetic, Vocabulary and Directions) dezvoltat pentru msurarea inteligenei mecanice (cum functioneaz lucrurile), inteligenei abstracte (abilitile creative) i a inteligenei sociale.
John B. Watson 1878 -1958
John B. Watson Oricine poate fi 樽nvat s fie orice
Experiment Micul Albert - experiment care astzi nu ar fi considerat etic I se prezinta intr-o prima etap micului Albert o serie de animale cu blan alb: iepure, sobolan, acesta nu are nici o reacie, 樽i vede linitit de preocuprile lui. In a doua etap se asociaz prezentarea acestora cu un zgomot puternic care ii produce spaim micului Albert, se repet aceast asociere. n etapa final micul Albert izbucnete 樽n pl但ns la vederea animalului fr s mai fie nevoie de zgomotul puternic.
B.F. Skinner 1904 -1990
Burrhus Frederick Skinner (1904-1990) reia modelul de intarire prin consecinte, legea efectului devenind legea intaririi. Comportamentul poate fi modelat prin 樽ntrire pozitiv sau negativ.
ntrire pozitiv i negativ Skinner Box (樽ntrirea pozitiva): Pas 1. Sobolanul se afla intr-o cusca, la capatul careia se afla o vergea. Mai intai sobolanul va explora noul mediu si apoi, intamplator, va veni in apropierea vergelei care deschide cusca. In acest moment, pe un canal aflat langa vergea, experimentatorul va lasa sa alunece hrana; Pas 2. dupa cateva asemenea recompense, sobolanul se va afla tot mai des in apropierea vergelei; dar in aceasta faza, hrana va veni numai daca sobolanul a atins intamplator vergeaua! Dupa atingeri gratificate, sobolanul va repeta aceste atingeri! Pas 3. Cand reactia este bine formata, experimentatorul trece la faza urmatoare, cu gratificari mai stricte: animalul trebuie sa apese in mod tintit vergeaua. Astfel, prin gratificarea unei serii de reactii, obtinem formarea {shaping) unui comportament operant (apasarea vergelei). Practic, ceea ce se realizeaza este o apropiere succesiva de comportamentul expectat initial. Skinner Box (樽ntrirea negativa): Sobolanul este pedepsit cu electrosocuri de fiecare data cand atinge vergeaua sau cand se deplaseaza intr-o anumita zona a custii.
Spectrul de baz al emoiilor umane este format din fric, furie i afeciune Pavlov a demonstrat c orice comportament poate fi 樽nvat prin condiionare Aceste emoii pot fi ataate unor subieci cu ajutorul condiionrii stimul-rspuns Oamenii pot fi condiionai s produc un anumit rspuns comportamental Oamenii pot fi condiionai s produc un anumit rspuns emoional Oricine, indiferent de natura sa, poate fi 樽nvat s fie orice.
Cutia neagra, Skinner box, se deschide in favoarea unei abordari de tip social-cognitiv. In viziunea behaviorismului clasic (radical) individul este supus unor constelatii controlate de stimuli, o marioneta de invatare, produs al unei serii de manipulari tintite. Daca unui anume stimul ii urmeaza o anume reactie, totul va fi redus la formula S-R: mediul apare drept variabila independenta, careia organismele ii sunt supuse si care poate conditiona comportamentul uman intr-o maniera absoluta. Daca reusim sa construim un mediu determinat, inseamna ca putem avea un CONTROL TOTAL!
Edward Tolman - Hri cognitive ale mediului Karl Lashley - Locusul memoriei Lorenz - Imprint Zing-Yang Huo - Nu exist mecanisme 樽nnscute i instincte Joseph Wolpe - Inhibiia reciproc (nevrozele post- rzboi) Alte contribuii la teoria behaviorist
Pavlov, 1941 - Reflexele conditionate si psihiatria Thorndike, 1905 - Elementele psihologiei Thorndike, 1910 - Contributie la psihologia educatiei Thorndike, 1927 - Msurarea inteligenei Watson, 1913 - Psihologia vzut de un behaviorist Watson, 1920 - Reaciile emotionale conditionate Watson, 1924 - Behaviorismul Skinner, 1938 - Comportamentul organismelor - o analiz experimental Skinner, 1953 - tiina i comportamentul uman Skinner, 1957 - Comportamentul verbal Skinner, 1971 - Dincolo de libertate i demnitate Bibliografie

More Related Content

Behaviorism

  • 1. Behaviorismul ca rspuns la mediul 樽nconjurtor Vasluian Mirela Universitatea Titu Maiorescu Facultatea de Psihologie Universitatea Titu Maiorescu Bucureti Facultatea de Psihologie Bazele Psihologiei Sociale
  • 3. Ivan Pavlov Datele sunt ca aerul pentru orice tiin. Fr ele un om de tiin nu poate s existe.
  • 4. Ivan Pavlov (1849-1936) La vederea unui fel de m但ncare gustos, un om flm但nd saliveaz
  • 5. Abordare: Condiionarea clasic Un stimul neconditionat (vederea m但ncrii) poate provoca un rspuns necondiionat (salivaia). Daca un stimul neconditionat este insotit de un stimul neutru (sunetul unei sonerii) poate aprea un rspuns condiionat. Dup repetarea experienei stimulul condiionat poate singur (sunetul soneriei) s provoace un rspuns condiionat (salivaia).
  • 6. Ulterior 樽n alte experimente Pavlov a demonstrat c rspunsurile condiionate (樽nvate) pot fi dezvate dac stimulul condiionat este aplicat de c但teva ori i nu este urmat de m但ncare. El a demonstrat de asemenea c un rspuns condiionat poate s fie at但t fizic, c但t i mental, 樽n experimente 樽n care a asociat stimuli variai cu durerea sau cu stri de fric i anxietate.
  • 7. Principiul cunoscut azi ca abordarea clasic a condiionrii sau abordarea Pavlovian a marcat un punct de maxim importan pentru disciplina psihologiei care avea nevoie s se nasc i ca tiin, nu numai ca disciplin filozofic.
  • 8. Edward Thorndike (1874 - 1949) Psihologia ne ajut s msurm probabilitatea ca un scop s fie atins.
  • 9. A utilizat 樽n experimentele sale labirinturi si dispozitive pe care animalele trebuiau s le rezolve - acestea au devenit o marc a behaviorismului Utilizarea unor medii special create pentru ca subiecii experimentelor (pisici, obolani, porumbei) s fie expui unui anumit tip de stimuli care mai t但rziu au fost recunoscui ca 樽nvare instrumental sau condiionare instrumental.
  • 10. rezultatul poate fi satisfctor (s scapi din cuc) C但nd un animal rspunde unui stimul rezultatul poate fi unul nesatisfctor (s rm但i prins 樽ntr-o cuc) Conexiunea dintre aciune i rezultat este 樽ntrit. Conexiunea dintre aciune i rezultat este slbit. Rspunsurile satisfctoare sunt pstrate, iar cele nesatisfctoare sunt eliminate.
  • 11. Edward Thorndike Legea efectului: Probabilitatea ca 樽n viitor s reapar un rspuns la o situaie care are un rezultat satisfctor este mai mare, dec但t probabilitatea s reapar un rspuns la o situaie care are un rezultat nesatisfctor.
  • 12. Cu alte cuvinte o secven stimul-rspuns este urmat de un rezultat satisfctor acest rspuns este ferm conectat cu situaia. Rspunsul este pstrat sub form de conexiune neuronal. Invers c但nd o secven stimul-rspuns este urmat de frustrare sau de un rezultat neplcut, conexiune neuronal este slbit p但n c但nd aceast opiune este eliminat. Ideea c rezultatul influeneaz 樽n sens invers perechea stimul - rspuns a devenit mai t但rziu una dintre teoriile de baz 樽n 樽nvare ( Theory of Learning Reinforcement)
  • 13. Inteligena Uman Primele studii au fost efectuate pe animale, Thorndike public iniial Animal Intelligence Cel mai simplu model de inteligen este caracterizat de asocierea dintre un stimul i un rspuns din care rezult o conexiune neuronal Cu c但t un animal este mai inteligent cu at但t este mai capabil s fac aceste conexiuni Pentru inteligena uman a pus la punct un test de inteligen CAVD (Completion, Arithmetic, Vocabulary and Directions) dezvoltat pentru msurarea inteligenei mecanice (cum functioneaz lucrurile), inteligenei abstracte (abilitile creative) i a inteligenei sociale.
  • 15. John B. Watson Oricine poate fi 樽nvat s fie orice
  • 16. Experiment Micul Albert - experiment care astzi nu ar fi considerat etic I se prezinta intr-o prima etap micului Albert o serie de animale cu blan alb: iepure, sobolan, acesta nu are nici o reacie, 樽i vede linitit de preocuprile lui. In a doua etap se asociaz prezentarea acestora cu un zgomot puternic care ii produce spaim micului Albert, se repet aceast asociere. n etapa final micul Albert izbucnete 樽n pl但ns la vederea animalului fr s mai fie nevoie de zgomotul puternic.
  • 18. Burrhus Frederick Skinner (1904-1990) reia modelul de intarire prin consecinte, legea efectului devenind legea intaririi. Comportamentul poate fi modelat prin 樽ntrire pozitiv sau negativ.
  • 19. ntrire pozitiv i negativ Skinner Box (樽ntrirea pozitiva): Pas 1. Sobolanul se afla intr-o cusca, la capatul careia se afla o vergea. Mai intai sobolanul va explora noul mediu si apoi, intamplator, va veni in apropierea vergelei care deschide cusca. In acest moment, pe un canal aflat langa vergea, experimentatorul va lasa sa alunece hrana; Pas 2. dupa cateva asemenea recompense, sobolanul se va afla tot mai des in apropierea vergelei; dar in aceasta faza, hrana va veni numai daca sobolanul a atins intamplator vergeaua! Dupa atingeri gratificate, sobolanul va repeta aceste atingeri! Pas 3. Cand reactia este bine formata, experimentatorul trece la faza urmatoare, cu gratificari mai stricte: animalul trebuie sa apese in mod tintit vergeaua. Astfel, prin gratificarea unei serii de reactii, obtinem formarea {shaping) unui comportament operant (apasarea vergelei). Practic, ceea ce se realizeaza este o apropiere succesiva de comportamentul expectat initial. Skinner Box (樽ntrirea negativa): Sobolanul este pedepsit cu electrosocuri de fiecare data cand atinge vergeaua sau cand se deplaseaza intr-o anumita zona a custii.
  • 20. Spectrul de baz al emoiilor umane este format din fric, furie i afeciune Pavlov a demonstrat c orice comportament poate fi 樽nvat prin condiionare Aceste emoii pot fi ataate unor subieci cu ajutorul condiionrii stimul-rspuns Oamenii pot fi condiionai s produc un anumit rspuns comportamental Oamenii pot fi condiionai s produc un anumit rspuns emoional Oricine, indiferent de natura sa, poate fi 樽nvat s fie orice.
  • 21. Cutia neagra, Skinner box, se deschide in favoarea unei abordari de tip social-cognitiv. In viziunea behaviorismului clasic (radical) individul este supus unor constelatii controlate de stimuli, o marioneta de invatare, produs al unei serii de manipulari tintite. Daca unui anume stimul ii urmeaza o anume reactie, totul va fi redus la formula S-R: mediul apare drept variabila independenta, careia organismele ii sunt supuse si care poate conditiona comportamentul uman intr-o maniera absoluta. Daca reusim sa construim un mediu determinat, inseamna ca putem avea un CONTROL TOTAL!
  • 22. Edward Tolman - Hri cognitive ale mediului Karl Lashley - Locusul memoriei Lorenz - Imprint Zing-Yang Huo - Nu exist mecanisme 樽nnscute i instincte Joseph Wolpe - Inhibiia reciproc (nevrozele post- rzboi) Alte contribuii la teoria behaviorist
  • 23. Pavlov, 1941 - Reflexele conditionate si psihiatria Thorndike, 1905 - Elementele psihologiei Thorndike, 1910 - Contributie la psihologia educatiei Thorndike, 1927 - Msurarea inteligenei Watson, 1913 - Psihologia vzut de un behaviorist Watson, 1920 - Reaciile emotionale conditionate Watson, 1924 - Behaviorismul Skinner, 1938 - Comportamentul organismelor - o analiz experimental Skinner, 1953 - tiina i comportamentul uman Skinner, 1957 - Comportamentul verbal Skinner, 1971 - Dincolo de libertate i demnitate Bibliografie