Biochimie Sinteza(spiru kinetoterapie)
- 1. Subiecte Biochimie 1. Definii anabolismul Anabolism / asimilaie - procesele chimice de biosintez a substanelor ce intr 樽n alctuirea materiei vii. Reaciile anabolice se caracterizeaz prin consum de energie i se numesc reacii endergonice. 2. Definii catabolismul Catabolism / dezasimilaie - totalitatea proceselor chimice de degradare a substanelor din organism; se produce 樽n special ruperea legturilor dintre atomii de carbon, din moleculele diferitelor substane; acest tip de reacii este 樽nsoit de eliberare de energie (reacie exergonice). 3. Def procesul de glicoliz si precizati care este produsul final al glicolizei Degradarea anaerob a glucidelor, ineficient, produce energie pentru eforturi de durate medii (c但teva minute), iar ca produs final are acidul lactic, care se acumuleaz 樽n muchi 樽n timpul efortului cu datorie de oxigen i va fi metabolizat 樽n perioada de dup efort. 4. Def metabolismul intermediar = schimbul de substan釘e care are loc 樽ntre organism i mediul 樽nconjurtor, i ansamblul transformrilor fizico-chimice, care au loc la nivelul fiecrei celule. Totalitatea acestor reac釘ii fizico- chimice, care se petrec la nivelul fiecrei celule dup absorb釘ia substan釘elor alimentare i p但nla ob釘inerea de produse finale precum i totalitatea acestei succesiuni de produse intermediare i de modificri chimice i fizico-chimice, care intervin 樽n schimburile dintre citoplasm i substan釘ele din mediul exterior, constituie metabolismul intermediar. Metabolismul intermediar al organismului se manifest樽n dou forme antagoniste i independente, de anabolism i catabolism. 5. Def aminoacizii esentiali si enumerati-i Aminoacizi pe care corpul uman nu i-i poate sintetiza din ali aminoacizi, i trebuie s i-i procure prin hran. VALIN LEUCIN IZOLEUCIN LIZIN METIONIN TREONIN FENILALANIN TRIPTOFAN 6. Rolul beta-oxidarii in sustinerea energetica a efortului Beta-oxidarea reprezint oxidarea (metabolizarea aerob) a acizilor grai, proces care elibereaz cantiti foarte mari de ATP, dar cu o vitez mic, deci acest proces va putea susine doar eforturile aerobe - intensitate sczut/medie, i durat lung. 7. Care sunt produsii finali ai metabolismului aerob? Dioxidul de carbon i apa. 8. Faza anaeroba a contractiei musculare Glicoliza formeaz ATP i acid lactic. Acidul lactic ajunge s se acumuleze 樽n muchi, datorit imposibilitii aprovizionrii cu destul oxigen. Durate scurte (<2 minute). Apare datorie de oxigen care trebuie "pltit" dup antrenament, pentru ca acidul lactic s fie metabolizat. 9. Faza aeroba a contractiei musculare Aerob: prin glicoliz se formeaz acid lactic i ATP. 1/5 din acidul lactic intr 樽n ciclul Krebs de unde 樽n continuare se formeaz ATP, iar acidul e transformat 樽n CO2 i H2O, i cu energia rezultat restul de
- 2. 4/5 se resintetizeaz 樽n glicogen. De asemenea, se produce energie i prin beta-oxidarea acizilor grai. 10. Corelatia dintre tipul de efort fizic si tipul metabolismului asociat 11. Care este rezerva glucidica a organismului si prin ce proces biochimic se formeaza? Rezerva glucidic a organismului este reprezentat de glicogen, i se formeaz prin procesul de glicogenez. 12. Compozitia chimica a organismului 12 elemente: C, H, O, N, S, P, Cl, Ca, Mg, K, Na i Fe. - formeaz 99,0% din (se mai numesc elemente plastice) din masa organismului i se numesc macroelemente. - 1% alte elemente, numite microelemente sau oligoelemente. (Cu, Mn, Co etc.) n organism elementele plastice se gsesc sub form de: - apa - srurile minerale - substan釘e organice plastice- glucidele, lipidele i protidele. - substan釘e organice active - vitaminele, enzimele, hormonii, acizii nucleici. - produse intermediare i finale de metabolism care se acumuleaz sau se elimin din organism. Ap: 62% Proteine: cca. 20% Lipide: cca. 13,8% Sruri minerale 8,1% Glucide 1,5%.
- 3. 13. Ce sunt trigliceridele Triesteri ai acizilor grai cu glicerina (propan-1,2,3-triol). Gliceridele formeaz depozite de rezerv 樽n 釘esutul subcutanat i visceral (esut adipos). 14. Acizii grasi esentiali si rolul lor in organism Acizi grai pe care organismul nu 樽i poate sintetiza (AG cu multiple legturi duble/polinesaturai), i trebuie s i-i procure din hran. Ex: linoleic, linolenic, arahidonic 15.cum se numeste procesul de degradare aeroba si care este rolul lui in sustinerea efortului fizic? Degradarea aerob a glucidelor este reprezentat de ciclul Krebs, iar degradarea aerob a lipidelor de beta-oxidare. Aceste procese vor putea susine doar eforturile aerobe - intensitate sczut/medie (~<70% din FC max), i durat lung. 16. Ce este ureea,in ce proces se formeaza si cum este folosita ca indice biochimic in dirijarea antrenamentului? Ureea: dou grupri amino- legate de o grupare carbonil, compusul prin care corpul elimin amoniacul liber din s但nge. Se formeaz 樽n ciclul ureogenetic (ornitina + amoniac => citrulina Citrulina+ amoniac => arginina Sub aciunea arginazei, din Arg rezult uree, i se elibereaz ornitina) Fiind modul de eliminare a amoniacului, care rezult din dezaminare, ureea sangvin crescut semnific intensificarea proceselor de catabolism al aminoacizilor: fie din muchi (microtraume musculara 樽n antrenament, sau gluconeogenez), fie datorit unei diete prea bogate 樽n protein. Determinarea ureei sanguine a doua zi dup efort, 樽n condi釘ii bazale sau dup o competi釘ie poate fi apreciat ca un criteriu important 樽n estimarea oboselii metabolice (proteice). Msurtorile periodice ale ureei serice sau/i urinare pot ajuta 樽n dirijarea antrenamentului, 樽n special 樽n ceea ce privete volumul. 17. Modificarea parametrilor sangvini in efortul maximal - scade pH-ul sangvin datorit producerii de acid lactic, care nu poate fi metabolizat destul de repede i se adun acumuleaz 樽n esuturi, scz但nd capacitatea de contracie a muchiului - crete ureea seric (sangvin), 樽n urma catabolizrii esutului muscular 18. Ce sunt aminoacizii? Aminoacizii sau acizii amina釘i posed 樽n molecula lor dou grupri func釘ionale caracteristice: gruparea aminic (-NH2) i gruparea carboxilic (-COOH). Gruparea aminic se gsete 樽ntotdeauna 樽n pozi釘ia 留 fa釘 de gruparea carboxilic. 19. Care sunt cile de degradare ale aminoacizilor? Cile generale comune de degradare a tuturor aminoacizilor sunt: a) degradarea prin dezaminare; b) degradarea prin transaminare; c) degradarea prin decarboxilare. Degradarea aminoacizilor prin dezaminare este o cale frecvent de degradare a acestor componente; mecanismul dezaminarii se poate realiza pe trei ci: - dezaminare oxidativ; - dezaminare hidrolitic; - dezaminare reductiv. Reac釘ia de transaminare const 樽n transferul gruprii aminice a unui aminoacid pe un cetoacid cu formarea unui aminoacid nou i a unui cetoacid nou. n aceast reac釘ie nu se formeaz amoniac liber, deci nu este o reac釘ie de dezaminare. Enzimele care catalizeaz reac釘ia de transaminare se numesc transaminaze