ݺߣ

ݺߣShare a Scribd company logo

B?t?lia de la karys

?Download as DOC, PDF?
?
Zv Al
Zv Al

Istorie

1 of 20
Download to read offline
B?t?lia de la Karys Octombrie 1948. Partizanii comuni?ti din Peninsula Halkidik intr? ?n Sf?ntul Munte. Printre ei se g?sesc ?i numeroase femei. Avatonul, adic? interdic?ia cu privire la accesul femeilor ?n Sf?ntul Munte, este ?nc?lcat. Printre femeile care intr? ?n Sf?ntul Munte se g?se?te ?i Evghena Piou, care ast?zi tr?ie?te ?n satul Megli Panagi, l?ng? Ierisss. Pe atunci avea doar 17 ani. Evghena Piou a participat la lupta de la Karys (16 octombrie 1948) ?i la pr?darea Sfintei M?n?stiri Iviron Ast?zi, dup? 50 de ani, Evghena Peiou ??i aduce aminte de acea aventur? care a durat dou? zile. ,,Am p?c?tuit, spune Evghena. ?i monahii b?tr?ni ??i aduc aminte cum au intrat atunci femeile ?n m?n?stire, ?ns? nu vor s? vorbeasc? despre asta. *** Ploaia te p?trundea p?n? la os. Automatul Mauser pe care ?l primise era foarte greu, iar ea era ?nc? un copil. I se f?cuse foame ?i ?i era frig. Ceea ce o speria, ?ns?, cel mai mult, a?a cum st?tea ?n fa?a por?ii M?n?stirii Ivir, era ideea c? este femeie ?i c? a intrat ?n Sf?ntul Munte. Era luna octombrie a
anului 1948. Pe atunci, Evghena Piou avea doar 17 ani. Trec?nd prin satul ei, Megli Panagi din Halkidik, b?rba?ii ?nrola?i ?n a?a zisa Armat? Democrat? [brig?zi ?narmate fidele doctrinei socialist-comuniste, n.tr.] au luat-o ?mpreun? cu ei. Una dintre opera?iunile pe care partizanii comuni?ti le aveau ?n plan era intrarea pe teritoriul Sf?ntului Munte pentru a str?nge provizii. Evghena i-a urmat. A mers ore ?ntregi pe jos ?i, ?n ciuda fricii care o st?p?nea, dintr-o dat? s-a trezit ?n fa?a M?n?stirii Ivir, cu arma ?n m?n?. ,,?mi era foarte fric?. Auzisem c? le era interzis femeilor s? intre ?n Sf?ntul Munte. Plutonul ?n care eram eu ajunsese la M?n?stirea Iviron. Monahii nu au vrut s? deschid? poarta. Eu nu am tras nici un foc. Nu trecea nimeni pe acolo. Atunci, ?mi aduc aminte c? un partizan a s?rit poarta ?i a deschis-o. Eu n-am intrat ?n?untru. Aveam arma ?n m?n? ?i a?teptam s? v?d ce se ?nt?mpl?. Eram singur?, acolo, ?n fa?a intr?rii, dar cred c? mai erau ?i alte femei pe aproape. Ci?meaua Evghena nu-?i poate explica cum de-a putut s? calce interdic?ia de a intra ?n Athos ?i evit? s? vorbeasc? despre asta. ?ns?, atunci nu prea a avut de ales: c?pitanul ei, Kstas Papagheorghou, avea nevoie de ea. ,,Arma era mai mare dec?t mine. ?mi amintesc ?i acum frumoasele ci?mele ?mpodobite cu capete de ?arpe ?n loc de robinet, care se aflau ?n fa?a m?n?stirii. Partizanii au ?nc?rcat pe cat?ri haine ?i alimente. Amuzant este faptul c? au luat ?i tot ceea ce avea tat?l meu, care pe atunci era muncitor ?n Sf?ntul Munte. Eu am aflat despre asta mai t?rziu. Atunci, zeci de rebeli ?narma?i se r?sp?ndiser? peste tot ?n Sf?ntul Munte ?i c?utau s? adune provizii. Au ?nc?rcat 350 de cat?ri cu provizii de tot felul. Evghena a r?mas la m?n?stire timp de dou? zile. De altfel, ca s? ??i mai alunge frica,
fredona ,,Lupt?m, c?nt?m, ?i pe fasci?ti ?i v?n?m, un imn pe care ?l c?ntau to?i comuni?tii pe atunci. C?teodat? ??i mai f?cea ?i semnul Sfintei Cruci. M?n?stirea Iviron, imagine de arhiv? ,,S-a ?nt?mplat ce s-a ?nt?mplat, dar, trebuie s? v? spun c? nici un partizan nu a f?cut nici cea mai mic? stric?ciune m?n?stirilor. Noi aveam nevoie doar de haine ?i de m?ncare. Zile ?ntregi petrecuser?m m?nc?nd doar castane. ?mi amintesc c? eu purtam ni?te pantofi mai mari dec?t num?rul meu. Intraser? p?m?nt ?i pietricele ?n ei ?i aveam r?ni la picioare. Eu m? rugam de partizani s? plec?m de acolo. La Karys se d?deau lupte ?ntre trupele noastre
?i jandarmi. Monahii se ascunseser?. De fric?, nu mai circula nimeni, nimeni nu mai ie?ea din chilii. De altfel, monahii fuseser? ataca?i ?i ?n 1947, f?r? s? opun? vreo rezisten??, nedorind s? intre ?n conflict cu nimeni. Jandarmii au ?ncercat s? ?in? piept partizanilor, dar nu au reu?it. Monahii, neav?nd de ales, au oferit tot ce aveau, ca s? nu fie primejduite m?n?stirile. Timpul se scurgea ?ncet, ap?s?tor pentru to?i, mai ales pentru t?n?ra partizan? care, pe zi ce trece, con?tientiza tot mai mult ceea ce s?v?r?ise. Avioanele ,,Dup? ce partizanii au luat ce era de luat, am luat-o ?napoi spre cas?. Ne-am oprit la Gomti ?i ne-am odihnit ?ntr-o poian?. Acolo ne-au reperat avioanele. La Na Rda au ?nceput s? ne bombardeze. ?mi amintesc de o t?n?r?, de loc din Pont, care fusese r?nit?. Au dus-o undeva, la ad?post. S?rmana, suferea foarte mult. Striga ?ntruna: ,,Ah, mam?, o s? mor!, iar la scurt? vreme a ?i murit. Imediat ce au aflat de moartea ei, monahii au spus c? aceasta a fost pedeapsa Maicii Domnului fiindc? intrase ?n Munte. Evenimentul a ajuns s? fie foarte cunoscut ?n acea perioad?. Evghena tr?ia permanent cu fric?, de?i timp de doi ani ?i jum?tate, c?t a stat ?n brigada lui Papagheorghou, nu a tras nici m?car un foc de arm?. ,,Nu voiam s? ?mpu?c pe nimeni. Nu tr?sesem nici un foc de arm?. Pe atunci eram doar un copil. Armata guvernamental? a trecut la contraofensiv?, iar unit??ile de partizani comuni?ti din Halkidik se aflau ?ntr-o situa?ie foarte dificil?. Evghena s-a predat la Galtisa. A fost judecat? de c?tre un tribunal militar, iar mai apoi a fost eliberat? ?i s-a ?ntors ?n satul ei. Erau vremuri grele pentru to?i. S-a c?s?torit cu vecinul ei, Kstas. Ironia sor?ii este c?, atunci c?nd ea intra ?n Sf?ntul Munte, viitorul ei so? lucra acolo, la p?dure, ?mpreun? cu tat?l ei, iar
c?nd au ?nceput bombardamentele, s-au ascuns am?ndoi. Dup? ce au ie?it din ascunz?toare, au descoperit c? m?garii lor fuseser? fura?i de partizani. ,,?mi amintesc de parc? s-a ?nt?mplat ast?zi. La M?n?stirea Vatoped s-au dat lupte grele. Acolo, un jandarm a ucis un partizan. L-au ?nmorm?ntat nu departe de m?n?stire, ??i aminte?te domnul Piou, care nu avea de unde s? ?tie viitoarea lui so?ie se afla atunci, acolo, ?mpreun? cu partizanii Ast?zi, ?n Megli Panai, unul dintre cele mai frumoase sate din Halkidiki, oamenii nu-?i mai amintesc bine acest episod, cu Evghena. ??i mai amintesc, ?ns?, de comandatul partizanilor, Papagheorghou, de moartea lui, dar, despre Evghena, fata care a intrat ?n Sf?ntul Munte, nu. Nici ea ?ns??i nu vrea s?-?i mai aminteasc? acea perioad?. S-a m?ritat, a f?cut doi copii, ?i via?a ei a curs lini?tit?. C?teodat?, c?nd e singur?, g?ndurile ?i mai zboar? spre acele vremi. 1947. Echipa lui Papagheorghu se lupt? cu jandarmii Ostilitatea dintre partizani ?i Sf?ntul Munte exista ?nc? din 1945. Atunci, ?n fa?a pericolului iminent, au fost trimi?i 36 de jandarmi, care ?i-au asumat responsabilitatea de a ap?ra Sf?ntul Munte. ?n 1947, un grup de partizani, av?ndu-l ?n frunte pe Papagheorghou, a atacat postul de jandarmi din Dfni, au cucerit postul de poli?ie ?i biroul vamal ?i au pr?dat foarte multe magazine. ?n ziua urm?toare, au plecat de acolo cu foarte multe provizii: haine ?i m?ncare. ?ns?, grupul nu a fost norocos, fiindc? a fost identificat de pe vasele militare care se aflau ?n port ?i a fost atacat prin surprindere. ?n 1948, partizanii comuni?ti s-au ?ntors ?n num?r mai mare, ?n jur de 400 de oameni, iar printre lupt?tori se aflau ?i femei, precum Evghena ?i prietena ?i cons?teanca ei, Marinthi. Lupta a durat opt ore.
?i ast?zi monahii ?i-l mai amintesc pe comandantul Jandarmeriei, Panaitis Panaiotkos, cum umbla cu pistolul ?n m?n?, c?ut?nd partizani. Un rebel a fost ucis ?n timp ce ?ncerca s? incendieze o biseric? ?n Karys. Karyes, imagine de arhiv? Dup? cum povestesc cei care au tr?it evenimentele de atunci, partizanii au furat alimente ?i haine de la m?n?stirile Hilandar, Esfigmenu, Iviron (acolo unde Evghena avea misiunea de a asigura paza intr?rii ?n m?n?stire), Caracalu, Filotheu ?i Zografu. Statul Major al Armatei a hot?r?t s? ia m?suri radicale ?i a dat ordin jandarmilor s? elimine grup?rile de partizani ?narma?i. ?n lupta ?mpotriva rebelilor comuni?ti a luat parte ?i flota ancorat? ?n port,
dar ?i avia?ia. Cu toate acestea, partizanii aveau ?i la Sf?ntul Munte sus?in?tori ?n r?ndul monahilor, mai ales printre cei care vie?uiau la chilii, dar ?i din r?ndul celor care vie?uiau ?n chinovii, dar nu aveau nici o influen?? ?n cadrul conducerii Sf?ntului Munte, nici ?n alegerea egumenilor m?n?stirilor. ,,M?ncam castane ?i acest lucru ne ?inea ?n via?? Era vara anului 1948. Evghena, care, pe atunci avea doar 17 ani, st?tea la fereastr? ?i ?i privea cu admira?ie pe partizanii care treceau prin fa?a casei ei. Comandantul Papagheorghou era chiar din satul ei. ?ntr-o sear?, partizani ?narma?i au trecut ?i pe la ea pe-acas? ?i au luat-o ?mpreun? cu alte 12 fete de v?rsta ei. A ?nv??at s? c?nte ,,To?i la arme, copii, ca libertate s? avem. De?i, la ?nceput a pornit cu foarte mult entuziasm, mai apoi ?i-a f?cut foarte multe probleme de con?tiin?? din pricina f?r?delegilor care se f?ceau. ,,?n prima zi ne-au dat s? m?nc?m carne, pe care o ?ineau ?n ni?te saci. N-am putut s? m?n?nc. Picioarele mi se umpluser? de r?ni. La ?nceput, pe noi, femeile, ne puneau santinele. Eu, ?ns?, n-am folosit niciodat? Mauser-ul pe care-l aveam. Eram doar un copil. De foarte multe ori am vrut s? plec acas?, dar nu m-au l?sat. ?n ajunul s?rb?torii Sf?ntului Dionisie Areopagitul, grupul lui Papagheorghou a intrat ?n Sf?ntul Munte. ,,Am pornit la drum noaptea. Ploua. Aveam nevoie de hran?, ?i singurul loc unde g?seam a?a ceva, dup? cum spuneau cei mai vechi dintre partizani, erau m?n?stirile. Acolo aveau de toate. Noi eram ?nfometa?i ?i sufeream foarte mult. Oamenii simpli nu aveau s? ne dea nici m?car p?ine. Am trecut prin p?dure ?i am mers a?a p?n? am ajuns la Iviron. Drumul a fost un martiriu pentru fiecare dintre noi. Eu sim?eam c? o s? m? pr?bu?esc. M?ncam doar castane, doar asta ne-a ?inut ?n via??. M? g?ndeam c? am s?v?r?it un mare p?cat intr?nd ?n Athos. P?rin?ii mei erau oameni cu fric? de Dumnezeu, tat?l meu chiar lucra ?n Sf?ntul
Munte. Mi-a fost fric? la ?nceput, ?i aceast? fric? m-a st?p?nit tot timpul. M? temeam c? ceva r?u o s? mi se ?nt?mple. Se auzeau fel de fel de lucruri pe atunci. Despre pedepsele Maicii Domnului, despre minuni, ?i multe altele. ,,Se plimba cu pistolul ?n m?n? P?rintele Kosms, ?n v?rst? de 70 de ani, a fost una dintre victimele partizanilor comuni?ti. ,,Eu aveam cizm?rie la Karys. Au intrat ?n?untru ?i au luat tot ce-au g?sit: pantofi, cizme, piel?rie Aveau nevoie de astea. Noi n-aveam ce face, nu ne puteam ?mpotrivi. Au fost vremuri grele pentru toat? lumea. Monahul Efthmios, cizmar la Karys, c?ruia partizanii i-au furat pantofi, cizme ?i alte obiecte de piele ?n timpul ac?iunii de str?ngere de provizii. La vremea aceea, p?rintele Efthmios era responsabil cu biserica de la Karys. ,,?n ziua aceea era s?rb?torit Sf?ntul Dionisie Areopagitul. Era o zi de s?mb?t?, ?i, dup? cum se obi?nuie?te, f?cusem Dumnezeiasca Liturghie la biserica din cimitir. Atunci au ?nceput ?mpu?c?turile, parc? luase foc p?m?ntul. Am ?ncercat s? ascundem un jandarm, pentru a nu fi lin?at de comuni?ti. Slav? Domnului, am reu?it s?-l salv?m. P?rintele Efthmios ??i aduce bine aminte c?nd au venit partizanii la Karys. C??iva dintre ei ?ncinseser? o hor? ?n mijlocul pie?ei. Parc? ?i acum vede cum se plimba o femeie cu pistolul ?n m?n?. Partizanii au trecut ?i pe la chilia lui, iar b?tr?nul s?u le-a dat s? bea tsipouro. Aveau f?in? ?n pivni??, dar nu le-au luat-o ??i aduce ?i acum aminte de vremurile acelea ?i r?de u?or. C?t despre femeile care au ?nc?lcat interdic?ia ?i au intrat ?n Atos, nu are nimic s? le repro?eze. ,,Nu au vrut, multe dintre ele au fost luate cu for?a de partizani. A?a a fost atunci, nu aveam ce s? facem.
,,Au disp?rut f?r? urm? Dup? ?nfr?ngerea partizanilor comuni?ti, monahii n-au avut grij? s? p?streze cele care s? aminteasc? de evenimentele de atunci. ?n anii de dinainte, avuseser? grij? s? evite orice conflict cu partizanii, de?i c??iva monahi ?i ajutau constant pe partizani cu alimente ?i ?mbr?c?minte. ,,Motivul pentru care s-a f?cut acest compromis a fost protec?ia m?n?stirilor ?i a odoarelor sfinte. La fel s-a ?nt?mplat ?i ?n perioada ocupa?iei germane. Nimeni nu dore?te un regim de ocupa?ie, ?ns?, cumva trebuia s? fie protejat? aceast? mo?tenire cultural? veche de secole, spune p?rintele Ioanichie. ?n ceea ce prive?te intrarea femeilor ?n Sf?ntul Munte, aceasta a fost o consecin?? a r?zboiului, pe care nimeni nu a putut s? o evite, din moment ce jandarmii fuseser? ?ncercui?i de c?tre partizani. Era singura dat?, cel pu?in din ceea ce se cunoa?te, c?nd au intrat femei ?n Sf?ntul Munte, merg?nd pe jos dinspre Ouranopolis. De-a lungul vremii au mai fost diferite istorii cu femei care s-au ?mbr?cat ?n haine b?rb?te?ti, sau, care, ?not?nd, au ajuns ?n Munte. Canoanele sunt p?strate cu sfin?enie p?n? ?n zilele noastre, ?i, chiar ?i cei care se consider? inovatori sunt de acord cu p?strarea interdic?iei femeilor de a intra ?n Sf?ntul Munte. ,,Din ce motiv s? se strice o tradi?ie care dateaz? de secole? Sf?ntul Munte este simbolul monahismului. Este un fenomen unic ?n lume ?i tot a?a trebuie s? r?m?n?, spune p?rintele Ioanichie. ?n ziua de 27 aprilie 1945 ?n Sf?ntul Munte a sosit primul deta?ament al Jandarmeriei. Din cadrul acestor for?e f?ceau parte 36 de jandarmi. Cea dint?i confruntare serioas? a r?zboiului civil grec pe teritoriul Sf?ntului Munte a avut loc abia doi ani mai t?rziu: atacul asupra portului Dafni, la 23 martie 1947. Atunci, 42 de partizani ?narma?i, condu?i
de K. Papagheorghou ?i A. Kazkos au f?cut jonc?iunea cu grupul condus de Th. Dambsis. Acest grup a imobilizat garda format? din 3 oameni ce asigura paza postului de jandarmi, a ocupat biroul vamal, biroul de po?t?, postul de poli?ie ?i magazinele comerciale de acolo. Capitala Karyes ?n anii 40. Imagine de arhiv? ?n ziua urm?toare, la orele 3 noaptea, au ?nc?rcat proviziile pe care le str?nseser? (alimente, 110 saci cu f?in?, ?mbr?c?minte, echipament medical ?i de telecomunica?ii) pe vasul ,,Sf?ntul Nicolae care se afla ancorat ?n portul Dafni, ?i au pornit, av?nd ca punct de sosire Arkoda-Halkidik. ?n dup?-amiaza aceleia?i zile, un deta?ament de jandarmi, ajutat de vase ale pazei de coast?, i-a ajuns din urm? pe partizani. ?n confruntarea care a urmat, partizanii au fost nevoi?i s? renun?e aproape la toate proviziile pe care le
confiscaser?, ?i, de?i au ?nregistrat serioase pierderi umane (conform rapoartelor Jandarmeriei, 2 mor?i ?i 2 r?ni?i), au reu?it s? scape. ?n acela?i raport se precizeaz? c? jandarmii nu au avut nici o pierdere. Str?du?? ?n Karyes, anii 40. Imagine de arhiv? Cea mai important? confruntare, ?ns?, a avut loc ?n zorii zilei de 16 octombrie 1948, la Karyes, ?ntre jandarmi ?i aproximativ 400 de partizani comuni?ti.
Incursiunile rebelilor ?n Sf?ntul Munte C 22 aprilie 1948, 30 de partizani comuni?ti au intrat ?n Sf?ntul Munte ?i au jefuit M?n?stirea Hilandar. C 5 august 1948, c?pitanul Papagheorghou, ?mpreun? cu un grup de solda?i, a pr?dat M?n?stirea Esfigmenu. C 18 octombrie 1948, acela?i c?pitan Papagheorghou, ?nso?it de un grup de partizani, a jefuit M?n?stirea Caracalu. C 8 noiembrie 1948, c?pitanul Papagheorghou a jefuit M?n?stirea Filotheu. C 17 noiembrie 1948, c?pitanul Papagheorghou a ?ncercat s? jefuiasc? M?n?stirea Zografu, unde se g?seau c?lug?ri bulgari. Asaltul lor a fost ?ns? respins de for?ele de jandarmi care p?zeau m?n?stirea. Karyes ?n anii 40. Imagine de arhiv? Anul 1948 a fost un an tulbure pentru Sf?ntul Munte. La 3 decembrie 1948, Statul General al Armatei a cerut cur??area zonei de elementele partizane
active existente, ?i, ?n acest scop, au trimis noi unit??i de jandarmi ?i provizii. ?n perioada urm?toare, unit??ile de jandarmi au atacat prin surprindere grup?rile de partizani. ?n acela?i timp, au fost aduse trupe din Corpul Jandarmilor ?i din Deta?amentele Mixte de Urm?rire pentru a ap?ra ,,trec?toarea lui Xerxes, ?n timp ce ambarca?iuni ale Flotei Militare patrulau ?n zon?. ?n anul 1949, ?n regiune ?nc? se mai g?seau for?e importante ale Jandarmeriei (160 de ofi?eri ?i infanteri?ti) ?i ale Deta?amenteleor Mixte de Urm?rire, 40 de ofi?eri, ?i trupe formate din rezervi?ti care patrulau ?n zon?. Din vara lui 1949, num?rul solda?ilor a ?nceput s? se ?mpu?ineze. Str?du?? ?n Karyes, anii 40. Imagine de arhiv?
La 10 iunie 1949, 150 de partizani ?narma?i, av?ndu-l ?n frunte pe c?pitanul Papagheorghou, au ?ncercat s? intre ?n Sf?ntul Munte, dar au fost respin?i la ,,trec?toarea lui Xerxes. ?n timpul atacului, partizanii comuni?ti au cucerit dou? posturi de paz? ale Deta?amentelor Mixte de Urm?rire. Insurgen?ii au intrat ?n satul Na Rda, au luat alimente ?i animale, ?ns?, la orele 3 dup?-amiaz?, au fost nevoi?i s? se retrag? c?tre Gomti, din pricina tirurilor de artilerie ale Armatei. ?n continuare, ?n lupt? a intrat ?i avia?ia, rebelii ?nregistr?nd pierderi ?nsemnate. Karyes ?n anii 40. Imagine de arhiv? Odat? ?ncheiat? aceast? lupt?, Sf?ntul Munte nu a mai fost implicat ?n r?zboiul civil grec al anilor 50.
Comandantul rebelilor, c?pitanul Papagheorghou, cel care a coordonat toate atacurile avea s? fie arestat la 8 ianuarie 1950 ?n satul Megli Panai ?i apoi executat. 3. Amintirile Egumenului Gavriil Dionisiatul B?tr?nul Gavriil, Egumen al M?n?stirii Dionysiou Cea mai violent? confruntare dintre comuni?ti ?i jandarmi a avut loc ?n zorii zilei de 16 octombrie 1948. La ea au luat parte nu mai pu?in de 400 de
partizani comuni?ti ?narma?i, care f?ceau parte dintr-o unitate a Diviziei a VI-a a Armatei Democrate. Aceste for?e militare num?rau ?n r?ndurile lor ?i foarte multe femei, iar opera?iunea pe care au ?ntreprins-o la Sf?ntul Munte a avut drept scop aprovizionarea cu alimente, dar ?i ?nrolarea ?n armata lor a locuitorilor din Halkidik, care se refugiaser? la Sf?ntul Munte. Dup? ?ncheierea acestei opera?iuni, for?ele combatante ale rebelilor urmau s? mearg? la Kkavo, acolo unde sta?iona ?ntreaga Divizie a VI-a a insurgen?ilor. Comandant al partizanilor era P. Erithridis, iar atacul a urm?rit atingerea a dou? obiective: 1. Ocuparea cl?dirii ?n care se g?sea biroul guvernatorului Sf?ntului Munte, P. Panaiotkos. Acesta, ?mpreun? cu al?i 4 b?rba?i, dup? 8 ore de lupt?, a respins atacul rebelilor, pricinuind serioase pierderi ?n r?ndul acestora din urm?. Cl?direa ?n care se g?seau birourile, a suferit, ?ns?, foarte multe stric?ciuni, atunci arz?nd o important? parte a arhivei guvernatorului. 2. Ocuparea cl?dirii care ad?postea for?ele de jandarmerie. Din fericire, nici acest obiectiv nu a fost atins de c?tre rebeli. Din r?ndul jandarmilor, un singur soldat a fost r?nit, pe c?nd rebelii au avut 2 mor?i ?i 5 r?ni?i. ?n aceast? lupt? a fost r?nit ?i c?pitanul Papagheorghou. De la Karys, rebelii au luat alimente, ?mbr?c?minte ?i bani. Tot atunci au fost pr?date ?i m?n?stirile Iviron ?i Vatoped, ?i au fost f?cute ?i numeroase recrut?ri cu for?a. Cu proviziile ?nc?rcate pe 80 de animale de povar?, comuni?tii vor p?r?si Sf?ntul Munte la 17 octombrie 1948. ?n timp ce se retr?geau, au fost identifica?i de c?tre avioanele militare ?i, timp de dou? zile, c?t a durat c?l?toria lor de la Karys p?n? la Kkavo, avioanele au bombardat continuu pozi?iile acestora. ?n acela?i timp, vor fi ataca?i ?i de pe mare, de pe vasele militare care se aflau ?n zon?. Rebelii au ?nregistrat atunci pierderi ?nsemnate, pierz?nd aproape toate proviziile pe care le confiscaser?.
Egumenul Gavriil Dionysiatul ?n leg?tur? cu acest subiect, p?rintele Gavriil scrie urm?toarele: ,,Octombrie 1948. R?zboiul pe care bandi?ii [partizanii comuni?ti] l-au declan?at se ?ntinsese ?n toat? ?ara, dar luase o amploare mai mare ?n nordul ??rii, acolo unde era mai facil? aprovizionarea lor de c?tre statele comuniste din vremea aceea. ?n Halkidik, datorit? reliefului muntos, dar ?i a situa?iei materiale prospere a locuitorilor din sate, existau 3-4 astfel de bande de r?uf?c?tori [partizani] al c?ror scop principal era ?ncercuirea Tesalonicului, ac?iunile de sabotaj, ?i ?nrolarea de solda?i din r?ndul popula?iei civile, cu voia sau f?r? voia acestora. Popula?ia din aceste regiuni, pentru a evita ?nrolarea for?at?, persecu?iile sau chiar asasinatele, la care se dedau comuni?tii, ?i-au p?r?sit casele, agricultorii merg?nd ?n provincia Kasndra, or??enii ?i cei care aveau mici afaceri ?n domeniul industrial, la Tesalonic, Polghiros ?i Arna, iar muncitorii ?i t?ietorii de lemne la Sf?ntul Munte, acolo unde, cu doi ani mai devreme migraser? ?i cresc?torii de animale cu vacile ?i ciobanii cu turmele lor. Astfel, popula?ia din Sf?ntul Munte a crescut de patru ori, iar 2/3 din aceasta era format? din s?teni refugia?i din satele din Halkidik. Av?nd ?tiin?? despre aceste lucruri, conducerea
comuni?tilor a ini?iat 2-3 incursiuni la Dafni, Esfigmenu ?i ?n alte c?teva puncte ?n apropierea istmului ,,Xerxes. Din p?cate, din motive necunoscute nou?, Statul nu a luat atunci m?surile cele mai potrivite pentru ap?rarea trec?torii Xerxes, singura m?sur? fiind instalarea unui post de jandarmi, lucru care nu a fost suficient ?n condi?iile dificile de atunci. ?n mai multe r?nduri, Sf?nta Chinotit?, prin scrisori dar ?i prin epitropi trimi?i at?t la Atena, c?t ?i la Tesalonic, a cerut ?nt?rirea pazei trec?torii ?i alc?tuirea unor brig?zi militare care s? patruleze ?n zon?, dar nu am primit nici un r?spuns. Prin luna septembrie era evident faptul c? rebelii urmeaz? s? treac? ?n peninsul?, fiindc? comandamentul lor general fusese mutat mai la nord, fiind semnalate mut?ri de trupe din Langad ?i Nigrta spre Halkidik. Din nou, Sf?nta Chinotit? a semnalat pericolul existent ?i a cerut suplimentarea num?rului de jandarmi la Sf?ntul Munte, dar, din nou, cererea a fost ?n zadar. ?i, astfel, pe la mijlocul lunii octombrie, un grup de aproximativ 100 de rebeli au p?truns ?n Atos prin istm, ?i, la ad?postul nop?ii, au ajuns tocmai la Karys. Din fericire, au fost observa?i de c??iva monahi care locuiau la chiliile de l?ng? Karys, iar ace?tia au mers ?i au informat Jandarmeria, aceasta lu?nd m?surile de rigoare pentru ca posturile sale de control s? nu fie luate prin surprindere de c?tre rebeli. Acest lucru a permis dejucarea planurilor partizanilor comuni?ti, care, atunci c?nd au dat semnalul de atac asupra cl?dirilor Jandarmeriei ?i ale guvernatorului Sf?ntului Munte, au ?nt?mpinat rezisten?? din partea jandarmilor. Au urmat confrunt?ri care au durat o zi ?ntreag?, sub o ploaie ap?s?toare de toamn?. ?n cursul luptelor, trei dintre rebeli au fost uci?i, iar de cealalt? parte, jandarmii nu au ?nregistrat nici o pierdere.
?n ziua urm?toare, bandele de r?uf?c?tori s-au dedat la acte de jaf asupra chiliilor ?i a magazinelor, iar femeile care veniser? cu ei, cu arme ?n m?n?, c?lc?nd tradi?ia sf?nt? a avatonului, care le interzicea s? intre ?n Atos, au ?ncins o hor? chiar ?n fa?a clopotni?ei de la Protaton, ?i, cu accent caucazian, le spuneau p?rin?ilor aduna?i acolo: ?Ia s? vedem dac? Panagha voastr? va face vreo minune cu noi, fetele?. Atunci, Maica Domnului Pantnassa s-a milostivit ?i nu i-a pedepsit pe cei care au hulit, dar, de atunci, ei nu au mai avut zile de lini?te. La pu?in timp, ?ntr-o lupt? la Flrina, au murit nu mai pu?in de 1200 de comuni?ti partizani, foarte mul?i dintre ei fiind r?ni?i sau lua?i prizonieri atunci. ?n numai un an de zile, toat? lucrarea lor plin? de impietate s-a spulberat precum cenu?a care, aruncat? ?n v?nt, este ?mpr??tiat? ?n cele patru z?ri. Armata noastr?, cu ajutorul lui Dumnezeu ?i a Maicii Domnului, i-a zdrobit pe rebeli, oriunde i-a ?nt?lnit, iar ?n luna august a anului urm?tor, au fost definitiv st?rpi?i ?n ad?posturile lor t?lh?re?ti din mun?ii Grmmos ?i Vtsi, ?i nu a mai r?mas ?n Grecia dec?t ruinele pe care, comunismul cel care ura din suflet pe Dumnezeu ?i Biserica, a ?ncercat s? creeze o societate atee. Nu a mai r?mas dec?t amintirea faptelor lor nelegiuite, ?i blestemul ve?nic al poporului nostru asupra capilor lor, care, p?r?sind credin?a ?i tr?d?ndu-?i ?ara, au slujit intereselor ??rilor comuniste din vremea aceea. Spre sear?, t?lharii au plecat din Karys, pr?d?nd tot ce au ?nt?lnit ?n cale, chilii ?i magazine. Au ?nc?rcat tot ce au putut pe animalele de povar?, iar ceea ce nu a mai putut fi luat (orez, paste ?i altele) a fost aruncat pe jos, ?n noroi, numai ?i numai pentru a face stric?ciuni. Lucrul cel mai josnic pe care l-au f?cut ?n timpul jefuirii chiliilor ?i a bisericilor, ?i care caracterizeaz? cel mai bine fiarele acestea C fiindc? oameni nu pot fi numi?i C este faptul c? au luat sfinte odoare ce se aflau ?n biserici, Evanghelii, racle argintate pentru
sfintele moa?te, ?i le-au aruncat de-a valma, ?n saci unde se g?seau alimente ?i lucruri de tot felul, vr?nd ca mai t?rziu s? le v?nd? pentru a ob?ine bani. Nu au apucat s? ??i duc? planul la ?ndeplinire, cele mai multe lucruri fiind g?site, mai t?rziu la Krosia, acolo unde au fost repera?i ?i ataca?i. Plec?nd din Sf?ntul Munte, au luat cu ei, cu for?a, mai mult de 100 de oameni, p?stori, muncitori, t?ietori de lemne ?i ?n jur de 150 de animale de povar? pe care au ?nc?rcat tot ceea ce au furat, dar ?i pe cei r?ni?i din r?ndurile lor. Toat? aceast? jalnic? armat? a trecut nestingherit? prin ,,istmul lui Xerxes, de?i se g?seau acolo dou? vase ale pazei de coast?, ?n scurt timp sosind ?i distrug?torul ,,Slava. Nu s-a ac?ionat ?n nici un fel, ?ns?, pentru ca nu cumva, ?n cursul confrunt?rii, s? fie omor??i oameni nevinova?i din r?ndul celor care fuseser? lua?i prizonieri din Karys. Jefuirea ?i p?ng?rirea Sf?ntului Munte, pe care l-au cinstit ?i ?l cinstesc oameni care nu sunt nici greci, ?i nici m?car cre?tini, va r?m?ne o amintire dureroas? ?i ru?inoas?, c? au existat, ?n secolul al XX-lea, greci ?i grecoaice, fie ?i doar cu numele, care au c?lcat ?n picioare dumnezeie?tile r?nduieli. De aceea, sub clopotni?a de la Protaton st? scris: ,,?n acest loc sf?nt au jucat femeile neru?inate dansul t?lh?resc, care este ur?ciunea pustiirii.

More Related Content

B?t?lia de la karys

  • 1. B?t?lia de la Karys Octombrie 1948. Partizanii comuni?ti din Peninsula Halkidik intr? ?n Sf?ntul Munte. Printre ei se g?sesc ?i numeroase femei. Avatonul, adic? interdic?ia cu privire la accesul femeilor ?n Sf?ntul Munte, este ?nc?lcat. Printre femeile care intr? ?n Sf?ntul Munte se g?se?te ?i Evghena Piou, care ast?zi tr?ie?te ?n satul Megli Panagi, l?ng? Ierisss. Pe atunci avea doar 17 ani. Evghena Piou a participat la lupta de la Karys (16 octombrie 1948) ?i la pr?darea Sfintei M?n?stiri Iviron Ast?zi, dup? 50 de ani, Evghena Peiou ??i aduce aminte de acea aventur? care a durat dou? zile. ,,Am p?c?tuit, spune Evghena. ?i monahii b?tr?ni ??i aduc aminte cum au intrat atunci femeile ?n m?n?stire, ?ns? nu vor s? vorbeasc? despre asta. *** Ploaia te p?trundea p?n? la os. Automatul Mauser pe care ?l primise era foarte greu, iar ea era ?nc? un copil. I se f?cuse foame ?i ?i era frig. Ceea ce o speria, ?ns?, cel mai mult, a?a cum st?tea ?n fa?a por?ii M?n?stirii Ivir, era ideea c? este femeie ?i c? a intrat ?n Sf?ntul Munte. Era luna octombrie a
  • 2. anului 1948. Pe atunci, Evghena Piou avea doar 17 ani. Trec?nd prin satul ei, Megli Panagi din Halkidik, b?rba?ii ?nrola?i ?n a?a zisa Armat? Democrat? [brig?zi ?narmate fidele doctrinei socialist-comuniste, n.tr.] au luat-o ?mpreun? cu ei. Una dintre opera?iunile pe care partizanii comuni?ti le aveau ?n plan era intrarea pe teritoriul Sf?ntului Munte pentru a str?nge provizii. Evghena i-a urmat. A mers ore ?ntregi pe jos ?i, ?n ciuda fricii care o st?p?nea, dintr-o dat? s-a trezit ?n fa?a M?n?stirii Ivir, cu arma ?n m?n?. ,,?mi era foarte fric?. Auzisem c? le era interzis femeilor s? intre ?n Sf?ntul Munte. Plutonul ?n care eram eu ajunsese la M?n?stirea Iviron. Monahii nu au vrut s? deschid? poarta. Eu nu am tras nici un foc. Nu trecea nimeni pe acolo. Atunci, ?mi aduc aminte c? un partizan a s?rit poarta ?i a deschis-o. Eu n-am intrat ?n?untru. Aveam arma ?n m?n? ?i a?teptam s? v?d ce se ?nt?mpl?. Eram singur?, acolo, ?n fa?a intr?rii, dar cred c? mai erau ?i alte femei pe aproape. Ci?meaua Evghena nu-?i poate explica cum de-a putut s? calce interdic?ia de a intra ?n Athos ?i evit? s? vorbeasc? despre asta. ?ns?, atunci nu prea a avut de ales: c?pitanul ei, Kstas Papagheorghou, avea nevoie de ea. ,,Arma era mai mare dec?t mine. ?mi amintesc ?i acum frumoasele ci?mele ?mpodobite cu capete de ?arpe ?n loc de robinet, care se aflau ?n fa?a m?n?stirii. Partizanii au ?nc?rcat pe cat?ri haine ?i alimente. Amuzant este faptul c? au luat ?i tot ceea ce avea tat?l meu, care pe atunci era muncitor ?n Sf?ntul Munte. Eu am aflat despre asta mai t?rziu. Atunci, zeci de rebeli ?narma?i se r?sp?ndiser? peste tot ?n Sf?ntul Munte ?i c?utau s? adune provizii. Au ?nc?rcat 350 de cat?ri cu provizii de tot felul. Evghena a r?mas la m?n?stire timp de dou? zile. De altfel, ca s? ??i mai alunge frica,
  • 3. fredona ,,Lupt?m, c?nt?m, ?i pe fasci?ti ?i v?n?m, un imn pe care ?l c?ntau to?i comuni?tii pe atunci. C?teodat? ??i mai f?cea ?i semnul Sfintei Cruci. M?n?stirea Iviron, imagine de arhiv? ,,S-a ?nt?mplat ce s-a ?nt?mplat, dar, trebuie s? v? spun c? nici un partizan nu a f?cut nici cea mai mic? stric?ciune m?n?stirilor. Noi aveam nevoie doar de haine ?i de m?ncare. Zile ?ntregi petrecuser?m m?nc?nd doar castane. ?mi amintesc c? eu purtam ni?te pantofi mai mari dec?t num?rul meu. Intraser? p?m?nt ?i pietricele ?n ei ?i aveam r?ni la picioare. Eu m? rugam de partizani s? plec?m de acolo. La Karys se d?deau lupte ?ntre trupele noastre
  • 4. ?i jandarmi. Monahii se ascunseser?. De fric?, nu mai circula nimeni, nimeni nu mai ie?ea din chilii. De altfel, monahii fuseser? ataca?i ?i ?n 1947, f?r? s? opun? vreo rezisten??, nedorind s? intre ?n conflict cu nimeni. Jandarmii au ?ncercat s? ?in? piept partizanilor, dar nu au reu?it. Monahii, neav?nd de ales, au oferit tot ce aveau, ca s? nu fie primejduite m?n?stirile. Timpul se scurgea ?ncet, ap?s?tor pentru to?i, mai ales pentru t?n?ra partizan? care, pe zi ce trece, con?tientiza tot mai mult ceea ce s?v?r?ise. Avioanele ,,Dup? ce partizanii au luat ce era de luat, am luat-o ?napoi spre cas?. Ne-am oprit la Gomti ?i ne-am odihnit ?ntr-o poian?. Acolo ne-au reperat avioanele. La Na Rda au ?nceput s? ne bombardeze. ?mi amintesc de o t?n?r?, de loc din Pont, care fusese r?nit?. Au dus-o undeva, la ad?post. S?rmana, suferea foarte mult. Striga ?ntruna: ,,Ah, mam?, o s? mor!, iar la scurt? vreme a ?i murit. Imediat ce au aflat de moartea ei, monahii au spus c? aceasta a fost pedeapsa Maicii Domnului fiindc? intrase ?n Munte. Evenimentul a ajuns s? fie foarte cunoscut ?n acea perioad?. Evghena tr?ia permanent cu fric?, de?i timp de doi ani ?i jum?tate, c?t a stat ?n brigada lui Papagheorghou, nu a tras nici m?car un foc de arm?. ,,Nu voiam s? ?mpu?c pe nimeni. Nu tr?sesem nici un foc de arm?. Pe atunci eram doar un copil. Armata guvernamental? a trecut la contraofensiv?, iar unit??ile de partizani comuni?ti din Halkidik se aflau ?ntr-o situa?ie foarte dificil?. Evghena s-a predat la Galtisa. A fost judecat? de c?tre un tribunal militar, iar mai apoi a fost eliberat? ?i s-a ?ntors ?n satul ei. Erau vremuri grele pentru to?i. S-a c?s?torit cu vecinul ei, Kstas. Ironia sor?ii este c?, atunci c?nd ea intra ?n Sf?ntul Munte, viitorul ei so? lucra acolo, la p?dure, ?mpreun? cu tat?l ei, iar
  • 5. c?nd au ?nceput bombardamentele, s-au ascuns am?ndoi. Dup? ce au ie?it din ascunz?toare, au descoperit c? m?garii lor fuseser? fura?i de partizani. ,,?mi amintesc de parc? s-a ?nt?mplat ast?zi. La M?n?stirea Vatoped s-au dat lupte grele. Acolo, un jandarm a ucis un partizan. L-au ?nmorm?ntat nu departe de m?n?stire, ??i aminte?te domnul Piou, care nu avea de unde s? ?tie viitoarea lui so?ie se afla atunci, acolo, ?mpreun? cu partizanii Ast?zi, ?n Megli Panai, unul dintre cele mai frumoase sate din Halkidiki, oamenii nu-?i mai amintesc bine acest episod, cu Evghena. ??i mai amintesc, ?ns?, de comandatul partizanilor, Papagheorghou, de moartea lui, dar, despre Evghena, fata care a intrat ?n Sf?ntul Munte, nu. Nici ea ?ns??i nu vrea s?-?i mai aminteasc? acea perioad?. S-a m?ritat, a f?cut doi copii, ?i via?a ei a curs lini?tit?. C?teodat?, c?nd e singur?, g?ndurile ?i mai zboar? spre acele vremi. 1947. Echipa lui Papagheorghu se lupt? cu jandarmii Ostilitatea dintre partizani ?i Sf?ntul Munte exista ?nc? din 1945. Atunci, ?n fa?a pericolului iminent, au fost trimi?i 36 de jandarmi, care ?i-au asumat responsabilitatea de a ap?ra Sf?ntul Munte. ?n 1947, un grup de partizani, av?ndu-l ?n frunte pe Papagheorghou, a atacat postul de jandarmi din Dfni, au cucerit postul de poli?ie ?i biroul vamal ?i au pr?dat foarte multe magazine. ?n ziua urm?toare, au plecat de acolo cu foarte multe provizii: haine ?i m?ncare. ?ns?, grupul nu a fost norocos, fiindc? a fost identificat de pe vasele militare care se aflau ?n port ?i a fost atacat prin surprindere. ?n 1948, partizanii comuni?ti s-au ?ntors ?n num?r mai mare, ?n jur de 400 de oameni, iar printre lupt?tori se aflau ?i femei, precum Evghena ?i prietena ?i cons?teanca ei, Marinthi. Lupta a durat opt ore.
  • 6. ?i ast?zi monahii ?i-l mai amintesc pe comandantul Jandarmeriei, Panaitis Panaiotkos, cum umbla cu pistolul ?n m?n?, c?ut?nd partizani. Un rebel a fost ucis ?n timp ce ?ncerca s? incendieze o biseric? ?n Karys. Karyes, imagine de arhiv? Dup? cum povestesc cei care au tr?it evenimentele de atunci, partizanii au furat alimente ?i haine de la m?n?stirile Hilandar, Esfigmenu, Iviron (acolo unde Evghena avea misiunea de a asigura paza intr?rii ?n m?n?stire), Caracalu, Filotheu ?i Zografu. Statul Major al Armatei a hot?r?t s? ia m?suri radicale ?i a dat ordin jandarmilor s? elimine grup?rile de partizani ?narma?i. ?n lupta ?mpotriva rebelilor comuni?ti a luat parte ?i flota ancorat? ?n port,
  • 7. dar ?i avia?ia. Cu toate acestea, partizanii aveau ?i la Sf?ntul Munte sus?in?tori ?n r?ndul monahilor, mai ales printre cei care vie?uiau la chilii, dar ?i din r?ndul celor care vie?uiau ?n chinovii, dar nu aveau nici o influen?? ?n cadrul conducerii Sf?ntului Munte, nici ?n alegerea egumenilor m?n?stirilor. ,,M?ncam castane ?i acest lucru ne ?inea ?n via?? Era vara anului 1948. Evghena, care, pe atunci avea doar 17 ani, st?tea la fereastr? ?i ?i privea cu admira?ie pe partizanii care treceau prin fa?a casei ei. Comandantul Papagheorghou era chiar din satul ei. ?ntr-o sear?, partizani ?narma?i au trecut ?i pe la ea pe-acas? ?i au luat-o ?mpreun? cu alte 12 fete de v?rsta ei. A ?nv??at s? c?nte ,,To?i la arme, copii, ca libertate s? avem. De?i, la ?nceput a pornit cu foarte mult entuziasm, mai apoi ?i-a f?cut foarte multe probleme de con?tiin?? din pricina f?r?delegilor care se f?ceau. ,,?n prima zi ne-au dat s? m?nc?m carne, pe care o ?ineau ?n ni?te saci. N-am putut s? m?n?nc. Picioarele mi se umpluser? de r?ni. La ?nceput, pe noi, femeile, ne puneau santinele. Eu, ?ns?, n-am folosit niciodat? Mauser-ul pe care-l aveam. Eram doar un copil. De foarte multe ori am vrut s? plec acas?, dar nu m-au l?sat. ?n ajunul s?rb?torii Sf?ntului Dionisie Areopagitul, grupul lui Papagheorghou a intrat ?n Sf?ntul Munte. ,,Am pornit la drum noaptea. Ploua. Aveam nevoie de hran?, ?i singurul loc unde g?seam a?a ceva, dup? cum spuneau cei mai vechi dintre partizani, erau m?n?stirile. Acolo aveau de toate. Noi eram ?nfometa?i ?i sufeream foarte mult. Oamenii simpli nu aveau s? ne dea nici m?car p?ine. Am trecut prin p?dure ?i am mers a?a p?n? am ajuns la Iviron. Drumul a fost un martiriu pentru fiecare dintre noi. Eu sim?eam c? o s? m? pr?bu?esc. M?ncam doar castane, doar asta ne-a ?inut ?n via??. M? g?ndeam c? am s?v?r?it un mare p?cat intr?nd ?n Athos. P?rin?ii mei erau oameni cu fric? de Dumnezeu, tat?l meu chiar lucra ?n Sf?ntul
  • 8. Munte. Mi-a fost fric? la ?nceput, ?i aceast? fric? m-a st?p?nit tot timpul. M? temeam c? ceva r?u o s? mi se ?nt?mple. Se auzeau fel de fel de lucruri pe atunci. Despre pedepsele Maicii Domnului, despre minuni, ?i multe altele. ,,Se plimba cu pistolul ?n m?n? P?rintele Kosms, ?n v?rst? de 70 de ani, a fost una dintre victimele partizanilor comuni?ti. ,,Eu aveam cizm?rie la Karys. Au intrat ?n?untru ?i au luat tot ce-au g?sit: pantofi, cizme, piel?rie Aveau nevoie de astea. Noi n-aveam ce face, nu ne puteam ?mpotrivi. Au fost vremuri grele pentru toat? lumea. Monahul Efthmios, cizmar la Karys, c?ruia partizanii i-au furat pantofi, cizme ?i alte obiecte de piele ?n timpul ac?iunii de str?ngere de provizii. La vremea aceea, p?rintele Efthmios era responsabil cu biserica de la Karys. ,,?n ziua aceea era s?rb?torit Sf?ntul Dionisie Areopagitul. Era o zi de s?mb?t?, ?i, dup? cum se obi?nuie?te, f?cusem Dumnezeiasca Liturghie la biserica din cimitir. Atunci au ?nceput ?mpu?c?turile, parc? luase foc p?m?ntul. Am ?ncercat s? ascundem un jandarm, pentru a nu fi lin?at de comuni?ti. Slav? Domnului, am reu?it s?-l salv?m. P?rintele Efthmios ??i aduce bine aminte c?nd au venit partizanii la Karys. C??iva dintre ei ?ncinseser? o hor? ?n mijlocul pie?ei. Parc? ?i acum vede cum se plimba o femeie cu pistolul ?n m?n?. Partizanii au trecut ?i pe la chilia lui, iar b?tr?nul s?u le-a dat s? bea tsipouro. Aveau f?in? ?n pivni??, dar nu le-au luat-o ??i aduce ?i acum aminte de vremurile acelea ?i r?de u?or. C?t despre femeile care au ?nc?lcat interdic?ia ?i au intrat ?n Atos, nu are nimic s? le repro?eze. ,,Nu au vrut, multe dintre ele au fost luate cu for?a de partizani. A?a a fost atunci, nu aveam ce s? facem.
  • 9. ,,Au disp?rut f?r? urm? Dup? ?nfr?ngerea partizanilor comuni?ti, monahii n-au avut grij? s? p?streze cele care s? aminteasc? de evenimentele de atunci. ?n anii de dinainte, avuseser? grij? s? evite orice conflict cu partizanii, de?i c??iva monahi ?i ajutau constant pe partizani cu alimente ?i ?mbr?c?minte. ,,Motivul pentru care s-a f?cut acest compromis a fost protec?ia m?n?stirilor ?i a odoarelor sfinte. La fel s-a ?nt?mplat ?i ?n perioada ocupa?iei germane. Nimeni nu dore?te un regim de ocupa?ie, ?ns?, cumva trebuia s? fie protejat? aceast? mo?tenire cultural? veche de secole, spune p?rintele Ioanichie. ?n ceea ce prive?te intrarea femeilor ?n Sf?ntul Munte, aceasta a fost o consecin?? a r?zboiului, pe care nimeni nu a putut s? o evite, din moment ce jandarmii fuseser? ?ncercui?i de c?tre partizani. Era singura dat?, cel pu?in din ceea ce se cunoa?te, c?nd au intrat femei ?n Sf?ntul Munte, merg?nd pe jos dinspre Ouranopolis. De-a lungul vremii au mai fost diferite istorii cu femei care s-au ?mbr?cat ?n haine b?rb?te?ti, sau, care, ?not?nd, au ajuns ?n Munte. Canoanele sunt p?strate cu sfin?enie p?n? ?n zilele noastre, ?i, chiar ?i cei care se consider? inovatori sunt de acord cu p?strarea interdic?iei femeilor de a intra ?n Sf?ntul Munte. ,,Din ce motiv s? se strice o tradi?ie care dateaz? de secole? Sf?ntul Munte este simbolul monahismului. Este un fenomen unic ?n lume ?i tot a?a trebuie s? r?m?n?, spune p?rintele Ioanichie. ?n ziua de 27 aprilie 1945 ?n Sf?ntul Munte a sosit primul deta?ament al Jandarmeriei. Din cadrul acestor for?e f?ceau parte 36 de jandarmi. Cea dint?i confruntare serioas? a r?zboiului civil grec pe teritoriul Sf?ntului Munte a avut loc abia doi ani mai t?rziu: atacul asupra portului Dafni, la 23 martie 1947. Atunci, 42 de partizani ?narma?i, condu?i
  • 10. de K. Papagheorghou ?i A. Kazkos au f?cut jonc?iunea cu grupul condus de Th. Dambsis. Acest grup a imobilizat garda format? din 3 oameni ce asigura paza postului de jandarmi, a ocupat biroul vamal, biroul de po?t?, postul de poli?ie ?i magazinele comerciale de acolo. Capitala Karyes ?n anii 40. Imagine de arhiv? ?n ziua urm?toare, la orele 3 noaptea, au ?nc?rcat proviziile pe care le str?nseser? (alimente, 110 saci cu f?in?, ?mbr?c?minte, echipament medical ?i de telecomunica?ii) pe vasul ,,Sf?ntul Nicolae care se afla ancorat ?n portul Dafni, ?i au pornit, av?nd ca punct de sosire Arkoda-Halkidik. ?n dup?-amiaza aceleia?i zile, un deta?ament de jandarmi, ajutat de vase ale pazei de coast?, i-a ajuns din urm? pe partizani. ?n confruntarea care a urmat, partizanii au fost nevoi?i s? renun?e aproape la toate proviziile pe care le
  • 11. confiscaser?, ?i, de?i au ?nregistrat serioase pierderi umane (conform rapoartelor Jandarmeriei, 2 mor?i ?i 2 r?ni?i), au reu?it s? scape. ?n acela?i raport se precizeaz? c? jandarmii nu au avut nici o pierdere. Str?du?? ?n Karyes, anii 40. Imagine de arhiv? Cea mai important? confruntare, ?ns?, a avut loc ?n zorii zilei de 16 octombrie 1948, la Karyes, ?ntre jandarmi ?i aproximativ 400 de partizani comuni?ti.
  • 12. Incursiunile rebelilor ?n Sf?ntul Munte C 22 aprilie 1948, 30 de partizani comuni?ti au intrat ?n Sf?ntul Munte ?i au jefuit M?n?stirea Hilandar. C 5 august 1948, c?pitanul Papagheorghou, ?mpreun? cu un grup de solda?i, a pr?dat M?n?stirea Esfigmenu. C 18 octombrie 1948, acela?i c?pitan Papagheorghou, ?nso?it de un grup de partizani, a jefuit M?n?stirea Caracalu. C 8 noiembrie 1948, c?pitanul Papagheorghou a jefuit M?n?stirea Filotheu. C 17 noiembrie 1948, c?pitanul Papagheorghou a ?ncercat s? jefuiasc? M?n?stirea Zografu, unde se g?seau c?lug?ri bulgari. Asaltul lor a fost ?ns? respins de for?ele de jandarmi care p?zeau m?n?stirea. Karyes ?n anii 40. Imagine de arhiv? Anul 1948 a fost un an tulbure pentru Sf?ntul Munte. La 3 decembrie 1948, Statul General al Armatei a cerut cur??area zonei de elementele partizane
  • 13. active existente, ?i, ?n acest scop, au trimis noi unit??i de jandarmi ?i provizii. ?n perioada urm?toare, unit??ile de jandarmi au atacat prin surprindere grup?rile de partizani. ?n acela?i timp, au fost aduse trupe din Corpul Jandarmilor ?i din Deta?amentele Mixte de Urm?rire pentru a ap?ra ,,trec?toarea lui Xerxes, ?n timp ce ambarca?iuni ale Flotei Militare patrulau ?n zon?. ?n anul 1949, ?n regiune ?nc? se mai g?seau for?e importante ale Jandarmeriei (160 de ofi?eri ?i infanteri?ti) ?i ale Deta?amenteleor Mixte de Urm?rire, 40 de ofi?eri, ?i trupe formate din rezervi?ti care patrulau ?n zon?. Din vara lui 1949, num?rul solda?ilor a ?nceput s? se ?mpu?ineze. Str?du?? ?n Karyes, anii 40. Imagine de arhiv?
  • 14. La 10 iunie 1949, 150 de partizani ?narma?i, av?ndu-l ?n frunte pe c?pitanul Papagheorghou, au ?ncercat s? intre ?n Sf?ntul Munte, dar au fost respin?i la ,,trec?toarea lui Xerxes. ?n timpul atacului, partizanii comuni?ti au cucerit dou? posturi de paz? ale Deta?amentelor Mixte de Urm?rire. Insurgen?ii au intrat ?n satul Na Rda, au luat alimente ?i animale, ?ns?, la orele 3 dup?-amiaz?, au fost nevoi?i s? se retrag? c?tre Gomti, din pricina tirurilor de artilerie ale Armatei. ?n continuare, ?n lupt? a intrat ?i avia?ia, rebelii ?nregistr?nd pierderi ?nsemnate. Karyes ?n anii 40. Imagine de arhiv? Odat? ?ncheiat? aceast? lupt?, Sf?ntul Munte nu a mai fost implicat ?n r?zboiul civil grec al anilor 50.
  • 15. Comandantul rebelilor, c?pitanul Papagheorghou, cel care a coordonat toate atacurile avea s? fie arestat la 8 ianuarie 1950 ?n satul Megli Panai ?i apoi executat. 3. Amintirile Egumenului Gavriil Dionisiatul B?tr?nul Gavriil, Egumen al M?n?stirii Dionysiou Cea mai violent? confruntare dintre comuni?ti ?i jandarmi a avut loc ?n zorii zilei de 16 octombrie 1948. La ea au luat parte nu mai pu?in de 400 de
  • 16. partizani comuni?ti ?narma?i, care f?ceau parte dintr-o unitate a Diviziei a VI-a a Armatei Democrate. Aceste for?e militare num?rau ?n r?ndurile lor ?i foarte multe femei, iar opera?iunea pe care au ?ntreprins-o la Sf?ntul Munte a avut drept scop aprovizionarea cu alimente, dar ?i ?nrolarea ?n armata lor a locuitorilor din Halkidik, care se refugiaser? la Sf?ntul Munte. Dup? ?ncheierea acestei opera?iuni, for?ele combatante ale rebelilor urmau s? mearg? la Kkavo, acolo unde sta?iona ?ntreaga Divizie a VI-a a insurgen?ilor. Comandant al partizanilor era P. Erithridis, iar atacul a urm?rit atingerea a dou? obiective: 1. Ocuparea cl?dirii ?n care se g?sea biroul guvernatorului Sf?ntului Munte, P. Panaiotkos. Acesta, ?mpreun? cu al?i 4 b?rba?i, dup? 8 ore de lupt?, a respins atacul rebelilor, pricinuind serioase pierderi ?n r?ndul acestora din urm?. Cl?direa ?n care se g?seau birourile, a suferit, ?ns?, foarte multe stric?ciuni, atunci arz?nd o important? parte a arhivei guvernatorului. 2. Ocuparea cl?dirii care ad?postea for?ele de jandarmerie. Din fericire, nici acest obiectiv nu a fost atins de c?tre rebeli. Din r?ndul jandarmilor, un singur soldat a fost r?nit, pe c?nd rebelii au avut 2 mor?i ?i 5 r?ni?i. ?n aceast? lupt? a fost r?nit ?i c?pitanul Papagheorghou. De la Karys, rebelii au luat alimente, ?mbr?c?minte ?i bani. Tot atunci au fost pr?date ?i m?n?stirile Iviron ?i Vatoped, ?i au fost f?cute ?i numeroase recrut?ri cu for?a. Cu proviziile ?nc?rcate pe 80 de animale de povar?, comuni?tii vor p?r?si Sf?ntul Munte la 17 octombrie 1948. ?n timp ce se retr?geau, au fost identifica?i de c?tre avioanele militare ?i, timp de dou? zile, c?t a durat c?l?toria lor de la Karys p?n? la Kkavo, avioanele au bombardat continuu pozi?iile acestora. ?n acela?i timp, vor fi ataca?i ?i de pe mare, de pe vasele militare care se aflau ?n zon?. Rebelii au ?nregistrat atunci pierderi ?nsemnate, pierz?nd aproape toate proviziile pe care le confiscaser?.
  • 17. Egumenul Gavriil Dionysiatul ?n leg?tur? cu acest subiect, p?rintele Gavriil scrie urm?toarele: ,,Octombrie 1948. R?zboiul pe care bandi?ii [partizanii comuni?ti] l-au declan?at se ?ntinsese ?n toat? ?ara, dar luase o amploare mai mare ?n nordul ??rii, acolo unde era mai facil? aprovizionarea lor de c?tre statele comuniste din vremea aceea. ?n Halkidik, datorit? reliefului muntos, dar ?i a situa?iei materiale prospere a locuitorilor din sate, existau 3-4 astfel de bande de r?uf?c?tori [partizani] al c?ror scop principal era ?ncercuirea Tesalonicului, ac?iunile de sabotaj, ?i ?nrolarea de solda?i din r?ndul popula?iei civile, cu voia sau f?r? voia acestora. Popula?ia din aceste regiuni, pentru a evita ?nrolarea for?at?, persecu?iile sau chiar asasinatele, la care se dedau comuni?tii, ?i-au p?r?sit casele, agricultorii merg?nd ?n provincia Kasndra, or??enii ?i cei care aveau mici afaceri ?n domeniul industrial, la Tesalonic, Polghiros ?i Arna, iar muncitorii ?i t?ietorii de lemne la Sf?ntul Munte, acolo unde, cu doi ani mai devreme migraser? ?i cresc?torii de animale cu vacile ?i ciobanii cu turmele lor. Astfel, popula?ia din Sf?ntul Munte a crescut de patru ori, iar 2/3 din aceasta era format? din s?teni refugia?i din satele din Halkidik. Av?nd ?tiin?? despre aceste lucruri, conducerea
  • 18. comuni?tilor a ini?iat 2-3 incursiuni la Dafni, Esfigmenu ?i ?n alte c?teva puncte ?n apropierea istmului ,,Xerxes. Din p?cate, din motive necunoscute nou?, Statul nu a luat atunci m?surile cele mai potrivite pentru ap?rarea trec?torii Xerxes, singura m?sur? fiind instalarea unui post de jandarmi, lucru care nu a fost suficient ?n condi?iile dificile de atunci. ?n mai multe r?nduri, Sf?nta Chinotit?, prin scrisori dar ?i prin epitropi trimi?i at?t la Atena, c?t ?i la Tesalonic, a cerut ?nt?rirea pazei trec?torii ?i alc?tuirea unor brig?zi militare care s? patruleze ?n zon?, dar nu am primit nici un r?spuns. Prin luna septembrie era evident faptul c? rebelii urmeaz? s? treac? ?n peninsul?, fiindc? comandamentul lor general fusese mutat mai la nord, fiind semnalate mut?ri de trupe din Langad ?i Nigrta spre Halkidik. Din nou, Sf?nta Chinotit? a semnalat pericolul existent ?i a cerut suplimentarea num?rului de jandarmi la Sf?ntul Munte, dar, din nou, cererea a fost ?n zadar. ?i, astfel, pe la mijlocul lunii octombrie, un grup de aproximativ 100 de rebeli au p?truns ?n Atos prin istm, ?i, la ad?postul nop?ii, au ajuns tocmai la Karys. Din fericire, au fost observa?i de c??iva monahi care locuiau la chiliile de l?ng? Karys, iar ace?tia au mers ?i au informat Jandarmeria, aceasta lu?nd m?surile de rigoare pentru ca posturile sale de control s? nu fie luate prin surprindere de c?tre rebeli. Acest lucru a permis dejucarea planurilor partizanilor comuni?ti, care, atunci c?nd au dat semnalul de atac asupra cl?dirilor Jandarmeriei ?i ale guvernatorului Sf?ntului Munte, au ?nt?mpinat rezisten?? din partea jandarmilor. Au urmat confrunt?ri care au durat o zi ?ntreag?, sub o ploaie ap?s?toare de toamn?. ?n cursul luptelor, trei dintre rebeli au fost uci?i, iar de cealalt? parte, jandarmii nu au ?nregistrat nici o pierdere.
  • 19. ?n ziua urm?toare, bandele de r?uf?c?tori s-au dedat la acte de jaf asupra chiliilor ?i a magazinelor, iar femeile care veniser? cu ei, cu arme ?n m?n?, c?lc?nd tradi?ia sf?nt? a avatonului, care le interzicea s? intre ?n Atos, au ?ncins o hor? chiar ?n fa?a clopotni?ei de la Protaton, ?i, cu accent caucazian, le spuneau p?rin?ilor aduna?i acolo: ?Ia s? vedem dac? Panagha voastr? va face vreo minune cu noi, fetele?. Atunci, Maica Domnului Pantnassa s-a milostivit ?i nu i-a pedepsit pe cei care au hulit, dar, de atunci, ei nu au mai avut zile de lini?te. La pu?in timp, ?ntr-o lupt? la Flrina, au murit nu mai pu?in de 1200 de comuni?ti partizani, foarte mul?i dintre ei fiind r?ni?i sau lua?i prizonieri atunci. ?n numai un an de zile, toat? lucrarea lor plin? de impietate s-a spulberat precum cenu?a care, aruncat? ?n v?nt, este ?mpr??tiat? ?n cele patru z?ri. Armata noastr?, cu ajutorul lui Dumnezeu ?i a Maicii Domnului, i-a zdrobit pe rebeli, oriunde i-a ?nt?lnit, iar ?n luna august a anului urm?tor, au fost definitiv st?rpi?i ?n ad?posturile lor t?lh?re?ti din mun?ii Grmmos ?i Vtsi, ?i nu a mai r?mas ?n Grecia dec?t ruinele pe care, comunismul cel care ura din suflet pe Dumnezeu ?i Biserica, a ?ncercat s? creeze o societate atee. Nu a mai r?mas dec?t amintirea faptelor lor nelegiuite, ?i blestemul ve?nic al poporului nostru asupra capilor lor, care, p?r?sind credin?a ?i tr?d?ndu-?i ?ara, au slujit intereselor ??rilor comuniste din vremea aceea. Spre sear?, t?lharii au plecat din Karys, pr?d?nd tot ce au ?nt?lnit ?n cale, chilii ?i magazine. Au ?nc?rcat tot ce au putut pe animalele de povar?, iar ceea ce nu a mai putut fi luat (orez, paste ?i altele) a fost aruncat pe jos, ?n noroi, numai ?i numai pentru a face stric?ciuni. Lucrul cel mai josnic pe care l-au f?cut ?n timpul jefuirii chiliilor ?i a bisericilor, ?i care caracterizeaz? cel mai bine fiarele acestea C fiindc? oameni nu pot fi numi?i C este faptul c? au luat sfinte odoare ce se aflau ?n biserici, Evanghelii, racle argintate pentru
  • 20. sfintele moa?te, ?i le-au aruncat de-a valma, ?n saci unde se g?seau alimente ?i lucruri de tot felul, vr?nd ca mai t?rziu s? le v?nd? pentru a ob?ine bani. Nu au apucat s? ??i duc? planul la ?ndeplinire, cele mai multe lucruri fiind g?site, mai t?rziu la Krosia, acolo unde au fost repera?i ?i ataca?i. Plec?nd din Sf?ntul Munte, au luat cu ei, cu for?a, mai mult de 100 de oameni, p?stori, muncitori, t?ietori de lemne ?i ?n jur de 150 de animale de povar? pe care au ?nc?rcat tot ceea ce au furat, dar ?i pe cei r?ni?i din r?ndurile lor. Toat? aceast? jalnic? armat? a trecut nestingherit? prin ,,istmul lui Xerxes, de?i se g?seau acolo dou? vase ale pazei de coast?, ?n scurt timp sosind ?i distrug?torul ,,Slava. Nu s-a ac?ionat ?n nici un fel, ?ns?, pentru ca nu cumva, ?n cursul confrunt?rii, s? fie omor??i oameni nevinova?i din r?ndul celor care fuseser? lua?i prizonieri din Karys. Jefuirea ?i p?ng?rirea Sf?ntului Munte, pe care l-au cinstit ?i ?l cinstesc oameni care nu sunt nici greci, ?i nici m?car cre?tini, va r?m?ne o amintire dureroas? ?i ru?inoas?, c? au existat, ?n secolul al XX-lea, greci ?i grecoaice, fie ?i doar cu numele, care au c?lcat ?n picioare dumnezeie?tile r?nduieli. De aceea, sub clopotni?a de la Protaton st? scris: ,,?n acest loc sf?nt au jucat femeile neru?inate dansul t?lh?resc, care este ur?ciunea pustiirii.