際際滷

際際滷Share a Scribd company logo

Cap iii digestia si matabolismul

G
Geta Enache
1 of 9
Downloaded 31 times
Capitolul Ill Digestia gi metabolismul Ppolru dcsfEsrrrarea in con(li!ii normale a diver*olor sale l n.tii, orga- niFmul ar. n.voir de en.rgio si .lemcnle oulflrire. AcFql.a ii srnL tufn'/arc prin alimeolp. lnlru.ll ln aJimpnle pr;ncipiile nulrilivp (la.torii nulflli,) se gdsesc sub forma unor comlinalii complexe carc nu ar puica Ii utilizate, ele neeesiLi o haNlormare, o degradare ptnd ta elemente mai simple pe eare organismul se le poaid lolosi ea surs5 energeiice Si plasticd (pcntlu ffelterea 6i reinnoirea celulelor Si a lesuiurjlor uzate). P.ima eLapi a accsLor transformiri se realizeazx la nivelul aparatl ui digestiv, de undo, pe caloa eirculaliei sanguine qi limfatice, elemeriele rutri- tive iranslormale merg la celule, urde are loc a doua etape de transformdri in cadrul procesului [umit metabo]ism. Digestia rcprczifii, una dintre cele mai importarte funclii ale organis- mului. Ea se realizeazx la nivelul unui aparat spacializat, perl,ru aceasta, numit aparatul digestiv (ijg. 12). Acesta are aspectul unui tub cu calibrul variabii jtr divemele sale porl,ilrni, care incepe cu orificiul bucal sfirlegte cu oriliciul anal. De-a lungul sdu are loc transformarea hranei noasire. Injlial, alimentele sint {tuimilate mecanic !i imbibate cu salive (produsul de secrelie al glandelor salivare) ln cursul lenomeoului ^nnit masticalie. Apoi acestea (care lormeazd afa-numiXul bol bucal) sint propulsate p n esofag spre Blomac $i intestinul su5-tire, unde se continun si se des[virle$te digestia clor mai multe d;rtre atimente. CoDcomil,ent, la nivelul iDtestinului are loc !i absorblia principiilor ruirjiive. Resiurile nedigerate trec mai departa 1n inleslinul gros Dltmil qi colon, unde se delinitiveazi procesul digcstici { al abBo ,lie;. ln final, o parte dintre alimntele nedigerate, lmpreuDe cu celulele uzate descuamate din mucoasa digestivi !i urele secretrii de ]a acest nivel formeazi mal,eriile lecale carc se vor climina intermitetrt pr;n parLea inferioar[ a tubu]ui digestiv nuxild rect in oursul aclului numii drtcdlie.
2 Fig. 12. - Secliu.e Prin tubul dlgestivj r- a!o- ! ddr n, (.) l]. toLo. :.t-] Procesul diqestiei este diriiat pe cale neNoase Ei umoratn p n intermediul sistomului nerv-os central !i al glindelor endo ine. Sn urmtuim in continuare ce se irttmpl{ cu alimentele de a lungul tubului digestiv.
Inlr-o primd etapd a digcsliei au loc fdrtnilarea at;meotelor sj tmbibajea lorcusaiii.Procesularelocin.asiLal,eabucal6cuaiuLorulapsratulurdeotar. Con.itrin.iozilatea cu.are mcstecEtr a[menlele arc o deosc6iLd imoorlaDla. inlru.il dc accasr; primd cl.ap5 depinde ia buDd m5surd sarciDa "e iu "eu,in,celorlalte Begmente ale tubului digostiv. Dintre cei care metrinc{ tn grabd fern si mesLece alimentele in g]rrd suricietrt, se recruteazl majo tate; sulerin- zilor de stomac {gast tici, ulcerosi E.a.). Saliva conline un ferment (o enzimn) trumii Itialina san amitaza satiaafi care produce degradarea amidotrului iE compotretrli mai simpli: dexrrini. r,dllozr. Prolcincl. !i lipidele uu siDt dcgraJcle in cav,tatpa bucald, ci l|umai giucidele. Bulul alim.ntar irnl,ibal, cu salive slr5bate faringele qi esotagut fJrE sx Bulere dci un lel de d$addd, ajuDge la niyelul cardici (orificiul de intrare in stomac), care se deschide in mod rcflci tn mometrtul clnd alimentele ajung aioi, inchizlndu-se dup{ peLruode&a acestora iI! siomac, peDiru a lmpicdica astlel rcIuarea coDlinutului gastfic spre eBofag. In stomac, bolurilc aliocDtare sint fudmi[tate datoritd miqctrrilox exer- citaie dc perelii acestuia, numite Iltgcdti, peristalticq favorizlnd sstlel lmbi- barea lor cu sucul gaslric. Sucul gaBLrio con!,ine doi fermeEri importenti: pepsina qi labfermentul. Pepsina acrioneazd asupra proteinelor, transfurmhdu-le ln conpuli mai simpli de lipul albumozelor Fi peptonelor. Ea estc secretatd de celulole glandelor gaslrioe lnh-o tormd inactive Dumil| pcpsinogm, c&Ic eslo actival do acidul clorhidric, s4crctat la nivelul mucoasei gastrice. Pcntru acriunea pcpsinei, dcci, esle necesar uD mcdiu acid. Labfernrcntul, care sc mai numegte ti presrrd, esto o eozim{ cu aciiune speoific5 asupti cazeitrei (prcteina din lapte) pe care o coagulesztr, lDtruciL digestia cazoinei nu s poal,e face deeii dupi ce accest& a tost in prcalabil coegulst{ de lablerment. Dupd coagularo interyine h coniiDuaro pepsina, care produco digesiia cazeinei, Tot, la nivelul stomacului are loc coDtinuarea digestiei amidooului din interiorul bolului alimentar sub acl.iimea ptialinei salivare plnd ln momenLul cind aceasta vitre ln contact cu mediul acid din stomac care o inactiveaze. Alimenl,ele aBtfel deg?adate irec prin oriticiul pirolic (Bituat le limita dintre stomac qi prima po4iune a inieslinului subiire numiti duoden), Bpte irtoslinul subtrire. Duodenr sau prima porliuno a itrtestinului subrire are forma de potcoavd, cu o lungime de 12 cm, Iapl, ce i-a sugerat ti numele. La r velul intestinului sublire se desdvir$e.ste digestia. Aici se glseso cele l,rei sucuri digestive: iDtestinal, pancleatic si biliar care au un rol deosebit in digestia intestinale. Glucidele Bint degradate sub acl",i,dJtea amil%ei pancrcatlcc h compni mai simpli numili dizaharide (maltoz{, lacioze q.a.). Aceliia 1a rirdul lor slnt descompuii de citu unele etrzime din sufirl intesifual ca: mallaaa,lutazo,
t.a. pini la stadiul de monozaharide (glucozd, {rudozn) formi sub care potr {i atrsorbili prin mmoasa htestinard (Iig. t3). Proteinele stut dgadate mai departe dup[ ce au trecut din stomao I intestitr sub actiuDea enzimei rumitd ffudnd Fn{ la stadiul do polipeptide qi chiar la aminoacizi. Aceasta este secletatd inir-o forml itradivn trumit[ tripsi- Po/tzalatd (aatuot) l'/ozoza,latiy' *0*0.02t2aland (ma//oza) rig. ,3. - DiSettia glocidelor nogen, care este activaie de o enziml intestinald numit{ errero}izaud. ln strcul intestinal existtr un complex de eDzime prcteolitice care au rolul de a degrada polipeptidele, albumozele, pptonele ln computi foarte simpli - aminoacizii -care pot fi absorbili prin peretele intesiinsl (fig. 14). La nivelul intestinului se produce ti d8eompunerea lipidelor. Aceetea s,nt ln prealabil emulsionate d cdtre sdlurile biliare existente tn bild (seorotatd A A A A A A A A ,4/bunoze Peplone [,0 I + f;1 +f A- Anlnoacizi fi8. ,r, - DiSertia proleinelor de ficst), adicd slnt tmnsformat ltr particule foarte line care vor ,oma o suprafa!5 de acl,iune mai mare petrtru enzimele care lc descompun - lipa- ucre. Sub acliunea acestora, grisimile se descompun pine la stadiul de glicedni 9i acizi gla;i, folmi sub care se pot absorbi prin peretele intestinal (Iig. 15). Iatd deci cd alimertela carc au pitrun! in calr'itatea bucali sub torma laptelui, cIrdi, hlnzei, outrlor, piitrii, legnmelor, fructelor eio., devin ln intestinul Bublire: moaozaharide (glucozd, haotozd), aminoacizi, aoizi gragi 9i 40 A / A
glicexol (glicer;nx). ltr acest stadiu ile deBcompunereru semai Doate ileosebi origirea 1or (spre cxemplu, dacd un amhoacid provine difl carne sau din piifle). Sub aceastd Iorme simpld de principii trutritiv (factod nutritivi) in ca-re au aiuns almentelc.le pot trcre bariera itrLcstinald. De ta nivelul pere- telui int$tinal, duptr alsorblie, Iactorii nutritiyi 6e duc pe calea c cuLliei sanguine 9i limfatice cdlre ficat, de unde vor fi apoi dirijal,i clrre diyersete sectoare ale orgadsmului in lrtrcgie de recesifi,i: spre ?roducerea de energie ryW)*W)*W 6/lcernd fi actzigrali tip;de fig. 15. - Disestia tipideto. sau de alte subsl,ante necessre dit6rilelor funolii sau pentru repararea lesuLu- rilor sau ln depozite (a substqnle de rezorvi, In continuare, principiilc nutrilive vor sut?ri o serie de alte transformd pine Ia lncorporarea lor ln tesuturile proprii orEanismului. Dtne ,a arderea Ior 9i la eliminarea resturilor nputilizabilc iozultaie din accasttr ardere. trans- Iorm6ri csre alcatuiesc procpsul cunoscut sub numele de rr./arolism. Acesta estc Iormst din douA leLuri distincte: uns de siDtez5, de rcfacere a tesuturilor proprji din 6ubstanle 6imtle, numird anobolism lslntczl), si atta d; descom- luncre s substanlclor compu6e. de dcgruJare:n scop enerlctic, numittr caia- ,o1brn (descompuncre, degradare). Glucoza reprezintd prineipalul furnizor de enerqie imedietd pentru orgsnism. Dupe absorblia sa prin peretele intestinal-sjunge in cir;ulalia sanguinJ, utrde se gdsette Itr mod normal lnu-o concenir4ie foarie coDsiqntd, de 70-120 !ogo/0, cifrd ce rcptezirntl glicenia- Va aliile sale, atit in sensul B3ederii, cit ti in seDsul crette i peste cilrele normale sint loarte periculoase potrtru organism, de accea siat puse ln Iuncliure mecanisme Dervoase fi umorale pentru meatinere& constaDte a valorilor glicemiei. ln cazul cind glucoza laEguind tinde 6d creasci (spre exemplu, dupd absorbtia crcscutd de glucide, la nivolul mucoasei htestinale) surplusut este diriial cdl,Ie ficai, unde are loc transformarea sa inir-un_ com- pus mai compiex - glicrgerlLl care reprezfuti o formd de rezew{ de glucide a orgadsmolui. Acest proces de transformare a glucozei in glicogen se ,:nme,slg gliaogerngenezii qi se electueaz{ sub influenla unui ho.mon numii insulina, iecretaL de pancleas. in lipsa acestui hormon, glucoza rlr mai poate li transformatl itr glicogen, Iapi ce determini uesterea Ba t{ sirye pesl,e 41
valo le normale cu eliminarea excesului prin urin5. Aceste tulburHri se produc itr boala numiH diabet zaht$ol. I n caz-ul ctnd elicemia linde 65 scad6, s'ttr[ mobilizal'e rczervcle gl;rog'ni"' Prin d.s"ompuneiea gli(ogeoului esle eliberal,i glucoza, resLabilindu-sc crhi- librul gli..miei. La- nir.elul celulelor organism[lui, glueoza poat fi aIsI, Prnindn-sc tn libertate energia necesari diverselor funol,ii vitale ale organismului' Arderea prolelne 6/ucde 1prde ----. I -.-.-' V;nEllstsl Acld ndhc --'- A';'X /' ,/I/lA.td /unarit I ir:o'energettc (AlP) ) A(id cilric ,4 cid citaconthc Acid Juccioic ri8. '6 - Ci'lul Krebs glucozei se Poate face atit, ln prezenla oxigenului, deci ln aerobiozd' ci' qi l1 sbsenlA acestuia. i^ dnaatobioLd. ln nrimul taz csl,e Yorbs de un complc! de real'l'-ii 'e se inldnluics' ln cursul ciro"a sc.oosum5 9i se elilcreazri eDergie A'cstc rFan!;; sc eto'luaaze s,,h a.Liunea divelsclor enzime Ei duc tn linal la bioiid dc carbon' api qr cDer' .i- ct" sc aesfeeoare sui torma unui ciclu cuBos'ul' sub numcle dc 'i'l"l ?.4" ti,g. rOt. i'lenlioaam ca ta dveJul a'eslui ciclu se ioliloesc nu trumai 42 Acid 4- t elog/oldnb
produsii rezultati ditr deseompunerea gtucidetor, ci qi cei rezultal,i dirl degrada- rea proleiDelor.si a lipidclor. ln condi_tii de atraerobiozd, degradarea gtuciitelor duce ld un compus l]nlrtlit acid, lactic (fig- 17) eare poate fi fi et oxidat Inai departe, punind tr liberiate energie, apx Ei bioxid de carbon. Aminoacizii rezultati din protoirele alimertare stnt duFi pe calc sanguind ]a iesuiuxi, unde sint {olosi.ti ca pietre de eonstructie pentru sfuteza proteine- lor propdi oryanismului. GLTCOGEN { GLUCOZ^ 6-FOSFAT + GLUCOZA I ACID PTRUVTC * ] ACrD LACTTC I fig, ,7. - Deg.adarea anaerobi a glucidetor Spre deosebirg de glucide Ei lipida, aminoacizii nu se alepoziteazi tn orga- nism. Celulele folosesc numai atit clt est e necesar. rcstul sitrt oxida ti si tran 6, rormali in glu.idc sau stnt arEi cu etibcrare de energie. Dio pro"""j a" a"grr- dare a prothelor, care esie mult mai complex deeit at glucidelor, rezult{ pe linga apd $i bjolid de.arbon si amonja.ut. care este un produs toxic pcotru orgarism. Acesta va li transformat mai departe la nivelul ficatului in zrlee, produs mai putin toxic, care se elimin{ p n urind. Irtrucit proteinele nt, singurele principii nutritivo care conlin azol, putem stabili cantitatea lor lixatd Ia nivetul organismutui prin determinarea azotului (cu4osout, fiind ci 1 g azot, corespunde ta 6,25 g pmteine). S-a stabilit ci lntre cantitatea de azot ingerat qi eliminat existd un echilibru. AceBta s a Lnrinil bilahl azolat sau echilibru (balanln) azotat. Bilanlul azotat este pozitiv cind eantitatea de protefue ingerate (azotul ingerat) este mai mare decit proteinele etiminate (azorut eliminat). Cind cantitatea de proteine ingerate este mai micx dectt cea de proteine elimi[ate, bilantul este negativ. Clnd aportul de prctehe este egat cu etimintuile a;estora ne alldm tn fala unui bilan! azotat echilibrat (Iig. 18). Determinarea bilanlului azotai, reprezinti un cdteriu de apreciere a siLuaLi.i mclabol;smului protcinelor din orgaoism. Grtuimile, descompuse in glicerol Di acizi grali la dvelul tubuld digestiv 9i absorbite prin pertele intestinal, vor fi transportate spre tesururi pe cale limlatici qi sanguintr dupd ce au fost rsinteLizate tn prealabil in grdsimite proprii orgarismului. 43
Aiunse la tesuluri crSsimile tie int'r5 lo coosl'il'ulia romponcnlplor rclu' tu"", ii" i. a*p,o ca grisimi de rezervd in lesulul adipos subcrrranar sau iE jurul unor organe. Di-o rezerve, cle vor ti mobilizalP ori de 'ile on organrEmul are nevoie de energie pentru a [i afte- Linidcle Dol, li sintel,izatc io orgonism ti din gl'"ida 9i din prolPiDe' Ele repreziota o 6ursA Pocrgel,ice imPortanle pentnu orgaoism Prin arilerea Fig. ,8. - Birantul azotat lor pezult{ bioxid de carbon, aptr !i o impo anti cenlitato de energie (9 calorii pentrulglipidearse). Pentru arderee lipidelor, organismul are nevoie lnsu de o anumitd oan_ titate de glucide. S-a afirmat pe buDd dreptare ctr ,,lipidele erd la tocul glucidelor". In ourgul unor tulburliri prcduse ln motebolismul glucidolor (cum 8e lnttmpltr tn diebetul zaharal) pot apdrea tulburdri $i ale metabolismului liPi- delor, cu lormarea unor compuqi intermodiari ioxici pentru orgenism cum slnb otpii cetanici. Aceqtia slnt r&spunztrtori de fenomeocle grave c aPar ln com' plicatia diabetului ^nn.iL6. cond, il.iabeticd. Uneori, prin aport alimcntar exagerat de lipido 9i glucide' grtrsimile se acumuleaz{ tn cantitdli exce6ive ln depozitele adipoase, duclnd la boala cunoscuti sub n:;l'iele de obezitate, care pe lingd dezavantajul eBteLic ere o sede de treaiunsuri prin complical,iile grave Ia care poete duce. In conciuzie, observdm ctr pornind de le alimente, Prin diverse tranBfor_ mdri sule te in organism ln cursul proceselor de digesiie 9i metabolism, re- ,ultx produtii finali: bioxidul de carbon, apa 9i eaergia. P.i,mii doi slnt elim,nali lD mediul exterior. Procesul invers de ,ormare a computilfi organici (facto_ rilor trutritivi) pordind de la bioxid de carbon $i ape tru se poaie rcaliza ln organismul uman. Plantele slni cele cam pot sinietiua diverqii compugi organici din ap{ 9i bioxid de carbon cu a.iutorul cnergiei solare. Accgti compuli vor fi preluaii de organismul uman fie direci prin consumul alimentelor de o gine yegetale, Iie indirect prin consumLrl alimetrtelor de origine animald (admale oare s-au brint cu produse ygetale) (fig. 19). Astfol asistim in ceie d;n UIme h un circuit sau ua ciclu ln care se Produc pe do o 44 ' _E_ ' Mb / g-7 bM
papte proce-se de lnmagazinare gi pe de 3ubstanle. lo acest circuit sre in..ltrs si gic al schimiurilo diatre organism gi aftn palte de eliberare de energio !i organismul umao itr ansamblul biolo- medid lnconiurdtor. Frg. i9. - O-Lt in mqmbtlt biotogr .t naturii. ptantete stnt cele .are por ,inreLizao,ie-rn iorpuri . o,edni., (l&ro,i nuk,rivi) p*;"a a. t" oi.,ra a".I.ri".,i,iilJicu arLro-., en SGi rotdre. A,erri Lompuri v;.,, p,erualr de orsanr(mut uman f,ed,re(t pnn (o1(LnLt arimenreror de o,isine veqerari, ne i;rar..tr iii...i,,-ii,_iilm-r+ero- de oriEine animar, (animale" cre -,* r,.t.rt *--.,._j.ij,,,"-lJli,r.I('n,p,rat dupi sosen t.: Nur.it,on rnd physicd I irn6r. ea. wl g. S;Oi;u;,_pany 1966).

More Related Content

Cap iii digestia si matabolismul

  • 1. Capitolul Ill Digestia gi metabolismul Ppolru dcsfEsrrrarea in con(li!ii normale a diver*olor sale l n.tii, orga- niFmul ar. n.voir de en.rgio si .lemcnle oulflrire. AcFql.a ii srnL tufn'/arc prin alimeolp. lnlru.ll ln aJimpnle pr;ncipiile nulrilivp (la.torii nulflli,) se gdsesc sub forma unor comlinalii complexe carc nu ar puica Ii utilizate, ele neeesiLi o haNlormare, o degradare ptnd ta elemente mai simple pe eare organismul se le poaid lolosi ea surs5 energeiice Si plasticd (pcntlu ffelterea 6i reinnoirea celulelor Si a lesuiurjlor uzate). P.ima eLapi a accsLor transformiri se realizeazx la nivelul aparatl ui digestiv, de undo, pe caloa eirculaliei sanguine qi limfatice, elemeriele rutri- tive iranslormale merg la celule, urde are loc a doua etape de transformdri in cadrul procesului [umit metabo]ism. Digestia rcprczifii, una dintre cele mai importarte funclii ale organis- mului. Ea se realizeazx la nivelul unui aparat spacializat, perl,ru aceasta, numit aparatul digestiv (ijg. 12). Acesta are aspectul unui tub cu calibrul variabii jtr divemele sale porl,ilrni, care incepe cu orificiul bucal sfirlegte cu oriliciul anal. De-a lungul sdu are loc transformarea hranei noasire. Injlial, alimentele sint {tuimilate mecanic !i imbibate cu salive (produsul de secrelie al glandelor salivare) ln cursul lenomeoului ^nnit masticalie. Apoi acestea (care lormeazd afa-numiXul bol bucal) sint propulsate p n esofag spre Blomac $i intestinul su5-tire, unde se continun si se des[virle$te digestia clor mai multe d;rtre atimente. CoDcomil,ent, la nivelul iDtestinului are loc !i absorblia principiilor ruirjiive. Resiurile nedigerate trec mai departa 1n inleslinul gros Dltmil qi colon, unde se delinitiveazi procesul digcstici { al abBo ,lie;. ln final, o parte dintre alimntele nedigerate, lmpreuDe cu celulele uzate descuamate din mucoasa digestivi !i urele secretrii de ]a acest nivel formeazi mal,eriile lecale carc se vor climina intermitetrt pr;n parLea inferioar[ a tubu]ui digestiv nuxild rect in oursul aclului numii drtcdlie.
  • 2. 2 Fig. 12. - Secliu.e Prin tubul dlgestivj r- a!o- ! ddr n, (.) l]. toLo. :.t-] Procesul diqestiei este diriiat pe cale neNoase Ei umoratn p n intermediul sistomului nerv-os central !i al glindelor endo ine. Sn urmtuim in continuare ce se irttmpl{ cu alimentele de a lungul tubului digestiv.
  • 3. Inlr-o primd etapd a digcsliei au loc fdrtnilarea at;meotelor sj tmbibajea lorcusaiii.Procesularelocin.asiLal,eabucal6cuaiuLorulapsratulurdeotar. Con.itrin.iozilatea cu.are mcstecEtr a[menlele arc o deosc6iLd imoorlaDla. inlru.il dc accasr; primd cl.ap5 depinde ia buDd m5surd sarciDa "e iu "eu,in,celorlalte Begmente ale tubului digostiv. Dintre cei care metrinc{ tn grabd fern si mesLece alimentele in g]rrd suricietrt, se recruteazl majo tate; sulerin- zilor de stomac {gast tici, ulcerosi E.a.). Saliva conline un ferment (o enzimn) trumii Itialina san amitaza satiaafi care produce degradarea amidotrului iE compotretrli mai simpli: dexrrini. r,dllozr. Prolcincl. !i lipidele uu siDt dcgraJcle in cav,tatpa bucald, ci l|umai giucidele. Bulul alim.ntar irnl,ibal, cu salive slr5bate faringele qi esotagut fJrE sx Bulere dci un lel de d$addd, ajuDge la niyelul cardici (orificiul de intrare in stomac), care se deschide in mod rcflci tn mometrtul clnd alimentele ajung aioi, inchizlndu-se dup{ peLruode&a acestora iI! siomac, peDiru a lmpicdica astlel rcIuarea coDlinutului gastfic spre eBofag. In stomac, bolurilc aliocDtare sint fudmi[tate datoritd miqctrrilox exer- citaie dc perelii acestuia, numite Iltgcdti, peristalticq favorizlnd sstlel lmbi- barea lor cu sucul gaslric. Sucul gaBLrio con!,ine doi fermeEri importenti: pepsina qi labfermentul. Pepsina acrioneazd asupra proteinelor, transfurmhdu-le ln conpuli mai simpli de lipul albumozelor Fi peptonelor. Ea estc secretatd de celulole glandelor gaslrioe lnh-o tormd inactive Dumil| pcpsinogm, c&Ic eslo actival do acidul clorhidric, s4crctat la nivelul mucoasei gastrice. Pcntru acriunea pcpsinei, dcci, esle necesar uD mcdiu acid. Labfernrcntul, care sc mai numegte ti presrrd, esto o eozim{ cu aciiune speoific5 asupti cazeitrei (prcteina din lapte) pe care o coagulesztr, lDtruciL digestia cazoinei nu s poal,e face deeii dupi ce accest& a tost in prcalabil coegulst{ de lablerment. Dupd coagularo interyine h coniiDuaro pepsina, care produco digesiia cazeinei, Tot, la nivelul stomacului are loc coDtinuarea digestiei amidooului din interiorul bolului alimentar sub acl.iimea ptialinei salivare plnd ln momenLul cind aceasta vitre ln contact cu mediul acid din stomac care o inactiveaze. Alimenl,ele aBtfel deg?adate irec prin oriticiul pirolic (Bituat le limita dintre stomac qi prima po4iune a inieslinului subiire numiti duoden), Bpte irtoslinul subtrire. Duodenr sau prima porliuno a itrtestinului subrire are forma de potcoavd, cu o lungime de 12 cm, Iapl, ce i-a sugerat ti numele. La r velul intestinului sublire se desdvir$e.ste digestia. Aici se glseso cele l,rei sucuri digestive: iDtestinal, pancleatic si biliar care au un rol deosebit in digestia intestinale. Glucidele Bint degradate sub acl",i,dJtea amil%ei pancrcatlcc h compni mai simpli numili dizaharide (maltoz{, lacioze q.a.). Aceliia 1a rirdul lor slnt descompuii de citu unele etrzime din sufirl intesifual ca: mallaaa,lutazo,
  • 4. t.a. pini la stadiul de monozaharide (glucozd, {rudozn) formi sub care potr {i atrsorbili prin mmoasa htestinard (Iig. t3). Proteinele stut dgadate mai departe dup[ ce au trecut din stomao I intestitr sub actiuDea enzimei rumitd ffudnd Fn{ la stadiul do polipeptide qi chiar la aminoacizi. Aceasta este secletatd inir-o forml itradivn trumit[ tripsi- Po/tzalatd (aatuot) l'/ozoza,latiy' *0*0.02t2aland (ma//oza) rig. ,3. - DiSettia glocidelor nogen, care este activaie de o enziml intestinald numit{ errero}izaud. ln strcul intestinal existtr un complex de eDzime prcteolitice care au rolul de a degrada polipeptidele, albumozele, pptonele ln computi foarte simpli - aminoacizii -care pot fi absorbili prin peretele intesiinsl (fig. 14). La nivelul intestinului se produce ti d8eompunerea lipidelor. Aceetea s,nt ln prealabil emulsionate d cdtre sdlurile biliare existente tn bild (seorotatd A A A A A A A A ,4/bunoze Peplone [,0 I + f;1 +f A- Anlnoacizi fi8. ,r, - DiSertia proleinelor de ficst), adicd slnt tmnsformat ltr particule foarte line care vor ,oma o suprafa!5 de acl,iune mai mare petrtru enzimele care lc descompun - lipa- ucre. Sub acliunea acestora, grisimile se descompun pine la stadiul de glicedni 9i acizi gla;i, folmi sub care se pot absorbi prin peretele intestinal (Iig. 15). Iatd deci cd alimertela carc au pitrun! in calr'itatea bucali sub torma laptelui, cIrdi, hlnzei, outrlor, piitrii, legnmelor, fructelor eio., devin ln intestinul Bublire: moaozaharide (glucozd, haotozd), aminoacizi, aoizi gragi 9i 40 A / A
  • 5. glicexol (glicer;nx). ltr acest stadiu ile deBcompunereru semai Doate ileosebi origirea 1or (spre cxemplu, dacd un amhoacid provine difl carne sau din piifle). Sub aceastd Iorme simpld de principii trutritiv (factod nutritivi) in ca-re au aiuns almentelc.le pot trcre bariera itrLcstinald. De ta nivelul pere- telui int$tinal, duptr alsorblie, Iactorii nutritiyi 6e duc pe calea c cuLliei sanguine 9i limfatice cdlre ficat, de unde vor fi apoi dirijal,i clrre diyersete sectoare ale orgadsmului in lrtrcgie de recesifi,i: spre ?roducerea de energie ryW)*W)*W 6/lcernd fi actzigrali tip;de fig. 15. - Disestia tipideto. sau de alte subsl,ante necessre dit6rilelor funolii sau pentru repararea lesuLu- rilor sau ln depozite (a substqnle de rezorvi, In continuare, principiilc nutrilive vor sut?ri o serie de alte transformd pine Ia lncorporarea lor ln tesuturile proprii orEanismului. Dtne ,a arderea Ior 9i la eliminarea resturilor nputilizabilc iozultaie din accasttr ardere. trans- Iorm6ri csre alcatuiesc procpsul cunoscut sub numele de rr./arolism. Acesta estc Iormst din douA leLuri distincte: uns de siDtez5, de rcfacere a tesuturilor proprji din 6ubstanle 6imtle, numird anobolism lslntczl), si atta d; descom- luncre s substanlclor compu6e. de dcgruJare:n scop enerlctic, numittr caia- ,o1brn (descompuncre, degradare). Glucoza reprezintd prineipalul furnizor de enerqie imedietd pentru orgsnism. Dupe absorblia sa prin peretele intestinal-sjunge in cir;ulalia sanguinJ, utrde se gdsette Itr mod normal lnu-o concenir4ie foarie coDsiqntd, de 70-120 !ogo/0, cifrd ce rcptezirntl glicenia- Va aliile sale, atit in sensul B3ederii, cit ti in seDsul crette i peste cilrele normale sint loarte periculoase potrtru organism, de accea siat puse ln Iuncliure mecanisme Dervoase fi umorale pentru meatinere& constaDte a valorilor glicemiei. ln cazul cind glucoza laEguind tinde 6d creasci (spre exemplu, dupd absorbtia crcscutd de glucide, la nivolul mucoasei htestinale) surplusut este diriial cdl,Ie ficai, unde are loc transformarea sa inir-un_ com- pus mai compiex - glicrgerlLl care reprezfuti o formd de rezew{ de glucide a orgadsmolui. Acest proces de transformare a glucozei in glicogen se ,:nme,slg gliaogerngenezii qi se electueaz{ sub influenla unui ho.mon numii insulina, iecretaL de pancleas. in lipsa acestui hormon, glucoza rlr mai poate li transformatl itr glicogen, Iapi ce determini uesterea Ba t{ sirye pesl,e 41
  • 6. valo le normale cu eliminarea excesului prin urin5. Aceste tulburHri se produc itr boala numiH diabet zaht$ol. I n caz-ul ctnd elicemia linde 65 scad6, s'ttr[ mobilizal'e rczervcle gl;rog'ni"' Prin d.s"ompuneiea gli(ogeoului esle eliberal,i glucoza, resLabilindu-sc crhi- librul gli..miei. La- nir.elul celulelor organism[lui, glueoza poat fi aIsI, Prnindn-sc tn libertate energia necesari diverselor funol,ii vitale ale organismului' Arderea prolelne 6/ucde 1prde ----. I -.-.-' V;nEllstsl Acld ndhc --'- A';'X /' ,/I/lA.td /unarit I ir:o'energettc (AlP) ) A(id cilric ,4 cid citaconthc Acid Juccioic ri8. '6 - Ci'lul Krebs glucozei se Poate face atit, ln prezenla oxigenului, deci ln aerobiozd' ci' qi l1 sbsenlA acestuia. i^ dnaatobioLd. ln nrimul taz csl,e Yorbs de un complc! de real'l'-ii 'e se inldnluics' ln cursul ciro"a sc.oosum5 9i se elilcreazri eDergie A'cstc rFan!;; sc eto'luaaze s,,h a.Liunea divelsclor enzime Ei duc tn linal la bioiid dc carbon' api qr cDer' .i- ct" sc aesfeeoare sui torma unui ciclu cuBos'ul' sub numcle dc 'i'l"l ?.4" ti,g. rOt. i'lenlioaam ca ta dveJul a'eslui ciclu se ioliloesc nu trumai 42 Acid 4- t elog/oldnb
  • 7. produsii rezultati ditr deseompunerea gtucidetor, ci qi cei rezultal,i dirl degrada- rea proleiDelor.si a lipidclor. ln condi_tii de atraerobiozd, degradarea gtuciitelor duce ld un compus l]nlrtlit acid, lactic (fig- 17) eare poate fi fi et oxidat Inai departe, punind tr liberiate energie, apx Ei bioxid de carbon. Aminoacizii rezultati din protoirele alimertare stnt duFi pe calc sanguind ]a iesuiuxi, unde sint {olosi.ti ca pietre de eonstructie pentru sfuteza proteine- lor propdi oryanismului. GLTCOGEN { GLUCOZ^ 6-FOSFAT + GLUCOZA I ACID PTRUVTC * ] ACrD LACTTC I fig, ,7. - Deg.adarea anaerobi a glucidetor Spre deosebirg de glucide Ei lipida, aminoacizii nu se alepoziteazi tn orga- nism. Celulele folosesc numai atit clt est e necesar. rcstul sitrt oxida ti si tran 6, rormali in glu.idc sau stnt arEi cu etibcrare de energie. Dio pro"""j a" a"grr- dare a prothelor, care esie mult mai complex deeit at glucidelor, rezult{ pe linga apd $i bjolid de.arbon si amonja.ut. care este un produs toxic pcotru orgarism. Acesta va li transformat mai departe la nivelul ficatului in zrlee, produs mai putin toxic, care se elimin{ p n urind. Irtrucit proteinele nt, singurele principii nutritivo care conlin azol, putem stabili cantitatea lor lixatd Ia nivetul organismutui prin determinarea azotului (cu4osout, fiind ci 1 g azot, corespunde ta 6,25 g pmteine). S-a stabilit ci lntre cantitatea de azot ingerat qi eliminat existd un echilibru. AceBta s a Lnrinil bilahl azolat sau echilibru (balanln) azotat. Bilanlul azotat este pozitiv cind eantitatea de protefue ingerate (azotul ingerat) este mai mare decit proteinele etiminate (azorut eliminat). Cind cantitatea de proteine ingerate este mai micx dectt cea de proteine elimi[ate, bilantul este negativ. Clnd aportul de prctehe este egat cu etimintuile a;estora ne alldm tn fala unui bilan! azotat echilibrat (Iig. 18). Determinarea bilanlului azotai, reprezinti un cdteriu de apreciere a siLuaLi.i mclabol;smului protcinelor din orgaoism. Grtuimile, descompuse in glicerol Di acizi grali la dvelul tubuld digestiv 9i absorbite prin pertele intestinal, vor fi transportate spre tesururi pe cale limlatici qi sanguintr dupd ce au fost rsinteLizate tn prealabil in grdsimite proprii orgarismului. 43
  • 8. Aiunse la tesuluri crSsimile tie int'r5 lo coosl'il'ulia romponcnlplor rclu' tu"", ii" i. a*p,o ca grisimi de rezervd in lesulul adipos subcrrranar sau iE jurul unor organe. Di-o rezerve, cle vor ti mobilizalP ori de 'ile on organrEmul are nevoie de energie pentru a [i afte- Linidcle Dol, li sintel,izatc io orgonism ti din gl'"ida 9i din prolPiDe' Ele repreziota o 6ursA Pocrgel,ice imPortanle pentnu orgaoism Prin arilerea Fig. ,8. - Birantul azotat lor pezult{ bioxid de carbon, aptr !i o impo anti cenlitato de energie (9 calorii pentrulglipidearse). Pentru arderee lipidelor, organismul are nevoie lnsu de o anumitd oan_ titate de glucide. S-a afirmat pe buDd dreptare ctr ,,lipidele erd la tocul glucidelor". In ourgul unor tulburliri prcduse ln motebolismul glucidolor (cum 8e lnttmpltr tn diebetul zaharal) pot apdrea tulburdri $i ale metabolismului liPi- delor, cu lormarea unor compuqi intermodiari ioxici pentru orgenism cum slnb otpii cetanici. Aceqtia slnt r&spunztrtori de fenomeocle grave c aPar ln com' plicatia diabetului ^nn.iL6. cond, il.iabeticd. Uneori, prin aport alimcntar exagerat de lipido 9i glucide' grtrsimile se acumuleaz{ tn cantitdli exce6ive ln depozitele adipoase, duclnd la boala cunoscuti sub n:;l'iele de obezitate, care pe lingd dezavantajul eBteLic ere o sede de treaiunsuri prin complical,iile grave Ia care poete duce. In conciuzie, observdm ctr pornind de le alimente, Prin diverse tranBfor_ mdri sule te in organism ln cursul proceselor de digesiie 9i metabolism, re- ,ultx produtii finali: bioxidul de carbon, apa 9i eaergia. P.i,mii doi slnt elim,nali lD mediul exterior. Procesul invers de ,ormare a computilfi organici (facto_ rilor trutritivi) pordind de la bioxid de carbon $i ape tru se poaie rcaliza ln organismul uman. Plantele slni cele cam pot sinietiua diverqii compugi organici din ap{ 9i bioxid de carbon cu a.iutorul cnergiei solare. Accgti compuli vor fi preluaii de organismul uman fie direci prin consumul alimentelor de o gine yegetale, Iie indirect prin consumLrl alimetrtelor de origine animald (admale oare s-au brint cu produse ygetale) (fig. 19). Astfol asistim in ceie d;n UIme h un circuit sau ua ciclu ln care se Produc pe do o 44 ' _E_ ' Mb / g-7 bM
  • 9. papte proce-se de lnmagazinare gi pe de 3ubstanle. lo acest circuit sre in..ltrs si gic al schimiurilo diatre organism gi aftn palte de eliberare de energio !i organismul umao itr ansamblul biolo- medid lnconiurdtor. Frg. i9. - O-Lt in mqmbtlt biotogr .t naturii. ptantete stnt cele .are por ,inreLizao,ie-rn iorpuri . o,edni., (l&ro,i nuk,rivi) p*;"a a. t" oi.,ra a".I.ri".,i,iilJicu arLro-., en SGi rotdre. A,erri Lompuri v;.,, p,erualr de orsanr(mut uman f,ed,re(t pnn (o1(LnLt arimenreror de o,isine veqerari, ne i;rar..tr iii...i,,-ii,_iilm-r+ero- de oriEine animar, (animale" cre -,* r,.t.rt *--.,._j.ij,,,"-lJli,r.I('n,p,rat dupi sosen t.: Nur.it,on rnd physicd I irn6r. ea. wl g. S;Oi;u;,_pany 1966).