ݺߣ

ݺߣShare a Scribd company logo

Cartoful

•Download as DOCX, PDF•
•
G
Geta Enache
1 of 4
Download to read offline
1 Cartoful Ca medicament, cea mai importantă parte a cartofului este coaja. Reprezintă a 4-a sursă alimentară din lume, după grâu, orez și porumb, alimentația secolului al XXI-lea fiind aproape de neconceput fără această legumă. Cartoful (Solanum tuberosum) este atât denumirea plantei din familia solanaceelor, cât și a tuberculilor care sunt comestibili. Din punct de vedere alimentar, cea mai importantă parte a tuberculului este miezul, care are culori de la alb la galben spre portocaliu, este foarte bogat în amidon și conține apă, oligoelemente (potasiu, magneziu, calciu) și vitamina C. Există sute de varietăți cultivate în toată lumea și în funcție de conținutul de amidon, unele soiuri sunt folosite cu precădere la piureuri, iar altele pentru alte feluri de mâncare. Se numără printre primele plante de cultură apărute pe globul pământesc. Studiile arheologice au dovedit că populațiile din America de Sud cultivau și consumau cartofiiîn urmă cu șapte mii de ani. În Munții Anzi, cartoful se cultivă la 4000 m înălțime. În Europa, cartofii au fost aduși de către conchistadorii spanioli, în plin Ev Mediu, și de atunci ei au cucerit practic întreg continentul, cultura lor extinzându-se în toată lumea. Europa de Est rămâne regiunea unde se cultivă cele mai mari cantități pe cap de locuitor, iar China și India sunt țările ce cultivă cele mai mari cantități. Cartofii au o "față" mai puțin cunoscută, pe care oamenii de știință au descoperit-o abia în ultimele decenii, de când sunt studiați nu ca alimente, ci ca medicament. 77% din compoziția cartofului este apă, restul vitamine, ca B1, B2, B3 și B6. Cartofii conțin o cantitate de
2 vitamina C de patru ori mai mare decât merele sau perele, dar și fier, potasiu și magneziu. Din punct de vedere terapeutic, cea mai importantă zonă a cartofului este chiar coaja, adică partea care se aruncă. Ea are culori de la brun până la roșu, galben sau chiar violet închis. Coaja cartofilor conține pigmenți (flavonoide) cu acțiune antioxidantă și antitumorală, vitamine din complexul B, fibre alimentare, compuși fenolici cu efect de reglaj asupra activității cardiace. Geneticianul american Roy Navarre, de la "Agricultural Research Service", un centru de cercetare specializat, între altele, în detectarea principiilor active din plante, a descoperit nu mai puțin de 60 de substanțe terapeutic active în coaja cartofilor. Ne putem bucura de beneficiile terapeutice ale acestei legume doar dacă o consumăm în anumite moduri. Tratamentul cu suc de cartofi scade presiunea arterială, previne puseurile de hipertensiune și are efecte benefice în tratarea gastritei și a ulcerului gastric. Sucul de cartof se obține din folosirea cartofului cu tot cu coajă după îndepărtarea pământul, a impurităților și a părților înverzite (culoarea verde a cojii indică un nivel ridicat de toxicitate) consumat imediat pentru a evita oxidarea. Se pot folosi în combinație suc mere sau de morcov, pentru un gust mai bun. Decoctul de coji se obține prin fierberea acestora 10 minute, într-o cană de apă, care apoi se filtrează. Preparatul rezultat se consumă pe stomacul gol, având efecte antireumatice, antitumorale, antiinflamatoare, remineralizante. Cojile rămase după decocție se aplică, sub formă de cataplasmă caldă, pe articulațiile afectate de reumatism, pe eczeme, pe rănile care se cicatrizează greu.
3 Pentru cataplasma cu coji de cartofi se poate folosi și coaja de culoare verde a cartofilor, care apare de obicei la tuberculii, care au crescut la suprafața pământului, și care folosită extern are efect antiviral, antibacterian, combat ciupercile parazite și insectele. În alimentație, această parte verde a cartofului este foarte toxică conținând așa-numiții glico-alcaloizi, substanțe cu efecte nocive asupra sistemului nervos și endocrin al omului. Provoacă deranjamente intestinale, voma, dureri abdominale și de cap, probleme circulatorii sau respiratorii. Cartofii fierți în coajă sunt bogați în potasiu, în magneziu, păstrează o parte din vitaminele și din principiile active ale miezului de cartof și, într-o mai mică măsură, ale cojii. Cercetătorii de la Institutul de studii alimentare din Statele Unite susțin că această formă de preparare termică păstrează cele mai multe calități terapeutice ale cartofului, fiind mult mai eficientă față de prăjire ori față de fierberea după decojirea prealabilă. Cartofii la cuptor când se scot, se servesc cu iaurt sau chefir, se pune sare și condimente și se consumă calzi. Consumul cartofilor cu tot cu coajă nu este o noutate, în multe zone ale Europei ei fiind consumați în mod tradițional în acest fel. Cartofii mâncați împreună cu coaja sunt excelenți pentru slăbit, deoarece coaja este bogată în fibre alimentare, stimulează metabolismul grăsimilor, reglează nivelul colesterolului și al glicemiei, sunt de folos în insomnii, îmbătrânire prematură, previn boala Alzheimer, accidentele vasculare, degenerescență maculară și cataractă. Singurele adaosuri admise în regimul alimentar alături de cartofi sunt: salata verde, varza, tomatele, spanacul, castraveții, țelina verde, salata de sfeclă roșie, uleiul virgin de măsline.
4 Cartofii se pot folosi în tratamente externe: afte bucale, arsuri pe piele, înlăturarea petelor pe piele. Vitaminele, substanțele minerale, enzimele și antioxidanții din sucul de cartofi au efecte excepționale asupra pielii îmbătrânite, cu depigmentări, care și-a pierdut elasticitatea sau strălucirea. În cartofii puternic pigmentați, de culoare roșie sau galbenă intensă, există substanțe antioxidante cu o acțiune certă de îmbunătățire a imunității. Nu conțin grăsimi, nu au sodiu și au un conținut scăzut de zahăr: un cartof de mărime medie conține doar un gram de zahăr. Majoritatea oamenilor consumă în jur de 140 kg de cartofi pe an. Cu toate acestea, cartoful nu este considerat o legumă cu prea multe valori nutritive. Mult mai importantă pentru sănătate este modalitatea în care aceștia sunt gătiți. Atunci când sunt preparați în mod corect, cartofii reprezintă o sursă relativ ieftină de substanțe hrănitoare esențiale pentru orice persoană.

More Related Content

Cartoful

  • 1. 1 Cartoful Ca medicament, cea mai importantă parte a cartofului este coaja. Reprezintă a 4-a sursă alimentară din lume, după grâu, orez și porumb, alimentația secolului al XXI-lea fiind aproape de neconceput fără această legumă. Cartoful (Solanum tuberosum) este atât denumirea plantei din familia solanaceelor, cât și a tuberculilor care sunt comestibili. Din punct de vedere alimentar, cea mai importantă parte a tuberculului este miezul, care are culori de la alb la galben spre portocaliu, este foarte bogat în amidon și conține apă, oligoelemente (potasiu, magneziu, calciu) și vitamina C. Există sute de varietăți cultivate în toată lumea și în funcție de conținutul de amidon, unele soiuri sunt folosite cu precădere la piureuri, iar altele pentru alte feluri de mâncare. Se numără printre primele plante de cultură apărute pe globul pământesc. Studiile arheologice au dovedit că populațiile din America de Sud cultivau și consumau cartofiiîn urmă cu șapte mii de ani. În Munții Anzi, cartoful se cultivă la 4000 m înălțime. În Europa, cartofii au fost aduși de către conchistadorii spanioli, în plin Ev Mediu, și de atunci ei au cucerit practic întreg continentul, cultura lor extinzându-se în toată lumea. Europa de Est rămâne regiunea unde se cultivă cele mai mari cantități pe cap de locuitor, iar China și India sunt țările ce cultivă cele mai mari cantități. Cartofii au o "față" mai puțin cunoscută, pe care oamenii de știință au descoperit-o abia în ultimele decenii, de când sunt studiați nu ca alimente, ci ca medicament. 77% din compoziția cartofului este apă, restul vitamine, ca B1, B2, B3 și B6. Cartofii conțin o cantitate de
  • 2. 2 vitamina C de patru ori mai mare decât merele sau perele, dar și fier, potasiu și magneziu. Din punct de vedere terapeutic, cea mai importantă zonă a cartofului este chiar coaja, adică partea care se aruncă. Ea are culori de la brun până la roșu, galben sau chiar violet închis. Coaja cartofilor conține pigmenți (flavonoide) cu acțiune antioxidantă și antitumorală, vitamine din complexul B, fibre alimentare, compuși fenolici cu efect de reglaj asupra activității cardiace. Geneticianul american Roy Navarre, de la "Agricultural Research Service", un centru de cercetare specializat, între altele, în detectarea principiilor active din plante, a descoperit nu mai puțin de 60 de substanțe terapeutic active în coaja cartofilor. Ne putem bucura de beneficiile terapeutice ale acestei legume doar dacă o consumăm în anumite moduri. Tratamentul cu suc de cartofi scade presiunea arterială, previne puseurile de hipertensiune și are efecte benefice în tratarea gastritei și a ulcerului gastric. Sucul de cartof se obține din folosirea cartofului cu tot cu coajă după îndepărtarea pământul, a impurităților și a părților înverzite (culoarea verde a cojii indică un nivel ridicat de toxicitate) consumat imediat pentru a evita oxidarea. Se pot folosi în combinație suc mere sau de morcov, pentru un gust mai bun. Decoctul de coji se obține prin fierberea acestora 10 minute, într-o cană de apă, care apoi se filtrează. Preparatul rezultat se consumă pe stomacul gol, având efecte antireumatice, antitumorale, antiinflamatoare, remineralizante. Cojile rămase după decocție se aplică, sub formă de cataplasmă caldă, pe articulațiile afectate de reumatism, pe eczeme, pe rănile care se cicatrizează greu.
  • 3. 3 Pentru cataplasma cu coji de cartofi se poate folosi și coaja de culoare verde a cartofilor, care apare de obicei la tuberculii, care au crescut la suprafața pământului, și care folosită extern are efect antiviral, antibacterian, combat ciupercile parazite și insectele. În alimentație, această parte verde a cartofului este foarte toxică conținând așa-numiții glico-alcaloizi, substanțe cu efecte nocive asupra sistemului nervos și endocrin al omului. Provoacă deranjamente intestinale, voma, dureri abdominale și de cap, probleme circulatorii sau respiratorii. Cartofii fierți în coajă sunt bogați în potasiu, în magneziu, păstrează o parte din vitaminele și din principiile active ale miezului de cartof și, într-o mai mică măsură, ale cojii. Cercetătorii de la Institutul de studii alimentare din Statele Unite susțin că această formă de preparare termică păstrează cele mai multe calități terapeutice ale cartofului, fiind mult mai eficientă față de prăjire ori față de fierberea după decojirea prealabilă. Cartofii la cuptor când se scot, se servesc cu iaurt sau chefir, se pune sare și condimente și se consumă calzi. Consumul cartofilor cu tot cu coajă nu este o noutate, în multe zone ale Europei ei fiind consumați în mod tradițional în acest fel. Cartofii mâncați împreună cu coaja sunt excelenți pentru slăbit, deoarece coaja este bogată în fibre alimentare, stimulează metabolismul grăsimilor, reglează nivelul colesterolului și al glicemiei, sunt de folos în insomnii, îmbătrânire prematură, previn boala Alzheimer, accidentele vasculare, degenerescență maculară și cataractă. Singurele adaosuri admise în regimul alimentar alături de cartofi sunt: salata verde, varza, tomatele, spanacul, castraveții, țelina verde, salata de sfeclă roșie, uleiul virgin de măsline.
  • 4. 4 Cartofii se pot folosi în tratamente externe: afte bucale, arsuri pe piele, înlăturarea petelor pe piele. Vitaminele, substanțele minerale, enzimele și antioxidanții din sucul de cartofi au efecte excepționale asupra pielii îmbătrânite, cu depigmentări, care și-a pierdut elasticitatea sau strălucirea. În cartofii puternic pigmentați, de culoare roșie sau galbenă intensă, există substanțe antioxidante cu o acțiune certă de îmbunătățire a imunității. Nu conțin grăsimi, nu au sodiu și au un conținut scăzut de zahăr: un cartof de mărime medie conține doar un gram de zahăr. Majoritatea oamenilor consumă în jur de 140 kg de cartofi pe an. Cu toate acestea, cartoful nu este considerat o legumă cu prea multe valori nutritive. Mult mai importantă pentru sănătate este modalitatea în care aceștia sunt gătiți. Atunci când sunt preparați în mod corect, cartofii reprezintă o sursă relativ ieftină de substanțe hrănitoare esențiale pentru orice persoană.