Catalin vischi brese in sistemul statului - cazul alina
1. 31 august 2013 - autor: Catalin Vischi www.emaramures.ro
Pe campia Gavanu-Burdea, in lunca Dambovnicului, mai aproape de Bucuresti decat de municipiul resedinta de
judet, se afla Cartojani, cel mai populat sat al comunei Roata de Jos (judetul Giurgiu), un loc unde traiesc vreo
4.000 de suflete. De acolo a pornit spre Maramures o poveste aparent incredibila, pentru solutionarea careia mai
multe institutii ale statului au alocat resurse importante de timp, bani si personal. Deznodamantul a fost la fel de
neasteptat ca si ipoteza care a declansat Cazul Alina.
Reteaua. De socializare
... o pagina creata special pe o retea de socializare. O vrem pe Alina vie!. Un sumar imaginar: Daca exist, numele
meu e Alina. De multe zile nu i-am mai dat niciun semn. Nu stie daca mai sunt vie sau nu. Nu stie daca am existat
cu adevarat sau nu. Dar simte. Pentru ca e om, cu sufletul viu. Nu e doar o alcatuire de carne, oase si interese
meschine. acum e trist, il simt. Pentru ca in acea zi in care i-am dat ultimul semn, sub presiunea unor facaturi de
suflete mi-a spus ca nu sunt decat doua posibile cai: ori tot ceea ce spun e pura inventie si atunci am nevoie de
ajutor de la medici, ori totul e adevarat si atunci menirea lui e sa ma salveze. Am plans in hohote atunci. Nu imi
venea sa cred ca pana si el se indoieste. Pana si el Dar l-am iertat. Stiam ca, de fapt, se framanta. Ca vrea sa ma
gaseasca. imi spunea intr-una: Te iau de manuta si te scot din nenorocirea aceea. Daca exist, numele meu e
Alina. tineti minte asta. Ca sunteti oameni..
De aici a pornit totul. Mai exact, totul a pornit din Cartojani (jud. Giurgiu), dar foarte putini stiu asta. De acum
incolo, insa, vor sti multi, pentru ca povestea Alinei devine publica. Identitatea minorilor, precum si unele nume si
functii ale unor persoane, care fie au fost implicate in derularea si/sau rezolvarea cazului, fie au constituit surse de
informare, au fost protejate.
Viata celei pe care unii o mai vor vie
4 august 2013. O zi de duminica in care rugaciunile unui preot roman aflat in Franta s-au intalnit cu rugaciunile unei
tinere care cerea, cu disperare, ajutor. Spunea ca se numeste Alina, ca are 16 ani si ca vrea sa-si puna capat vietii. O
viata de cosmar in istoricul careia era cuprinsa moartea mamei, urmata de repetate abuzuri sexuale la care a
supus-o tatal sau cu care a ramas insarcinata si care apoi ar fi vandut-o unei retele de crima organizata care o
obligau sa se prostitueze.
Aceasta este, poate, povestea unei tinere de 16 ani careia la varsta de 11 ani i-a murit mama si din clipa aceea a
fost victima abuzurilor propriului tata - abuzuri de natura sexuala, nu doar de natura fizica sau emotionala. in
timpul convorbirilor cu ea am simtit revolta ei fata de Divinitate, tanara negand capacitatea de a intelege ca e
posibil sa fi insarcinata cu propriul tau parinte. Nega ideea de viata a copilului pe care spunea ca-l poarta-n ea.
Lucrurile astea le-am aflat nu de la tanara, pentru ca ea nu se simtea confortabil sa le destainuiasca unui barbat, ci
de la o doamna din Cluj-Napoca (n.red., Andrada Pop, cea de-a doua interlocutoare a Alinei). Practic, eu eram a
treia persoana cu care Alina incearca nu doar sa comunice, ci sa-i ceara ajutor. Intai a fost un preot greco-catolic
(n.red., Horatiu Cipleu, de la Eparhia de Cluj-Gherla), stabilit temporar in Franta, despre care tanara de 16 ani
sustine ca i-a aflat numarul de telefon de la o prietena.
El a fost primul contactat si acest preot a si demarat primele actiuni concrete. A luat legatura cu autoritatile
politienesti franceze, insa acestea l-au orientat, in mod firesc, catre cele romane. Apoi, preotul a luat legatura cu
fratele sau, care locuieste in Cluj-Napoca, la randul sau acesta anuntand Politia Cluj. Neavand elemente suficiente
care sa le permita sa intervina, politistii clujeni i-a cerut sa revina in momentul in care situatia are elemente de
concretete mai stabile. In urma acestui raspuns, preotul, care comunica in continuare cu tanara, manifestandu-si
nelinistea, a luat legatura cu o fosta studenta de-a dansului, o doamna tot din Cluj Napoca (n.red., Andrada Pop),
angajata a unei institutii publice. De acolo, comunicarea fetei s-a orientat catre doamna, care a tinut legatura cu ea
pe tot parcursul zilei de duminica si luni, a rememorat firul cazului Raoul Dromereschi, seful Serviciului Abuz-
Neglijare din cadrul Directiei Judetene pentru Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Maramures.
Clujeanca Andrada Pop a confirmat modul in care a ajuns sa dialogheze cu Alina. "In 4 august, m-a sunat un prieten
care este preot si care se afla in Franta rugandu-ma sa vorbesc cu aceasta fetita care avea o problema grava
cauzata, spunea ea, de parinti. In prima instanta doar atat am aflat despre Alina. Apoi, preotul a revenit cu un
telefon si mi-a spus ca fetita a fost abuzata de tatal natural, ca mama ei era decedata si ca vrea sa se sinucida. E o
situatie care bulverseaza pe oricine. Am vorbit mult cu ea si mi-am dat seama ca nu-i o joaca de copil. La un
moment dat, mi-a spus ca vorbesc ca si mama ei si ca nu vrea s-o dezamagesc, ca-i sunt prietena. Avea nevoie de
ajutor, dar imi tot zicea ca nu inteleg. Pai ce sa inteleg, daca nu-mi spunea mai multe? Mi-a spus: Ce stii tu ce
inseamna sa profite tatal tau de tine? Acuma, eu cum sa-l consider (n.red., pe copilul care il purta in pantece)?
2. Copilul meu sau fratele meu? Tu nu intelegi ca am o misiune de indeplinit?, a povestit Andrada Pop, absolventa de
Psihologie-Asistenta Sociala.
Pe firul telefonic, in Maramures
Dupa o perioada de patru zile de convorbiri telefonice si mesaje schimbate cu tanara, timp in care Alina nu a
renuntat la ideea sinuciderii, pastrand secret locul in care se afla, pentru a nu fi gasita si impiedicata sa-si duca la
indeplinire dorinta, clujeanca i-a sugerat sa contacteze un reprezentant al Directiei pentru Protectia Copilului.
A rugat-o pe tanara sa apeleze linia de urgenta Telefonul Copilului. E posibil sa se produs o eroare si in loc sa
apeleze 0264.983, Telefonul Copilului Cluj, s-a apelat 0262.983 - Telefonul Copilului Maramures. Asta s-a intamplat
luni, 5 august, dupa orele 19. In momentul in care se contura in linii destul de ferme suspiciunea ca e o situatie
grava, am demarat procedurile presupuse de o astfel de interventie. Am sunat la 112, comunicand faptul ca la
Telefonul Copilului Maramures s-a inregistrat un apel care presupune o interventie in regim de maxima urgenta
intr-o situatie a unei posibile tentative de suicid pe fondul unei istorii personale complexe, a explicat seful
serviciului Abuz-Neglijare - DGASPC Maramures, Raoul Dromereschi.
Asa, dintr-o prezumtiva eroare de prefix, a inceput Alina dialogul cu reprezentantul Directiei pentru Protectia
Copilului Maramures. Din acel moment si pe tot parcursul derularii convorbirilor, care au durat din seara de 5
august si pana in dimineata de vineri, 9 august, operator la Telefonul Copilului Maramures a fost chiar seful
Serviciului Abuz-Neglijare din cadrul institutiei maramuresene, un angajat experimentat care a coordonat
rezolvarea a numeroase cazuri dificile care implicau abuzuri savarsite impotriva unor copii, dar care se afla in fata
primului caz in care un copil anunta ca vrea sa-si curme viata.
Din anul 2013, la Telefonul Copilului au fost sesizate 35 de cazuri. Toate cazurile au fost autentice. in cazul acestui
telefon de urgenta, noi trebuie sa ne autosesizam automat. Prima data operatorul trebuia sa solicite, obligatoriu!,
numele, adresa si localitatea - pentru ca, daca stam si analizam la rece, un om care vrea sa fie salvat da cat mai
multe date despre el, unde este si ce face. Sigur, aceasta a fost o situatie delicata, am citit rapoartele si am inteles
acest lucru. Insa nici la primul telefon, nici la al doilea, nici la al treilea, minora nu a spus despre ea decat ca o
cheama Alina. Colegul meu a procedat corect, trebuia sa discute cu acea persoana, fiind o situatie de risc, o situatie
foarte grava. El meu a lucrat o saptamana la acest caz, foarte intens, si mi-a cerut sprijinul, fiind un caz foarte-
foarte grav. A facut toate demersurile posibile, a luat legatura cu toate persoanele care puteau sa intervina in acest
caz sa rezolve problema. Abia in ultimul raport care l-am depus noi la Politie s-a dat un nume si varsta fetei, a
declarat Nicolae Boitor, director general al DGASPC Maramures.
Raoul Dromereschi a comunicat cu Alina pana in dimineata de 9 august, timpul cumulat al acestor dialoguri
insumand aproximativ 20 de ore. "Am comunicat cu aceasta tanara atat in timpul zilei, cand comunicarea era mai
dificila, cat mai ales in timpul noptilor. Comunicarea nu s-a limitat doar la convorbiri telefonice, ci si la schimb de
mesaje. Subliniez ca ea nu se incadra in tipologia sinucigasului - mi-a si spus ca se teme de moarte -, insa si-a gasit
repere ferme care sa-i motiveze suplimentar gestul. Unul dintre repere era data de 7 august, cand tanara sustinea
ca se implinesc 5 ani de la moartea mamei sale. Revenea des la o anumita expresie: mormantul mamei.
Pe tot parcursul dialogurilor o asiguram - si ea intelegea lucrul asta - ca daca Protectia Copilului si toate celelalte
autoritati competente in a solutiona un astfel de caz intervin si o salvam din acel loc in care spunea ca se afla,
urmeaza niste etape presupuse de interventia strict profesionala in astfel de cazuri. Am discutat in termeni de
comunicare cat se poate de concreta vizavi de natura sarcinii ei, de modalitatile, inclusiv de natura juridica, de
abordare a acestei probleme - problema unei tinere de 16 ani insarcinata cu propriul tata - si ce ar urma sa faca
Protectiei Copilului dupa ce ea va fi scoasa din mediul in care sustinea ca se afla, a declarat Raoul Dromereschi.
SMS-urile Alinei
Jur pe Dumnezeu ca nu te-am mintit cu niciun cuvant, doar ca nu cunosc locul unde ma aflu. Ti-am spus de
.... pentru ca ii aud vorbind despre ... Nu intra in situatia asta, e prea periculos. E o viata distrusa, nu o
lume intreaga.
El (n.red., tatal ei) chiar nu stie cat mi-e de greu... De ce nu ma intelege nimeni? N-am sa va mai sun,
indiferent ce se va intampla cu mine. N-am sa va mai sun. Mai bine moarta de mana mea decat sa faca ce
vor cu mine.
Te rog raspunde, te rog!
Voi chiar nu credeti oare prin ce trec eu acum? Cum ar fi ca tatal tau sa-si bata joc de tine si sa-i porti
copilul, iar apoi sa te dea unor persoane care sa faca ce vor cu tine? Mi-e frica. Am incercat de atatea ori
sa fug de aici, dar mereu am fost intoarsa din drum. A-si vrea sa pot fugi, a-si alege singuratatea... Nu
vreau ca niste oameni cu suflet sa pateasca ceva din cauza mea. Pentru mine, acum, viata, viitorul, nu
3. exista... A-si vrea sa ma poti privi macar o data, atunci ai putea intelege cata suferinta poate fi. Mi-e frica.
Crede-ma, te rog, parintii uneori le distrug viata copiilor. De ce le mai dau viata? De ce?
Lasa-ma, te rog, sa mor! Ce-o vrea Bunul Dumnezeu cu mine... Vroiam sa-mi fac o viata, sa-mi fac o
familie, sa am o casa a mea pe care n-am avut-o niciodata, dar n-au fost decat vise. Dumnezeu mi-a dat
altceva. Daca voi reusi sa scap de aici, vreau sa ma duc intr-un loc pustiu, sa fiu departe de oameni, pentru
ca lumea e foarte rea. Da cu piciorul in cei care sufera. Dumnezeu spune sa dam iubire, dar oamenii dau
rautate. De ce? Pentru ca in fata lui Dumnezeu toti suntem egali... El stie sa iubeasca oamenii. Sa nu fii
trist daca n-o sa mai putem vorbi, ai incercat, dar poate asa vrea Dumnezeu...
Mi-e frica. Nu mai vreau sa traiesc. In orice clipa puteam sa-mi iau zilele, dar nu vreau decat intr-un singur
loc: pe mormantul lui mami. Nu vreau ca trupul meu sa le ramana lor, sunt rai. Mi-e greu si ma doare.
Ma doare. O sa-mi treaca. M-am lovit, de aceea cred ca ma doare. Te pot suna mai tarziu.
Sincer, tu nu stii frica ce-i in mine. Te rog, lasa-ma un timp ca nu-i usor. si chiar daca eu nu o sa mai fiu, cel
putin sa plateasca el. Nu doresc nimanui sa aiba suferinta mea. Daca o sa ai o fetita sa te porti frumos cu
ea...
Am spus adevarul, dar uneori adevarul doare.
Jur pe toti sfintii, pe Dumnezeu, ca nu sunt nebuna! (...) Eu nu mai pot avea viitor. (...) Cine ar dori sa faca
o familie cu o fata care are copilul tatalui ei, spune, cine? Am ramas singura. (...) Acum s-a terminat tot!
Bordelul clandestin si Politia
Inca din momentul primului telefon, reprezentantul DGASPC Maramures a considerat ca toate elementele conduc
spre un caz veridic si a intreprins demersurile legale, anuntand serviciile specializate in astfel de situatii si cerand
localizarea telefonului Alinei si interventia in regim de urgenta. Dupa fiecare dialog telefonic, reprezentantul
institutiei completa cu noi elemente raportul oficial inaintat Inspectoratului de Politie al Judetului (IPJ) Maramures
si instrumentat de ofiterii Serviciului de Investigatii Criminale, sub coordonarea unui procuror al Parchetului de pe
langa Judecatoria Baia Mare.
In 8 august, Raoul Dromereschi a determinat-o pe fata sa-i comunice numele si prenumele real, data nasterii,
numele si prenumele parintilor ei, pe care le-a comunicat institutiilor care instrumentau cazul impreuna cu o
posibila localizare a acesteia. De asemenea, pe baza spuselor fetei, precum si a zgomotelor ambientale din
respectivele convorbiri telefonice, reprezentantul DGASPC Maramures a comunicat ca fata sustine ca a incercat sa
evadeze din bordelul clandestin, ca acesta este situat intr-o zona rurala impadurita, in proximitatea unei treceri de
cale ferata si a unei sosele; ca a suferit o stare generala de rau cauzata de sarcina si a fost prinsa de catre paznicii
sai, ulterior spargand cu mana un geam cu care vroia sa-si faca singura dreptate sau sa moara pentru a-si grabi
astfel sfarsitul propriului calvar.
Dupa ce fata a comunicat ca a fost prinsa, tastand un mesaj care continea doar primele trei litere ale cuvantului
"Ajutor", de pe numarul de telefon de la care a vorbit pana atunci, la Telefonul Copilului Maramures s-au
inregistrat zeci de apeluri care acreditau inregistrari bruiate acustic ale unor acte sexuale.
Cel de-al doilea interlocutor al Alinei, Andrada Pop, sustine ca e sigura ca in timpul convorbirilor fata se afla in
locuri diferite. Erau momente cand vorbea destul de tare, iar alteori vorbea in soapta. Cand ii ceream sa
vorbeasca putin mai tare, sa o inteleg, imi zicea: Tu nu intelegi ca nu pot?", a precizat Andrada Pop.
"Tanara mi-a spus ca nu se afla la domiciliul parintelui, ci ca era retinuta de ceea ce se contura a fi o posibila retea
de crima organizata, in sensul ca, potrivit declaratiilor tinerei, tatal ar fi vandut-o unora care o folosesc cu scopul de
a se prostitua. Potrivit tuturor elementelor desprinse din comunicarea directa cu tanara, cat si a zgomotului
ambiental din timpul acestor comunicari se contura posibilitatea ca tanara a incercat sa evadeze din locul in care
sustinea ca se afla impotriva vointei ei. Mi-a explicat, cu o tonalitate ferma, ca eu nu pot sa o inteleg gravitatea
situatiei, ca "ei" - cei despre care presupuneam, potrivit spuselor ei, o retin in mod abuziv - sunt foarte puternici, ca
ar mai fi incercat cineva sa o salveze si ca au ramas cinci copii pe drumuri. Dupa ce a incercat sa evadeze, fiind
prinsa, a spus ca au rupt-o in bataie cu o sarma de rufe si ca in acea noapte (era 6 spre 7 august) au pus-o sa
doarma pe o patura, in camera neexistand pat, insa nu putea pentru ca era lovita pe tot spatele. Am asigurat-o ca
Protectia Copilului nu intervine singura, ca e insotita de o seama de autoritati, in primul rand Politia, care sunt
capabile sa intervina in orice fel de situatii, inclusiv de natura celei pe care o sugera ea, dar refuza sa spuna locul
unde se afla, sau macar elemente care sa ne conduca la aflarea acestuia, a declarat Dromereschi.
In timpul derularii acestui caz, peste povestea Alinei s-a suprapus o ipoteza care incerca sa lamureasca de ce nu
este localizata tanara in varsta de 16 ani desi institutiile abilitate cunosteau de patru zile numarul de telefon de la
4. care se fac apelurile de ajutor: In reteaua de crima organizata ar fi implicati politisti. Detinem dovada privind
identitatea celui care a generat aceasta supozitie (n.red. Claudiu M.), prezentata ca fiind informatie certa, si care a
declansat o intreaga teorie a conspiratiei.
Clujeanca Andrada Pop confirma teama exprimata de Alina fata de Politie. Ma tot intreba: Da nu esti de la
politie, nu?. Normal ca nu-s de la Politie, ti-am promis ca nu implicam Politia, a spus Pop.
Una dintre expresiile repetate de ea - atat mie, cat si doamnei din Cluj-Napoca - era "Nu Politia!", pentru ca "ei"
(adica cei care o retineau in mod abuziv) ar fi foarte puternici si ar avea multa influenta. Niciodata, nici in
dialogurile cu mine, nici in cele cu doamna din Cluj-Napoca, fata nu a facut referire vizavi de o posibila implicare a
unor reprezentanti ai unei autoritati in acest angrenaj. E adevarat, pe parcursul derularii evenimentelor, pe alte cai
de comunicare s-a acreditat ideea ca in aceasta retea de crima organizata sunt implicati politisti. Cel care a lansat
aceasta informatie a generat cu de la sine putere si dorinta sentimentul ca ceea ce comunica este autentic, a
precizat seful serviciului Abuz-Neglijare din cadrul DGASPC Maramures.
Am gasit-o! Adica, le-am gasit...
In 9 august, Alina a fost localizata. Verdict: farsa. Am actionat ca organ prim sesizat, in colaborare cu Parchetul de
pe langa Judecatoria Baia Mare. Am intreprins cercetari si, dupa vreo doua-trei zile de cercetari (n.red., in realitate
au fost patru zile), am descoperit unde se afla fata care a telefonat la DGASPC Maramures si s-a recomandat ca
fiind Alina. In realitate erau doua fete, care erau rude, din judetul Giurgiu, care, neavand de lucru, au pus mana pe
un telefon, au profitat ca telefonul de la Protectia Copilului poate fi apelat gratuit si s-au jucat cu acest domn care
lucreaza la Protectia Copilului. Fetele au fost audiate in prezenta mamelor. In urma examinarilor de specialitate,
am stabilit ca n-au niciun fel de probleme medico-legale. De asemenea, a fost identificat telefonul de pe care a
sunat. Ele sunt din judetul Giurgiu, nu putem spune mai multe despre ele pentru ca sunt minore si le protejam
identitate, a declarat comisar-sef Dorin Coste, sef Serviciu Investigatii Criminale - IPJ Maramures.
In pofida verdictului oficial, interlocutorii Alinei pastreaza rezerve privind veridicitatea acestuia. Reactia este
determinata, in principal, de propriile perceptii ale acestora. Un copil poate sa faca o farsa de aceasta natura, dar
nu poate crea un scenariu atat de complex care sa se intinda pe o durata atat de mare! Ceea ce spunea era
cumplit! La un moment dat am dormit cu becul aprins s-am zis: Doamne, o iau razna din cauza a ceea ce auzeam
de la ea. Ma suna noaptea, auzeam fosnete, tot felul de sunete, ba plangea..., a mentionat Andrada Pop dupa
aflarea verdictului politistilor si procurorilor din Maramures si Giurgiu.
Timp de cinci zile cat au durat convorbirile cu aceasta fata, mie mi s-a parut ca trairile pe care le exprima avea un
grad cert de autenticitate care conducea inspre ideea ca poate fi vorba despre o persoana aflata intr-o situatie
deosebit de grava. Nu exclud posibilitatea ca a fost o farsa, dar sentimentul determinat de ceea ce spunea si modul
in care exprima fata situatia genereaza o alta concluzie, e de parere Raoul Dromereschi.
A fost sau n-a fost?
Suspiciunea ca acest caz, anuntat ca fiind solutionat, ar fi in continuare de actualitate este argumentat de adeptii
respectivei sustineri si prin cateva reactii neuzuale ale unor reprezentanti ai institutiilor ale statului, dupa cum
urmeaza: neconcordanta dintre anuntul procurorului de caz, de la Parchetul de pe langa Judecatoria Baia Mare, si
anuntul Inspectoratului de Politie al Judetului Giurgiu privind varsta unei fete; refuzul politiei maramuresene de a
incadra, conform uzantelor de pana acum, cu exactitate localitatea de domiciliu a celor doua fete, limitandu-se la
"judetul Giurgiu"; neimplicarea in ancheta a reprezentantilor Directiei de Protectie a Copilului Giurgiu; declaratii
care sustin ca un sef al politiei maramuresene i-ar fi cerut sefului Directiei de Protectie a Copilului sa-l scoata
nebun pe seful Serviciului Abuz-Neglijare (ipoteza alimentata de faptul ca acesta a fost transportat chiar de Nicolae
Boitor la un cabinet de specialitate insa, in urma unei testari de aproximativ 2 ore, verdictul specialistului a fost in
favoarea lui Raoul Dromereschi). Dar cel mai ciudat aspect este comunicarea solutionarii cazului, care a venit,
contrar uzantelor, in mai putin de 24 de ore.
In 13 august am facut solicitare sa ni se spuna stadiul cercetarii si-n 14 august am primit raspuns ca a fost o farsa.
E adevarat, pana acum niciodata nu am primit un raspuns atata de prompt! Insa, in momentul in care Parchetul mi-
a trimis o hartie prin care-mi confirma ca a fost o farsa si ca acolo nu s-a produs niciun abuz, eu trebuie sa accept
de buna aceasta hartie, a declarat Nicolae Boitor, director general DGASPC Maramures.
Seful Serviciului Abuz-Neglijare din cadrul DGASPC Maramures sustine ca, din punct de vedere institutional cazul
nu e inchis, chiar daca concluzia politistilor si procurorilor este ca a fost o farsa. Atat in nume personal, cat si al
institutiei publice implicate in mod abuziv in aceasta poveste, daca e vorba de o farsa, ma voi indrepta impotriva
tuturor persoanelor implicate, direct sau indirect, in aceasta constructie nefireasca si voi solicita sanctionarea
tuturor vinovatilor, atat pe linie civila, cat si penala, a mentionat Raoul Dromereschi.
5. Oficialii sustin ca parintii vor fi amendati pentru fapta fetelor, insa giurgiuvenii spun ca verdictul va fi dat de
baimareni, acesta fiind ancheta lor, iar maramuresenii, ca solutia va fi data de catre procurorii din Giurgiu. Cert e
ca, pana acum, nimeni n-a fost nici macar amendat pentru o farsa care a generat consum de resurse din partea mai
multor institutii ale statului. Cele doua copile, contrar varstei lor fragede, au o imaginatie iesita din comun. Totul a
fost un exercitiu de imaginatie, o joaca a unor copii cu un domn care a dat curs la apa acestei povesti. Parchetul
urmeaza dispuna masuri de sanctionare a parintilor pentru lipsa de supraveghere a copiilor, e convins comisar-sef
Dorin Coste, sef Serviciu Investigatii Criminale - IPJ Maramures.
O minciuna institutionala
Alt aspect care alimenteaza teoria conspiratiei consta intr-o situatie sustinuta de un oficial, care ar fi trebuit sa-i
convinga pe toti cei inca neincrezatori de veridicitatea verdictului dat de institutiile politienesti. Numai ca situatia s-
a dovedit falsa. Urmeaza argumentul care consta din doua dialoguri inregistrate conform normelor deontologice:
Reporter: Ati fost sunat de mama uneia dintre fete...
Nicolae Boitor, director general DGASPC Maramures: Da.
Reporter: De ce v-a sunat?
Nicolae Boitor: Deci dansa m-a sunat ca vrea sa ia legatura cu domnul Raoul (n.red., Raoul Dromereschi, seful
Serviciului Abuz-Neglijare DGASPC, operator la Telefonul Copilului), ca sa-si ceara scuze de la el pentru ceea ce-au
facut fetitele dansei.
Dupa acest dialog, seful Serviciului Abuz-Neglijare a confirmat ca a primit de la directorul general al institutiei un
numar de telefon si ca a purtat un dialog cu persoana careia ii apartinea acel numar. Suntem in posesia unei
inregistrari telefonice care demonteaza povestea spusa de seful institutiei maramuresene.
Raoul Dromereschi: Am inteles ca m-ati cautat dumneavoastra.
Stela I., mama minorei Nela I.: Eu nu v-am cautat.
Raoul Dromereschi: Nu m-ati cautat? Asa imi spunea domnul Nicolae Boitor, directorul Directiei de la Maramures
de Protectie a Copilului. M-ati cautat acum cateva zile!
Stela I., mama minorei Nela I.: Nu. Chiar vroiam sa va intreb de unde aveti numarul asta de telefon...
Raoul Dromereschi: Dumneavoastra ati luat vreodata legatura cu domnul Nicolae Boitor, directorul Directiei pentru
Protectia Copilului Maramures?
Stela I., mama minorei Nela I.: Nu. Chiar vreau sa stiu de unde aveti numarul asta, de unde...
Raoul Dromereschi: Chiar de la domnul Nicolae Boitor, de care v-am pomenit inainte.
Stela I., mama minorei Nela I.: Da, asta este, dar de unde-l are? Cine i l-a dat?, sau... ma rog...
Pana ajung la Cartojani...
In urma propriilor investigatii, am determinat cu exactitate datele de identificare ale celor doua minore implicate in
farsa care a pus pe jar Directia pentru Protectia Copilului Maramures, inspectoratele de politie ale judetelor
Maramures si Giurgiu, Parchetul de pe langa Judecatoria Baia Mare, SRI si alte institutii abilitate in solutionarea
unor astfel de cazuri. Strategul farsei a fost Cristina M., in varsta de 14 ani, si verisoara ei Nora I., in varsta de 12
ani, din satul Cartojani, comuna Roata de Jos (judetul Giurgiu).
Cei mai importanti factorii care au facut posibili aparitia unui astfel de caz sunt urmatorii: numarul telefonului de
urgenta la care se inregistreaza situatii grave care implica minori este unul neprotejat de Serviciul de
Telecomunicatii Speciale (oricine poate sa reclame un fapt fals fara sa poata fi identificat, de aceea, desi Politia a
fost informata in 5 august ca un minor a anuntat ca se va sinucide in 7 august, acesta a fost localizat doar in 9
august - daca cazul ar fi fost real, copilul ar fi fost gasit mort); inexistenta unor protocoale clar stabilite prin lege
intre institutiile implicate in cazuri de acest tip; si inexistenta unui departament care sa raspunda de Telefonul
Copilului.
Ce ar trebui sa faca statul pentru eliminarea posibilitatii ca un astfel de caz sa se repete? Solutiile sunt simple si nu
implica resurse financiare suplimentare: sa elimine posibilitatea ca un cetatean sa apeleze in caz de urgenta alt
numar decat 112 (unde apelantul poate fi localizat cu exactitate). De la acest numar unic pot fi dirijate apelurile
catre institutia abilitata sa le rezolve, iar in cazul existentei unor prevederii legale clare, aceasta, la randul ei, sa
anunte in regim de urgenta institutiile prevazute sa se implice in solutionarea respectivului caz.
In Cazul "Alina", daca apelanta avea ca singura alternativa numarul de telefon 112, cazul s-ar fi incheiat in 24 de
ore, minorele putand fi localizate si veridicitatea situatiei putand fi verificata.