ݺߣ

ݺߣShare a Scribd company logo

Claudiu Degeratu - Evaluarea scenariilor propuse de Comisia Europeană

•
•
Claudiu D
Claudiu D

European Union future scenarios Junker 2025 Romania perspectives

1 of 10
Download to read offline
Claudiu Degeratu – Cartea Albă privind viitorul Europei – 12.03.2017 1 Cartea Albă privind viitorul Europei1 Evaluarea scenariilor şi implicaţiile pentru România Claudiu Degeratu claudiu.degeratu@gmail.com Consideraţii generale privind cadrul şi planficarea strategică Cartea Albă prezentată de Preşedintele Comisie Europene poate fi considerată un document de planificare strategică a unui proces care ar trebui să ofere Uniunii Europene soluţii de dezvoltare la sfârşitul unei decade de le semnarea Tratatului de la Lisabona. Chiar dacă în document nu se specifică opţiunea ca după această dezbatere să se înceapă negocierea unor amendamente la tratatul Uniunii, în realitate, consider că există o probabilitate ridicată să ajungem la acelaşi deznodământ, renegocierea Tratatului de la Lisabona. Din punct de vedere istoric există câteva similarităţi dar şi diferenţe de dinamică cu evoluţiile premergătoare adoptării Tratatului de la Lisabona. Perioada post-extindere 2004 - 2005 a fost precedată de o perioadă de reflecţie de 2 ani, 2002-2004, în care a funcţionat Convenţia pentru Viitorul Europei, rezultatul îl ştim, Tratatul Constituţional a fost respins şi înlocuit cu Tratatul de la Lisabona. Perioada 2017-2019 a fost precedată de o perioada de crize, referendumuri şi dezbateri europeane care poate fi identificată în intervalul temporal 2015-2016. În 2015 au fost referendumuri în Grecia şi Danemarca, în 2016, referendumuri în Olanda şi Marea Britanie. În mod special Brexitul a grăbit declanşarea perioadei de analiză a situaţiei în UE şi nevoia de a găsi soluţii. O prezentare comparativă a dinamicii celor două perioade consider că este ilustrativă pentru identificarea unui pattern de evoluţie la nivel european. Mai jos prezint o sinteză a celor două cronologii. 1 Copyright © Este interizisă copierea şi publicarea fragmentelor de text sau a intregului studiu fără permisiunea scrisă a autorului.
Claudiu Degeratu – Cartea Albă privind viitorul Europei – 12.03.2017 2
Claudiu Degeratu – Cartea Albă privind viitorul Europei – 12.03.2017 3 Analiza comparativă ne indică o dinamica cu elemente de similaritate a ambelor procese. Dinamica procesului de reformă cuprinde 3 etape: 1. Etapa nestructurată: crize, evoluţi politice şi dezbateri naţionale şi europene pe diferite teme iniţiate de ţări sau instituţii europene. Apar primele inputuri de nivel strategic pe domenii de referinţă. 2. Etapa semi-structurată: în care un grup de state sau o instituţie europeană lansează o iniţiativă pentru un proces organizat de consultare, reflecţie şi dezbatere privind viitorul Europei şi construirea unui posibil consens sau măcar apropierea poziţiilor naţionale. Se stabilesc elemente semnificative de planificare strategică a schimbării. Apar declaraţii comune, Cărţi albe emise de instituţii de nivel european, scenarii, documente de tip proiect de Constituţie europeană. 3. Etapa structurată: în care Consiliul European şi statele convin organizarea unui cadru legal şi oficial de negociere- Conferinţa inter-guvernamentală. Din acest punct de vedere Cartea albă privind viitorul Uniunii Europene poate fi încadrată în prima etapă, cea nestructurată. După discursul privind starea Uniunii care va fi susţinut de preşedintele Comisiei în septembrie 2017 şi după Consiliul European din 14-15 decembrie 2017, probabil pe fondul peristenţei dezacordurilor între diferiţi actori, se va lansa iniţiativa unui grup de state, cu mare probabilitate Franţa şi Germania. În această a doua etapă, grupul va conduce public procesul semi –structurat de consultare şi negociere. Şi, în final, etapa a 3-a atunci când statele membre vor iniţia o negociere oficială pentru o decizie probabil în 2019. Trebuie precizat un lucru, Cartea albă anticipează că aceste scenarii sunt orientative şi că în procesul de dezbatere s-ar putea identifica un scenariu compus. În acelaşi timp, Franţa şi Germania, precum şi alte state, pledează de fapt pentru varianta de a se alege unul dintre scenarii, cel mai apropiat scenariu de un model de Europă cu mai multe viteze. Din punct de vedere strategic cele două tipuri de abordări vor conduce la două viziuni distincte privind viitorul iar acest fapt a fost studiat în literatura de specialitate. În figura de mai jos Patrick Moriarty (2005) face distincţia între viziunea originală şi viziunea adaptată/îmbunătăţită, ca efecte ale modalităţilor diferite de a aborda un set de scenarii. Atunci când pe baza unui set de scenarii identificăm un set de strategii convergente care ne conduc la o strategie comună robustă, acest demers ne permite identificarea unei viziuni originale privind vitorul. O asemenea strategie robustă va satisface exigenţele intregului set de scenarii luate în calcul şi implicit aşteptările majorităţii actorilor implicaţi. În cazul în care doar un singur scenariu este luat în calcul pentru elaborarea unei strategii comune atunci vom ajunge la o viziune adaptată despre viitor, care nu este originală şi exclude mai multe posibile evoluţii din scenariile eliminate şi implicit nu va statisface interesele tuturor actorilor implicaţi. Aceeaşi situaţie este valabilă şi pentru abordarea strategică a scenariilor propuse de Comisie. Posibilitatea apariţiei a doua viziuni distincte despre viitorul Uniunii Europene
Claudiu Degeratu – Cartea Albă privind viitorul Europei – 12.03.2017 4 a fost anticipată în Cartea Albă, iar preşedintele Comisiei UE sugerează clar realizarea unei strategii robuste pe baza mai multor scenarii. Mai trebuie menţionat că grupul franco-german, prin poziţia pro „multi-speed Europe” încearcă să evite situaţia din perioada 2002 – 2009 când proiectul Tratatului constitutional propunea o viziune originală, generată din combinarea unor posibile scenarii, dar care pe plan naţional, francez, olandez sau german a fost respinsă fără echivoc. Parisul şi Berlinul preferă o viziune adaptată privind viitorul Uniunii pentru a evita o reacţie euro-sceptică şi un eşec similar Tratatului constituţional. Fig.1 Viziunea originală şi viziunea adaptată şi relaţia cu un set de scenarii. Patrick Moriarty (2005) . România şi „nucleul dur”. Analiza scenariilor favorabile Pentru analiza comparativă am luat în calcul elementele de poziţie oficială comunicate de România, Franţa şi Germania după lansarea Cărţii Albe. Elementele narative din poziţiile oficiale au fost selectate cu ajutorul BBC Monitoring News: Europe, publicaţii şi periodice naţionale şi internaţionale şi agenţii de presă. În tabelul de mai jos am sistematizat poziţiile şi le-am clasificat după politicile prioritare luate în calcul în documentul Comisie, una dintre
Claudiu Degeratu – Cartea Albă privind viitorul Europei – 12.03.2017 5 coloane detaliază domeniile neutre, cele convergenţă şi divergenţă între România şi „nucleul dur”, iar pe ultimul rând al tabelului sunt selectate, pe baza elementelor narative din poziţiile naţionale, acele scenarii propuse de Comisie şi care sunt favorabile României şi „nucleului dur”. Tabel 1. Analiza comparativă a poziţiilor naţionale şi identificarea scenariilor favorabile. Politicile prioritare din Cartea albă Romania Germania- Franta Elemente de convergenţă, divergenţă şi neutre Piața unică şi comerț Poziţia publică nu a fost detaliată explicit. Poziţia publică nu a fost detaliată explicit. Neutru Uniunea economică și monetară Crestere economica şi ocuparea fortei de muncă. Boost the European economy through promoting the convergence of our economies and European oriented investment while reinforcing the European social market economy, a sustainable and job-creating growth and advancing towards the completion of the European Monetary Union. The eurozone development. Harmonising social policy and tax policy. Relativă Convergenţă Schengen, migrație şi securitate Securitate interna, respectarea valorilor și a libertăților fundamentale. Ensuring the security of our citizens in the face of growing external and internal threats including through EU’s defence policy. Establishing a stable and cooperative framework to deal with migration and refugee flows. Relativă Divergenţă Politică externă şi apărare Există domenii, cum ar fi securitatea și apărarea, în care este încă loc pentru dezvoltare, chiar în cadrul oferit de actualele Tratate. În astfel de domenii ar trebui să asigurăm implementarea deplină a prevederilor Tratatelor. Strengthening the EU’s role as a foreign policy actor in the neighborhood and on the global scale. Divergenţă Bugetul UE Cadrul Financiar Multianual trebuie să rămână un instrument stabil și predictibil pentru asigurarea stabilității pe termen lung și a obiectivelor UE. În favoarea menținerii Poziţia nu a fost precizată explicit Divergenţă
Claudiu Degeratu – Cartea Albă privind viitorul Europei – 12.03.2017 6 alocărilor semnificative pentru politicile tradiționale ale UE (politica de coeziune și politica agricolă comună) Capacitatea de a obține rezultate Trebuie să promovăm mai mult acele politici cu o valoare adăugată probată în timp, care pot crește coeziunea și, astfel, pot reduce de o manieră sporită decalajele existente în cadrul UE. Trebuie să lucrăm împreună pentru viitorul Europei, în formate care sunt incluzive și care nu se limitează la doar câteva state membre. Orice formă de cooperare consolidată între mai multe state membre trebuie să fie în conformitate cu Tratatele UE și să fie deschisă, în baza unor criterii obiective, către toate statele membre. While not stepping back from what we have achieved, we also have to find better ways of dealing with different levels of ambition amongst Member States so as to ensure that Europe delivers better on the expectations of all European citizens. Other EU members could opt out of measures intended to deepen integration. Divergenţă Scenariile favorabile poziţiilor naţionale Scenariul 1: Continuând pe acelaşi drum Scenariul 3: Cei care doresc mai mult realizează mai mult Scenariul 5: Mult mai mult,împreună Scenariul 3: Cei care doresc mai mult realizează mai mult Scenariul 4: Mai puțin, dar mai eficient Scenariul 5: Mult mai mult, împreună Analiza poziţiilor de ţară aşa cum au fost prezentate public până în acest moment sugerează că scenariile 3 şi 5 ar putea reprezenta baza de posibilă dezvoltare a realţiilor dintre România şi „nucleul dur”. Precizez că vorbim de stadiul de posibilitate pentru că, aşa cum reiese din analiză, există destul de multe politici în care avem divergenţe majore însă se poate observa că în discursul oficial românesc se transmite şi destul de multă flexibilitate când vine vorba de iniţierea unor proiecte multinaţionale care respectă actualul cadru UE. Din această cauză consider că scenariul 3 – „Cei care doresc mai mult realizează mai mult” poate reprezenta un cadru de apropiere cu cele mai mari şanse a României de grupul franco- german.
Claudiu Degeratu – Cartea Albă privind viitorul Europei – 12.03.2017 7 Recomandări pentru promovarea poziţiei României în relaţie cu „nucleul dur” Recomandările propuse vizează creşterea coordonării României cu grupul franco-german şi sporirea vizibilităţii României în context european având în vedere în principal Scenariul 3- Cei care doresc mai mult realizează mai mult. Un capitol special, mai detaliat, este cel destinat poziţiei României privind politica externă şi de apărare. Tabel 2. Recomandări privind promovarea poziţiei României în contextul Scenariului 3. Priorităţi de politică internă în România relevante pentru relevante pentru Scenariul 3 Iniţiative bilaterale cu ţările din „nucleul dur” Iniţiative regionale Pe plan european/ instituíi europene Piața unică şi comerț Accelerarea măsurilor privind aplicarea prevederilor din Strategia europeană privind Piaţa Unică. Idem pentru Strategia privind Piaţa Unică Digitală. Respectarea calendarului stabilit în 2012 privind preţurile energiei electrice. Evaluări comune şi consultări privind dezvoltarea Uniunii Energetice Conferinţă regională privind viitorul Uniunii Energetice Uniunea economică și monetară Asigurarea unei creșteri economice echilibrate și durabilă în viitor. Promovarea unei strategii care să stopeze tendinţa de restrângere a forţei de muncă. Măsuri rapide pentru stopare tendinţei de depăşire a deficitului, estimat la 3¾ % din PIB până în 2017. Îmbunătăţirea mediului de afaceri. Iniţierea unei proces de decizie privind aderarea la spaţiul euro. Derularea şi diversificarea unor programe comune şi de asistenţă pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri din România. Consultări si conferinţe pentru stabilirea unui plan de coodonare cu tările din regiune privind dezvoltarea mediului de afaceri relevant pentru relaţia cu Uniunea economică. Susţinerea activă a convergenţei economiilor naţionale, a economiei sociale in UE şi armonizarea politicilor sociale in Europa. Schengen, migrație şi securitate Continuarea susţinerii aderării la spaţiul Schengen, o contribuţie naţională sporită la politica migraţionistă. Respectarea valorilor și a libertăților fundamentale. Iniţierea unui parteneriat strategic cu Franţa şi Germania în domeniul securităţii cibernetice. Susţinerea demersurilor Iniţierea unui program regional privind combaterea extremismului şi radicalismului in rândul tinerilor. Susţinerea promovării la nivel european a unui cadru cooperativ privind gestionarea fluxurilor de migranţi în Europa de sud- est. Susţinerea procesului de reformă privind sistemul de gestionarea a
Claudiu Degeratu – Cartea Albă privind viitorul Europei – 12.03.2017 8 franco-germane în domeniul luptei antiteroriste. frontierelor comune şi a capacităţilor operaţionale comune vamale şi poliţie de frontieră. Politică externă şi apărare Implementarea acordului politic de alocare a 2 % din PIB pentru apărare. Operaţionalizarea capacităţilor de apărare militare şi civile. Dezvoltarea unui sistem de gestionarea a crizelor şi asistenţă civilă externă integrată şi interoperabilă cu structurile specializate UE. Revizuirea cadrului legislativ pentru industria de apărare: legea investiţiilor strategice, o legea privind participarea României la capacităţile militare şi civile europene, revizuirea legii off-setului. Lansarea unei Strategii naţionale pentru participare la programele multinaţionale majore europene din industria de apărare. Participarea cu instructori şi ofiţeri de stat major pentru noul comandament militar UE pentru instruire şi asistenţă. Dezvoltarea unui Centru franco- român pentru instruirea forţelor de jandarmi şi poliţie din ţări beneficiare de asistenţă UE. Dezvoltarea împreună cu Germania a unui Centru/Program de cooperare si instruire pentru logistică destinat urgenţelor civile şi dezastre naturale. Lansarea unei iniţiative româneşti pentru reguine cu scop de consultare şi dezbatere privind proiectele multinaţionale din cadrul UE. Promovarea unui echilibru între relaţia transatlantică şi politica globală UE. Susţinerea declanşării unei analize de evaluare a aplicării prevederilor actualelor Tratate pentru domeniul securităţii şi apărării. Susţinerea consolidării planului european de apărare şi implementarea deplină a prevederilor Tratatelor care au legătură cu acest plan. Bugetul UE Menținerea stabilității sectorului financiar naţional și punerea în aplicare a unei politici bugetare și a unor reforme structurale durabile. Reducerea riscurilor generate de inițiativele legislative naționale care amenință stabilitatea sectorului financiar. Promovarea unui nou concept de Cadru Naţional Financiar Multianual relevant pentru programele major de investiţii în infrastructură, sănătate, industrie şi apărare. Iniţierea unui mecanism de consultare cu Franţa şi Germania în domeniul finanţării politicii agricole comune şi a politicii de coeziune. Promovarea Cadrului European Financiar Multianual care trebuie să rămână un instrument stabil și predictibil pentru asigurarea pe termen lung în atingerea obiectivelor UE. Promovarea activă a priorităţilor naţionale legate de politica de coeziune și politica agricolă comună. Capacitatea de a obține rezultate Continuarea reformei statului de drept şi lupta anti-corupţie. Accelerarea strategiei de Consultări cu Franţa şi Germania privind strategia de scădere a Conferinţă regională privind lecţiile învăţate şi bune Suţinerea priorităţilor naţionale privind programele operaţionale cu relevanţă pentru
Claudiu Degeratu – Cartea Albă privind viitorul Europei – 12.03.2017 9 asigurare a independenței sistemului judiciar și respectarea hotărârilor judecătorești. Creşterea capacităţii adminsitrative şi reforma în administraţie. Acelerarea reformei sistemului de achiziţii publice prin transpunerea directivelor UE în domeniu. deficitului de transpunere a legislaţiei Uniunii Europene în România. practici în transpunerea legislaţiei Uniunii Europene în ţări membre şi asociate. creşterea capacităţii administrative. Câteva observaţii finale privind dimensiunea de apărare şi politică externă. Fac precizarea că analiza unor scenarii de interacţiune între Uniunea Europeană, NATO, SUA şi Federaţia Rusă la orizontul anului 2025 este o temă separată, nu face obiectul următoarelor recomandări şi ar trebui tratată într-un studiu strategic prospectiv de sine stătător. Singurele limitări naţionale privind viitorul UE în acest domeniu ar trebui să fie cele legate de asigurarea garanţiilor de securitate şi de resursele naţionale alocate. În sfera garanţiilor de securitate, România ar trebui să aplice modelul celor „3 NU”. Consider că România poate şi trebuie să susţină activ demersurile „nucleului dur” pe plan european numai în măsura în care: 1. Acele demersuri NU periclitează actualul mecanism de garanţii oferit de parteneriatul strategic cu SUA şi de mecanismul Art. 5 din Tratatul de la Washington. 2. Acele demersuri şi iniţiative de politică externă NU transformă Bruxellesul din partener transatlantic al SUA în competitor al SUA în spaţiul euro-atlantic. 3. Acele demersuri NU transformă Federaţia Rusă în partener strategic al UE cu drept de veto în politica externă şi de securitate a UE, inclusiv sau în mod special în vecinătatea României, în relaţia UE cu Republica Moldova, Ucraina şi Serbia şi, pe plan global, în relaţia UE cu China. În sfera resurselor naţionale alocate viitoarelor proiecte europene privind apărarea comună ar trebui să avem în vedere aspectele de voinţă politică, revizuirea cadrului legislativ naţional şi specializarea de nişă. 1. Voinţa politică: România ar putea, voluntar, să lanseze un acord politic/declaratie semnată de partidele parlamentare privind un anagajament naţional de susţinere politică şi economică a European Defence Action Plan dar în care să se precizeze cele 3 puncte „NU” menţionate mai sus la domeniul „garanţiilor de securitate” plus principiul complementarităţii NATO-UE. Se poate tatona şi disponiblitatea Franţei şi Germaniei de a promova împreună cu România acest tip de declaraţie şi care să fie asumat şi de restul ţărilor UE. 2. Revizuirea cadrului legislativ relevant pentru politica de apărare UE va reprezenta cel mai important test de angajament pentru România, în principal pentru că vizează
Claudiu Degeratu – Cartea Albă privind viitorul Europei – 12.03.2017 10 reevaluarea unor priorităţi naţionale (schimbarea Strategiei de apărare a României e.g.) şi restructurarea industriei de apărare. 3. Specializarea de nişă ar trebui să vizeze realizarea unei analize strategice privind profilul de securitate şi apărare al UE ca actor global şi identificarea acelor nişe în care România poate să aducă un plus de expertiză şi să evidenţieze profilul nostru naţional. Ca parte a acestui proces, la nivel guvernamental, România poate să propună înfiinţarea unui Dialog Strategic tripartit România-Franţa-Germania în domeniul apărării şi securităţii. Referinţe Agenţii de presă internaţionale, BBC Monitoring Service: Europe, periodice şi publicaţii naţionale şi internaţionale. Raportul de țară al României pentru 2016, Comisia Europeană, Bruxelles, 26.2.2016. CARTEA ALBĂ PRIVIND VIITORUL EUROPEI- Reflecții și scenarii pentru UE-27 până în 2025, Comisia Europeană, COM(2017)2025 din 1 Martie 2017. Patrick Moriarty, Charles Batchelor, Peter Laban - Using Visions, Scenarios and Strategies within the EMPOWERS Planning Cycle for IWRM, March 2005. Kees van der Heijden- Scenarios. TheArt of Strategic Conversation, 2nd Edition, John Wiley & Sons Ltd, 2005.

More Related Content

Claudiu Degeratu - Evaluarea scenariilor propuse de Comisia Europeană

  • 1. Claudiu Degeratu – Cartea Albă privind viitorul Europei – 12.03.2017 1 Cartea Albă privind viitorul Europei1 Evaluarea scenariilor şi implicaţiile pentru România Claudiu Degeratu claudiu.degeratu@gmail.com Consideraţii generale privind cadrul şi planficarea strategică Cartea Albă prezentată de Preşedintele Comisie Europene poate fi considerată un document de planificare strategică a unui proces care ar trebui să ofere Uniunii Europene soluţii de dezvoltare la sfârşitul unei decade de le semnarea Tratatului de la Lisabona. Chiar dacă în document nu se specifică opţiunea ca după această dezbatere să se înceapă negocierea unor amendamente la tratatul Uniunii, în realitate, consider că există o probabilitate ridicată să ajungem la acelaşi deznodământ, renegocierea Tratatului de la Lisabona. Din punct de vedere istoric există câteva similarităţi dar şi diferenţe de dinamică cu evoluţiile premergătoare adoptării Tratatului de la Lisabona. Perioada post-extindere 2004 - 2005 a fost precedată de o perioadă de reflecţie de 2 ani, 2002-2004, în care a funcţionat Convenţia pentru Viitorul Europei, rezultatul îl ştim, Tratatul Constituţional a fost respins şi înlocuit cu Tratatul de la Lisabona. Perioada 2017-2019 a fost precedată de o perioada de crize, referendumuri şi dezbateri europeane care poate fi identificată în intervalul temporal 2015-2016. În 2015 au fost referendumuri în Grecia şi Danemarca, în 2016, referendumuri în Olanda şi Marea Britanie. În mod special Brexitul a grăbit declanşarea perioadei de analiză a situaţiei în UE şi nevoia de a găsi soluţii. O prezentare comparativă a dinamicii celor două perioade consider că este ilustrativă pentru identificarea unui pattern de evoluţie la nivel european. Mai jos prezint o sinteză a celor două cronologii. 1 Copyright © Este interizisă copierea şi publicarea fragmentelor de text sau a intregului studiu fără permisiunea scrisă a autorului.
  • 2. Claudiu Degeratu – Cartea Albă privind viitorul Europei – 12.03.2017 2
  • 3. Claudiu Degeratu – Cartea Albă privind viitorul Europei – 12.03.2017 3 Analiza comparativă ne indică o dinamica cu elemente de similaritate a ambelor procese. Dinamica procesului de reformă cuprinde 3 etape: 1. Etapa nestructurată: crize, evoluţi politice şi dezbateri naţionale şi europene pe diferite teme iniţiate de ţări sau instituţii europene. Apar primele inputuri de nivel strategic pe domenii de referinţă. 2. Etapa semi-structurată: în care un grup de state sau o instituţie europeană lansează o iniţiativă pentru un proces organizat de consultare, reflecţie şi dezbatere privind viitorul Europei şi construirea unui posibil consens sau măcar apropierea poziţiilor naţionale. Se stabilesc elemente semnificative de planificare strategică a schimbării. Apar declaraţii comune, Cărţi albe emise de instituţii de nivel european, scenarii, documente de tip proiect de Constituţie europeană. 3. Etapa structurată: în care Consiliul European şi statele convin organizarea unui cadru legal şi oficial de negociere- Conferinţa inter-guvernamentală. Din acest punct de vedere Cartea albă privind viitorul Uniunii Europene poate fi încadrată în prima etapă, cea nestructurată. După discursul privind starea Uniunii care va fi susţinut de preşedintele Comisiei în septembrie 2017 şi după Consiliul European din 14-15 decembrie 2017, probabil pe fondul peristenţei dezacordurilor între diferiţi actori, se va lansa iniţiativa unui grup de state, cu mare probabilitate Franţa şi Germania. În această a doua etapă, grupul va conduce public procesul semi –structurat de consultare şi negociere. Şi, în final, etapa a 3-a atunci când statele membre vor iniţia o negociere oficială pentru o decizie probabil în 2019. Trebuie precizat un lucru, Cartea albă anticipează că aceste scenarii sunt orientative şi că în procesul de dezbatere s-ar putea identifica un scenariu compus. În acelaşi timp, Franţa şi Germania, precum şi alte state, pledează de fapt pentru varianta de a se alege unul dintre scenarii, cel mai apropiat scenariu de un model de Europă cu mai multe viteze. Din punct de vedere strategic cele două tipuri de abordări vor conduce la două viziuni distincte privind viitorul iar acest fapt a fost studiat în literatura de specialitate. În figura de mai jos Patrick Moriarty (2005) face distincţia între viziunea originală şi viziunea adaptată/îmbunătăţită, ca efecte ale modalităţilor diferite de a aborda un set de scenarii. Atunci când pe baza unui set de scenarii identificăm un set de strategii convergente care ne conduc la o strategie comună robustă, acest demers ne permite identificarea unei viziuni originale privind vitorul. O asemenea strategie robustă va satisface exigenţele intregului set de scenarii luate în calcul şi implicit aşteptările majorităţii actorilor implicaţi. În cazul în care doar un singur scenariu este luat în calcul pentru elaborarea unei strategii comune atunci vom ajunge la o viziune adaptată despre viitor, care nu este originală şi exclude mai multe posibile evoluţii din scenariile eliminate şi implicit nu va statisface interesele tuturor actorilor implicaţi. Aceeaşi situaţie este valabilă şi pentru abordarea strategică a scenariilor propuse de Comisie. Posibilitatea apariţiei a doua viziuni distincte despre viitorul Uniunii Europene
  • 4. Claudiu Degeratu – Cartea Albă privind viitorul Europei – 12.03.2017 4 a fost anticipată în Cartea Albă, iar preşedintele Comisiei UE sugerează clar realizarea unei strategii robuste pe baza mai multor scenarii. Mai trebuie menţionat că grupul franco-german, prin poziţia pro „multi-speed Europe” încearcă să evite situaţia din perioada 2002 – 2009 când proiectul Tratatului constitutional propunea o viziune originală, generată din combinarea unor posibile scenarii, dar care pe plan naţional, francez, olandez sau german a fost respinsă fără echivoc. Parisul şi Berlinul preferă o viziune adaptată privind viitorul Uniunii pentru a evita o reacţie euro-sceptică şi un eşec similar Tratatului constituţional. Fig.1 Viziunea originală şi viziunea adaptată şi relaţia cu un set de scenarii. Patrick Moriarty (2005) . România şi „nucleul dur”. Analiza scenariilor favorabile Pentru analiza comparativă am luat în calcul elementele de poziţie oficială comunicate de România, Franţa şi Germania după lansarea Cărţii Albe. Elementele narative din poziţiile oficiale au fost selectate cu ajutorul BBC Monitoring News: Europe, publicaţii şi periodice naţionale şi internaţionale şi agenţii de presă. În tabelul de mai jos am sistematizat poziţiile şi le-am clasificat după politicile prioritare luate în calcul în documentul Comisie, una dintre
  • 5. Claudiu Degeratu – Cartea Albă privind viitorul Europei – 12.03.2017 5 coloane detaliază domeniile neutre, cele convergenţă şi divergenţă între România şi „nucleul dur”, iar pe ultimul rând al tabelului sunt selectate, pe baza elementelor narative din poziţiile naţionale, acele scenarii propuse de Comisie şi care sunt favorabile României şi „nucleului dur”. Tabel 1. Analiza comparativă a poziţiilor naţionale şi identificarea scenariilor favorabile. Politicile prioritare din Cartea albă Romania Germania- Franta Elemente de convergenţă, divergenţă şi neutre Piața unică şi comerț Poziţia publică nu a fost detaliată explicit. Poziţia publică nu a fost detaliată explicit. Neutru Uniunea economică și monetară Crestere economica şi ocuparea fortei de muncă. Boost the European economy through promoting the convergence of our economies and European oriented investment while reinforcing the European social market economy, a sustainable and job-creating growth and advancing towards the completion of the European Monetary Union. The eurozone development. Harmonising social policy and tax policy. Relativă Convergenţă Schengen, migrație şi securitate Securitate interna, respectarea valorilor și a libertăților fundamentale. Ensuring the security of our citizens in the face of growing external and internal threats including through EU’s defence policy. Establishing a stable and cooperative framework to deal with migration and refugee flows. Relativă Divergenţă Politică externă şi apărare Există domenii, cum ar fi securitatea și apărarea, în care este încă loc pentru dezvoltare, chiar în cadrul oferit de actualele Tratate. În astfel de domenii ar trebui să asigurăm implementarea deplină a prevederilor Tratatelor. Strengthening the EU’s role as a foreign policy actor in the neighborhood and on the global scale. Divergenţă Bugetul UE Cadrul Financiar Multianual trebuie să rămână un instrument stabil și predictibil pentru asigurarea stabilității pe termen lung și a obiectivelor UE. În favoarea menținerii Poziţia nu a fost precizată explicit Divergenţă
  • 6. Claudiu Degeratu – Cartea Albă privind viitorul Europei – 12.03.2017 6 alocărilor semnificative pentru politicile tradiționale ale UE (politica de coeziune și politica agricolă comună) Capacitatea de a obține rezultate Trebuie să promovăm mai mult acele politici cu o valoare adăugată probată în timp, care pot crește coeziunea și, astfel, pot reduce de o manieră sporită decalajele existente în cadrul UE. Trebuie să lucrăm împreună pentru viitorul Europei, în formate care sunt incluzive și care nu se limitează la doar câteva state membre. Orice formă de cooperare consolidată între mai multe state membre trebuie să fie în conformitate cu Tratatele UE și să fie deschisă, în baza unor criterii obiective, către toate statele membre. While not stepping back from what we have achieved, we also have to find better ways of dealing with different levels of ambition amongst Member States so as to ensure that Europe delivers better on the expectations of all European citizens. Other EU members could opt out of measures intended to deepen integration. Divergenţă Scenariile favorabile poziţiilor naţionale Scenariul 1: Continuând pe acelaşi drum Scenariul 3: Cei care doresc mai mult realizează mai mult Scenariul 5: Mult mai mult,împreună Scenariul 3: Cei care doresc mai mult realizează mai mult Scenariul 4: Mai puțin, dar mai eficient Scenariul 5: Mult mai mult, împreună Analiza poziţiilor de ţară aşa cum au fost prezentate public până în acest moment sugerează că scenariile 3 şi 5 ar putea reprezenta baza de posibilă dezvoltare a realţiilor dintre România şi „nucleul dur”. Precizez că vorbim de stadiul de posibilitate pentru că, aşa cum reiese din analiză, există destul de multe politici în care avem divergenţe majore însă se poate observa că în discursul oficial românesc se transmite şi destul de multă flexibilitate când vine vorba de iniţierea unor proiecte multinaţionale care respectă actualul cadru UE. Din această cauză consider că scenariul 3 – „Cei care doresc mai mult realizează mai mult” poate reprezenta un cadru de apropiere cu cele mai mari şanse a României de grupul franco- german.
  • 7. Claudiu Degeratu – Cartea Albă privind viitorul Europei – 12.03.2017 7 Recomandări pentru promovarea poziţiei României în relaţie cu „nucleul dur” Recomandările propuse vizează creşterea coordonării României cu grupul franco-german şi sporirea vizibilităţii României în context european având în vedere în principal Scenariul 3- Cei care doresc mai mult realizează mai mult. Un capitol special, mai detaliat, este cel destinat poziţiei României privind politica externă şi de apărare. Tabel 2. Recomandări privind promovarea poziţiei României în contextul Scenariului 3. Priorităţi de politică internă în România relevante pentru relevante pentru Scenariul 3 Iniţiative bilaterale cu ţările din „nucleul dur” Iniţiative regionale Pe plan european/ instituíi europene Piața unică şi comerț Accelerarea măsurilor privind aplicarea prevederilor din Strategia europeană privind Piaţa Unică. Idem pentru Strategia privind Piaţa Unică Digitală. Respectarea calendarului stabilit în 2012 privind preţurile energiei electrice. Evaluări comune şi consultări privind dezvoltarea Uniunii Energetice Conferinţă regională privind viitorul Uniunii Energetice Uniunea economică și monetară Asigurarea unei creșteri economice echilibrate și durabilă în viitor. Promovarea unei strategii care să stopeze tendinţa de restrângere a forţei de muncă. Măsuri rapide pentru stopare tendinţei de depăşire a deficitului, estimat la 3¾ % din PIB până în 2017. Îmbunătăţirea mediului de afaceri. Iniţierea unei proces de decizie privind aderarea la spaţiul euro. Derularea şi diversificarea unor programe comune şi de asistenţă pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri din România. Consultări si conferinţe pentru stabilirea unui plan de coodonare cu tările din regiune privind dezvoltarea mediului de afaceri relevant pentru relaţia cu Uniunea economică. Susţinerea activă a convergenţei economiilor naţionale, a economiei sociale in UE şi armonizarea politicilor sociale in Europa. Schengen, migrație şi securitate Continuarea susţinerii aderării la spaţiul Schengen, o contribuţie naţională sporită la politica migraţionistă. Respectarea valorilor și a libertăților fundamentale. Iniţierea unui parteneriat strategic cu Franţa şi Germania în domeniul securităţii cibernetice. Susţinerea demersurilor Iniţierea unui program regional privind combaterea extremismului şi radicalismului in rândul tinerilor. Susţinerea promovării la nivel european a unui cadru cooperativ privind gestionarea fluxurilor de migranţi în Europa de sud- est. Susţinerea procesului de reformă privind sistemul de gestionarea a
  • 8. Claudiu Degeratu – Cartea Albă privind viitorul Europei – 12.03.2017 8 franco-germane în domeniul luptei antiteroriste. frontierelor comune şi a capacităţilor operaţionale comune vamale şi poliţie de frontieră. Politică externă şi apărare Implementarea acordului politic de alocare a 2 % din PIB pentru apărare. Operaţionalizarea capacităţilor de apărare militare şi civile. Dezvoltarea unui sistem de gestionarea a crizelor şi asistenţă civilă externă integrată şi interoperabilă cu structurile specializate UE. Revizuirea cadrului legislativ pentru industria de apărare: legea investiţiilor strategice, o legea privind participarea României la capacităţile militare şi civile europene, revizuirea legii off-setului. Lansarea unei Strategii naţionale pentru participare la programele multinaţionale majore europene din industria de apărare. Participarea cu instructori şi ofiţeri de stat major pentru noul comandament militar UE pentru instruire şi asistenţă. Dezvoltarea unui Centru franco- român pentru instruirea forţelor de jandarmi şi poliţie din ţări beneficiare de asistenţă UE. Dezvoltarea împreună cu Germania a unui Centru/Program de cooperare si instruire pentru logistică destinat urgenţelor civile şi dezastre naturale. Lansarea unei iniţiative româneşti pentru reguine cu scop de consultare şi dezbatere privind proiectele multinaţionale din cadrul UE. Promovarea unui echilibru între relaţia transatlantică şi politica globală UE. Susţinerea declanşării unei analize de evaluare a aplicării prevederilor actualelor Tratate pentru domeniul securităţii şi apărării. Susţinerea consolidării planului european de apărare şi implementarea deplină a prevederilor Tratatelor care au legătură cu acest plan. Bugetul UE Menținerea stabilității sectorului financiar naţional și punerea în aplicare a unei politici bugetare și a unor reforme structurale durabile. Reducerea riscurilor generate de inițiativele legislative naționale care amenință stabilitatea sectorului financiar. Promovarea unui nou concept de Cadru Naţional Financiar Multianual relevant pentru programele major de investiţii în infrastructură, sănătate, industrie şi apărare. Iniţierea unui mecanism de consultare cu Franţa şi Germania în domeniul finanţării politicii agricole comune şi a politicii de coeziune. Promovarea Cadrului European Financiar Multianual care trebuie să rămână un instrument stabil și predictibil pentru asigurarea pe termen lung în atingerea obiectivelor UE. Promovarea activă a priorităţilor naţionale legate de politica de coeziune și politica agricolă comună. Capacitatea de a obține rezultate Continuarea reformei statului de drept şi lupta anti-corupţie. Accelerarea strategiei de Consultări cu Franţa şi Germania privind strategia de scădere a Conferinţă regională privind lecţiile învăţate şi bune Suţinerea priorităţilor naţionale privind programele operaţionale cu relevanţă pentru
  • 9. Claudiu Degeratu – Cartea Albă privind viitorul Europei – 12.03.2017 9 asigurare a independenței sistemului judiciar și respectarea hotărârilor judecătorești. Creşterea capacităţii adminsitrative şi reforma în administraţie. Acelerarea reformei sistemului de achiziţii publice prin transpunerea directivelor UE în domeniu. deficitului de transpunere a legislaţiei Uniunii Europene în România. practici în transpunerea legislaţiei Uniunii Europene în ţări membre şi asociate. creşterea capacităţii administrative. Câteva observaţii finale privind dimensiunea de apărare şi politică externă. Fac precizarea că analiza unor scenarii de interacţiune între Uniunea Europeană, NATO, SUA şi Federaţia Rusă la orizontul anului 2025 este o temă separată, nu face obiectul următoarelor recomandări şi ar trebui tratată într-un studiu strategic prospectiv de sine stătător. Singurele limitări naţionale privind viitorul UE în acest domeniu ar trebui să fie cele legate de asigurarea garanţiilor de securitate şi de resursele naţionale alocate. În sfera garanţiilor de securitate, România ar trebui să aplice modelul celor „3 NU”. Consider că România poate şi trebuie să susţină activ demersurile „nucleului dur” pe plan european numai în măsura în care: 1. Acele demersuri NU periclitează actualul mecanism de garanţii oferit de parteneriatul strategic cu SUA şi de mecanismul Art. 5 din Tratatul de la Washington. 2. Acele demersuri şi iniţiative de politică externă NU transformă Bruxellesul din partener transatlantic al SUA în competitor al SUA în spaţiul euro-atlantic. 3. Acele demersuri NU transformă Federaţia Rusă în partener strategic al UE cu drept de veto în politica externă şi de securitate a UE, inclusiv sau în mod special în vecinătatea României, în relaţia UE cu Republica Moldova, Ucraina şi Serbia şi, pe plan global, în relaţia UE cu China. În sfera resurselor naţionale alocate viitoarelor proiecte europene privind apărarea comună ar trebui să avem în vedere aspectele de voinţă politică, revizuirea cadrului legislativ naţional şi specializarea de nişă. 1. Voinţa politică: România ar putea, voluntar, să lanseze un acord politic/declaratie semnată de partidele parlamentare privind un anagajament naţional de susţinere politică şi economică a European Defence Action Plan dar în care să se precizeze cele 3 puncte „NU” menţionate mai sus la domeniul „garanţiilor de securitate” plus principiul complementarităţii NATO-UE. Se poate tatona şi disponiblitatea Franţei şi Germaniei de a promova împreună cu România acest tip de declaraţie şi care să fie asumat şi de restul ţărilor UE. 2. Revizuirea cadrului legislativ relevant pentru politica de apărare UE va reprezenta cel mai important test de angajament pentru România, în principal pentru că vizează
  • 10. Claudiu Degeratu – Cartea Albă privind viitorul Europei – 12.03.2017 10 reevaluarea unor priorităţi naţionale (schimbarea Strategiei de apărare a României e.g.) şi restructurarea industriei de apărare. 3. Specializarea de nişă ar trebui să vizeze realizarea unei analize strategice privind profilul de securitate şi apărare al UE ca actor global şi identificarea acelor nişe în care România poate să aducă un plus de expertiză şi să evidenţieze profilul nostru naţional. Ca parte a acestui proces, la nivel guvernamental, România poate să propună înfiinţarea unui Dialog Strategic tripartit România-Franţa-Germania în domeniul apărării şi securităţii. Referinţe Agenţii de presă internaţionale, BBC Monitoring Service: Europe, periodice şi publicaţii naţionale şi internaţionale. Raportul de țară al României pentru 2016, Comisia Europeană, Bruxelles, 26.2.2016. CARTEA ALBĂ PRIVIND VIITORUL EUROPEI- Reflecții și scenarii pentru UE-27 până în 2025, Comisia Europeană, COM(2017)2025 din 1 Martie 2017. Patrick Moriarty, Charles Batchelor, Peter Laban - Using Visions, Scenarios and Strategies within the EMPOWERS Planning Cycle for IWRM, March 2005. Kees van der Heijden- Scenarios. TheArt of Strategic Conversation, 2nd Edition, John Wiley & Sons Ltd, 2005.