�ݺ�ߣ

Cuprins
 Ce sunt emoţiile?
 Clasificarea emoţiilor
 Bucuria
 Încrederea
 Frica
 Surpriza
 Tristeţea
 Dezgustul
 Furia
 Anticipaţia
 Exerciţiu de grup
 Sfaturi pentru controlul emoţiilor
2

Ce sunt emoţiile?
O emoţie este o stare afectivă pe care o
experimentăm, o reacţie subiectivă faţă
de mediu care este însoţită de schimbări
organice (fiziologice şi endocrine) ale
unei origini înnăscute, influenţată de
experienţă.
Emoţiile au o funcţie de adaptare a organismului nostru faţă de tot
ceea ce ne înconjoară.
Este o stare care vine asupra noastră
deodată şi brusc, sub forma unor crize
mai mult sau mai puţin violente şi mai
mult sau mai puţin trecătoare.
3

Clasificarea emoţiilor
În 1972 psihologul american Paul Ekman şi echipa sa, pe baza
rezultatelor unor îndelungate cercetări pe toate continentele,
arată că există patru expresii faciale care pot fi recunoscute de
orice persoană aparţinând oricărei culturi de pe planetă, asociate
următoarelor emoţii:
 Frica
 Furia
 Tristeţea
 Bucuria
Universalitatea acestor manifestări poate fi considerată drept un
puternic indiciu că aceste patru emoţii sunt emoţii fundamentale,
care ţin de natura umană.
4

Clasificarea emoţiilor
Psihologul american Robert Plutchik a creat în 1980 cercul emoţiilor, care
constă din 8 emoţii fundamentale şi 8 emoţii complexe, formate din câte două
emoţii fundamentale.
Emoţiile fundamentale sunt:
Bucurie
Încredere
Frică
Surpriză
Tristeţe
Dezgust
Furie
Anticipaţie
Emoţiile complexe sunt: optimism, dragoste, supunere, înfiorare,
dezaprobare, remuşcare, dispreţ şi agresivitate.
5

Bucuria
Bucuria este o emoţie caracterizată prin mulţumire vie, distracţie,
euforie, fericire, un sentiment de comfort, satisfacţie sufletească.
“Bucuria e o stare în care sufletul trăieşte calm şi
statornic, netulburat de nicio frică sau superstiţie sau
de vreo altă emoţie” Democrit
6

Bucuria
Starea de bucurie este întotdeauna însoţită în mod natural de un
zâmbet. Intensitatea acestuia poate varia între un zâmbet abia schiţat şi unul ce
ne cuprinde întreaga faţă.
Împreună cu acest zâmbet, bucuria se manifestă şi astfel:
 Ne cuprinde o căldură plăcută
 Bătăile inimii devind mai profunde şi mai lente
 Sângele circulă şi irigă corpul
 Ne simţim integraţi, unificaţi
În literatura de specialitate sunt descrise două tipuri principale de
zâmbet:
7
Zâmbet Duchenne
o Zâmbetul autentic
oEste o expresie a unei stări profunde şi sincere de
bucurie
o Cald şi spontan, acesta nu poate fi dictat de creier
o Implică întreaga faţă
Zâmbet non-Duchenne
o Zâmbetul programat
o E un semn de amabilitate şi curtoazie socială
oEste numit şi “zâmbetul însoţitorilor de
zbor” sau “zâmbetul Pan Am”
o Implică doar muşchii feţei

Bucuria
8
Un zâmbet adevărat întodeauna presupune:
o Riduri “labe de cioară”
o Obraji ridicaţi
o Mişcarea muşchiului ce susţine ochiul
o Formarea pungilor sub ochi

Încrederea
Încrederea este o stare de siguranţă faţă de cinstea, buna-credinţă
sau sinceritate a cuiva.
9
“Încrederea nu poate fi ordonată. Totuşi este adevărat
că cel care câştigă încredere este cel care e dispus să
acorde încredere.”
Gustav Heinemann
“Vor exista mereu oameni care
te vor răni, aşa că trebuie să-ţi
păstrezi încrederea şi doar să ai
mai multă grijă în cine ai
încredere şi a doua oară.”
Gabriel Garcia Marquez

Frica
Frica este o stare de adâncă nelinişte şi tulburare, provocată de un
pericol real sau imaginar; este o reacţie firească, normală, a
organismului nostru faţă de pericole.
“Frica este o întrebare: De ce
ţi-e frică şi din ce cauză? Aşa
cum sămânţa sănătăţii este în
boală, pentru că boala conţine
informaţie, fricile noastre sunt
o comoară a autocunoaşterii
dacă le explorăm”
Marilyn Ferguson
10

Frica
Atunci când ne simţim în pericol, în creierul nostru se declanşează automat o serie
reacţii: toată atenţia se focalizează pe pericol, orice altă activitate fie e întreruptă, fie se
realizează la nivel de subzistenţă.
Creierul intră într-o stare de hipervigilenţă, cu alte cuvinte ne pregăteşte pentru
reacţia de fugă sau luptă în faţa pericolului. Această stare stimulează secreţia de
neurotransmiţători, care în plan fiziologic se manifestă prin:
oÎncordare musculară
oAccelerare a bătăilor inimii
oDereglare a respiraţiei
Pentru a preveni efectele stărilor de frică trebuie făcut totul ca aceasta să fie ţinută
sub control. Câteva recomandări care pot fi urmate în această situaţie sunt:
11
 Schimbarea atitudinii faţă de noi înşine şi faţă de ceilalţi
 Înfruntarea situaţiei generatoare de frică
 Abandonarea comportamentelor de siguranţă
 Însuşirea tehnicilor de relaxare şi autosugestie
 Practicarea regulată a sportului

Supriza
Surpriza este considerată cea mai spontană emoţie întâlnită la o
persoană; pe cât de repede apare, pe atât de repede se poate
dispersa.
Poate avea loc ca urmare a unui lucru neaşteptat sau a unei
aşteptări eronate.
Are o valenta afectiva neutra si de obicei este urmata de o alta
emotie.
Expresii ale feţei care indică surpriza:
oSprâncenele se ridică
oOchii se măresc
oGura se întredeschide
oFruntea poate afişa valuri de riduri orizontale
12

Tristeţea
Tristeţea este o emoţie caracterizată prin sentimente de dezavantaj,
pierdere şi neajutorare, este o stare sufletească apăsătoare.
“Omul care este lipsit de
sentimentul tristeţii e tot
atât de vrednic de
compătimire ca omul care
nu ştie ce-i bucuria sau
care şi-a pierdut simţul
umorului”
Konstantin Paustovsky
13

Tristeţea
Tristeţea se poate manifesta prin:
 Apatie, scădere a energiei şi a entuziasmului faţă de activităţile vieţii
 Modificarea apetitului, cu o creştere sau scădere în greutate
 Modificarea somnului – prea mult sau prea puţin
 Incapacitate de concentrare sau de a lua decizii
Menţinerea acestei stări pe o perioadă mai îndelungată şi
adâncirea tristeţii poate duce la depresie.
Cum putem depăşi această emoţie?
Disciplinează-ţi mintea şi cultivă numai gânduri pozitive
Nu te izola - petrece timp cu familia ta şi cu prietenii de încredere,
înconjoară-te de oameni pozitivi, socializează
14

Dezgustul
Dezgustul apare atunci cand ne aflam in
apropierea unor lucruri ce ne pot fi daunatoare, ne
pot intoxica. De pildă, atunci când gustăm ori mirosim
o mâncare stricată. Dezgustul genereaza raspunsuri
de inlaturare sau indepartare a stimulului care il
provoaca.
Dezgustul poate aparea si vizavi de o
persoana, vizavi de infatisarea, caracterul ori
faptele acesteia. In acest caz, dezgustul este
determinat mai degraba de standardele morale si
sociale decat de un potential distructiv intrinsec al
persoanei respective.
15
Dezgustul este o reactie de aversiune fata de un obiect.
Când simţim dezgust:
 Nasul se încreţeşte
 Buza de sus se retrage si se ridica, astfel incat marginile gurii se intorc in jos

Furia
Furia este o stare de extremă iritare în care se pierde stăpânirea de
sine, o stare de mânie nestăpânită.
Furia este o emoţie puternică. Ca orice emoţie, furia poate fi
constructivă, însă, necontrolată, poate avea rezultate distructive în viaţa
profesională şi personală.
Multe persoane îşi exprimă furia în
moduri nocive, cum ar fi:
 Accese de furie - unele persoane nu îşi
pot controla furia aproape deloc, iar
aceasta tinde să se materializeze în abuz
fizic şi violenţă
 Reprimarea furiei - furia este o emoţie
normală şi naturală; unele persoane însă,
consideră că furia este o emoţie "rea" şi
"nepotrivită" şi aleg să o reprime.
16

Furia
În momentele în care ne enervăm prea tare, simţim bătăi de inimă foarte
puternice, respiraţia devine mai dificilă, ne tremură mâinile, avem dinţii încleştaţi,
creşte temperatura corpului şi transpirăm mai tare.
Aceste reacţii fiziologice sunt declanşate de eliberarea unor cantităţi mari de
hormoni ai stresului, cum sunt adrenalina şi cortizolul. Aceste descărcări constante de
hormoni declanşate de accese de furie necontrolată, pot avea urmări mult mai grave
asupra sănătăţii.
Câteva probleme de sănătate legate de necontrolarea adecvată a furiei sunt:
 Dureri de cap, insomnie
 Probleme de digestie şi dureri abdominale
 Anxietate şi depresie
 Probleme dermatologice (căderea părului, eczeme)
 Tensiune arterială crescută
Cum putem depăşi această emoţie?
o Identificarea emoţiilor agresive
o Identificarea contextului în care apar
o Găsirea unor modalităţi folositoare de exprimare a lor
17

Anticipaţia
“Totul a fost anticipat cu excepţia felului cum să trăieşti” Jean Paul Sartre
18

Exerciţiu de grup
 Scopul exerciţiului:
Cunoaşterea reciprocă între membrii grupului, rememorarea şi crearea
unor emoţii, observarea reacţiilor fiziologice ale emoţiilor.
 Vă rog să faceţi următoarele:
o Găsiţi o trăsătură pe care o aveţi în comun cu persoana din dreapta
voastră;
o Spuneţi-ne ce credeţi că vă diferenţiază de restul grupului din punct de
vedere emoţional.
o Povestiţi o situaţie din viaţa voastră în care aţi trăit emoţii puternice.
19

Un trainer se confruntă inevitabil cu prezentarea unor informaţii, cu
elaborarea şi susţinerea unui discurs în faţa unui auditoriu, mai mare sau
mai mic.
Voi prezenta în cele ce urmează câteva sfaturi pentru controlul emoţiilor
în aceste situaţii.
Controlul emoţiilor
20

 Setează-ţi un lucru la care să te gândeşti
Înainte de începerea prezentarii, gândeşte-te la ceva lipsit de încărcătură
emoţională. O sugestie ar fi un element din natură sau un obiect care
calmează, creează linişte şi îi permite minţii să se concentreze.
Sfaturi pentru controlul emoţiilor
Un diamant perfect
Un câmp cu maci
O apă curgătoare
21

 Respiră
Deşi pare un gest instinctiv, la fel instinctiv este şi răspunsul corpului tău
de a-şi ţine respiraţia atunci când te simţi copleşit.
Emoţiile cresc nivelul de stres şi din punct de vedere fiziologic, corpul
tău răspunde prin eliberarea către creier de substanţe chimice care induc
stresul, precum cortizolul şi adrenalina.
Antidotul pentru aceste substanţe este oxigenul. Prin urmare, opreste-te
pentru o clipă: relaxează-ţi toţi muschii şi inspiră-expiră adânc de
câteva ori, în mod discret.
Câteva exerciţii de respiraţie te vor ajuta să te aduni.
22

 Începe-ţi prezentarea cu o mică glumă
Reacţia celor din sală te va ajuta să te detensionezi. Cu cât
publicul tău este mai încremenit şi mai tăcut, cu atât tensiunea ta este
mai mare.
A reuşi să îi smulgi o reacţie încă de la început îţi va da curaj şi va
face ca restul discursului să curgă mai firesc.
Prin umor şi chiar autoironie, poţi folosi emoţiile în favoarea ta,
transformându-le în simpatie.
23

 Schimbă-ţi poziţia
Deplasează-ţi corpul, schimbă poziţia pe care ai adoptat-o la
începutul prezentării. Mişcarea schimbă emoţia. Atunci când se schimbă
starea fizică, se schimbă şi starea mentală.
Simplul gest de a schimba poziţionarea pe scaun sau de a te mişca
un pic sau chiar mai mult, îţi schimbă perspectiva şi te ajută să faci
tranziţia înspre un alt cadru al gândirii.
Dacă eşti într-o situaţie în care furia sau frustrarea te copleşesc, te
poti scuza şi în mod politicos să părăseşti camera pentru câteva momente.
Când te vei intoarce, auditoriul se va uita la tine altfel.
Este indicat să faci câţiva pasi către stanga sau dreapta, iar apoi
vei putea sa ţncepi din nou cu o altă idee de punctat sau cu un rezumat
elocvent, care nu va mai fi inundat de emoţii.
24

 Pregăteşte-te înainte de prezentare
Cu cât temele de acasă sunt făcute mai temeinic, cu atât îţi va fi
mai uşor să treci peste încercare.
Este adevărat, există acele persoane "carismatice" care pregătesc
proiectul cu o noapte înainte, se aşează la panoul de prezentare cu mâinile
în buzunar, spun câteva povestiri haioase, mai aruncă două cifre şi
primesc apoi aplauze la scenă deschisă. Având puţin trac, nu e cazul să
încerci aşa ceva.
25

 Ai curaj! Începutul e mai greu
Menţine structura pe care ţi-ai propus-o, nu divaga şi lasă
prezentarea să evolueze ca o construcţie, caramidă cu caramidă.
În timpul discursului propriu-zis, este bine să alegi o poziţie care
să implice o "pavăză" între tine şi auditoriu – o masă, o tribună – te vor
avantaja.
Cât timp vorbeşti, alege din public o persoană şi gândeşte-te că pe
ea trebuie să o convingi, asta fără să uiţi să învălui, din când în când,
întreaga audienţă cu privirea.
Pe măsura ce înaintezi în temă şi te apropii de final, îşi va fi din ce
în ce mai usor.
26

Dacă permiţi emoţiilor tale să controleze transmiterea mesajului,
acestea te vor împiedica să îţi atingi scopul.
Pe de altă parte, exprimarea emoţiilor adaugă valoare unei
prezentări, pentru că astfel audienţa este direcţionată către un loc al
înţelegerii, compasiunii şi acţiunii.
Ca urmare, emoţiile sunt benefice, ele trebuie exprimate şi
transmise mai departe, dar într-o formă controlată şi adecvată.
“Oamenii vor uita cuvintele tale,
dar nu vor uita niciodată emoţiile
pe care le-ai transmis”
Carl W. Buechner
Controlul emoţiilor
27

�ݺ�ߣ

Controlul emotiilor

More Related Content

Controlul emotiilor