2. Prezentare succint a modelului
crea釘ionist
Modelul crea釘ionist postuleaz o perioad special
de crea釘ie la 樽nceput, inclusiv 樽n aceast perioad s-
au stabilit toate legile de baz ale naturii i toate
categoriile naturii (incluz但nd speciile majore de
plante i animale).
Omul a fost special creat 樽ntr-un proces care a durat
pu釘in.
3. Pm但ntul 樽n timp a avut o serie de convulsii
catastrofice.
Se poate afirma c modelul crea釘ionist este
caracterizat prin: supranatural, direc釘ionat din
afar, cu scop clar al crea釘iei, complet, aplicabil
universal.
5. Ipotezele creationiste
Ipotezele creationiste sunt cele mai vechi si sunt
remarcabile prin dainuirea lor.
Esenta lor e binecunoscuta : cineva sau ceva, o
fiinta sau o forta supranaturala, a facut tot ceea ce
este viu in natura si in Univers. Fiecare cultura isi
are versiunea sa proprie; monoteiste sau
politeiste, religiile lumii includ, ca elemente de
baza, mituri legate de aparitia vietii.
6. Crearea lumii in viziune cretionista
n religia cretin, Dumnezeu este unicul
creator al lumii vzute i nevzute, este o
entitate suprem care exist dintotdeauna, nu
are 樽nceput i nici sf但rit. Biblia descrie 樽n
prima carte din Vechiul
Testament, Facerea, procesul genezei.
8. Prima zi: Dumnezeu a creat lumina primordial.
Lumina este desprit tot acum de 樽ntuneric .
Ziua a doua: Dumnezeu a creat cerul i Raiul. Apa
din ceruri este separat de apa de pe pm但nt .
Ziua a treia: Pm但ntul este separat de ap. Iarba,
plantele i pomii sunt creai i acoper pm但ntul.
10. Ziua a patra: Dumnezeu creeaz soarele i
luna, stelele, anotimpurile, zilele i anii.
Ziua a cincea: Sunt create animalele mrii i psrile
cerului.
Ziua a asea: Dumnezeu d natere animalelor.
Apoi, Dumnezeu creeaz omul i 樽i insufl via
(Adam, apoi i Eva). Sunt apoi dusi
樽mpreun 樽n Grdina Edenului.
Ziua a aptea: Dumnezeu se odihnete.
12. Crearea lumii in religia islamic
Creaia este la 樽nceput perfect, bine pus 樽n
ordine.
Numeroase cri 樽n limba arab i alte limbi
islamice descriu creaia ca pe un proces care
a durat apte zile, deoarece Allah nu s-a
odihnit deloc.
13. Crearea lumii in Gnosa manihean
Gnosa rsp但ndit de Mani susine c la 樽nceputuri cele
dou substane primordiale, lumina i
樽ntunericul, binele i rul, Dumnezeu i
materia, coexistau, dar erau bine desprite de o
grani. La nord domnea Printele Mreiei, iar
la sud Prinul ntunericului .
14. Argumente in favoarea teoriei
creationiste
din punct de vedere genetic
ADN-ul:
-in timpul replicarii pot avea loc modificari, dar un
numar foarte mic de mutatii raman;
-mutatiile spontane aparute in molecula de AND
sunt ireversibile.
-totusi, daca ar fi aparut mutatii evolutive in
timp, acestea ar fi avut loc la un singur individ
dintr-o specie, deci nu se transmiteau in
descendenta.
16. Implicaiile genetice 樽n caracterizarea
raselor umane
Originea omului i a raselor umane a fost analizat i
prin utilizarea metodelor geneticii moleculare la
indivizi provenii din toat lumea.
18. Geneza 1:27.
Dumnezeu a fcut pe om dup chipul Su.
Astfel, crearea omului, ca act contient sv但rit de
Dumnezeu, are 樽n spatele ei un scop. Scriptura nu las
loc ideii de 樽nt但mplare.
Noi am fost crea釘i cu un scop precis i am primit chiar
de la 樽nceput o natur fundamental precis.
20. Conform sfintelor 樽nvturi, corpurile vii exist
datorit sufletelor lor, care sunt de la Dumnezeu.
Avem aici prima 樽ntemeiere scripturistic a faptului
c omul nu a fost fcut prin evoluia altei fiine.
Apoi trebuie 樽neles c trupul i sufletul au aprut
deodat.
22. Pigmentaia este un criteriu principal de
difereniere a raselor umane i nscut dintr-o
樽mpreunare nebinecuv但ntat a prinilor
lui, Canaan avea deja ca semn o piele
neagr, transmis tuturor hamiilor p但n astzi.
24. Biotehnologii umane
n afara biotehnologiilor de reproducere
asistat, care ar putea rezolva unele probleme de
infertilitate, 樽n afara diagnozei genetice i a
sfaturilor genetice, ceea ce se caut cu 樽nverunare
la om, este clonarea.
Tot ce poate sluji vieii, adic este 樽n favoarea
celui ce primete tratamentul, fr a fi duntor
vieii altcuiva, este 樽ngduit ca demers tiinific
sau tehnologic i dpdv cretin.
25. Nr. Omul modern Maimu釘a antropoid
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
Craniul cu arcuire larg.
Procesul mastoid proeminent.
Arcul dental parabolic.
Caninii fr proeminente.
Nu exist diastema 樽n
maxilarul superior.
Nu are teitura simian.
Buze proeminente.
Coloana vertebral 樽n 3
curbe.
Spin neural scurt la vertebra
cervical.
Bra釘e scurte.
Craniul turtit.
Procesul mastoidic absent.
Arcul dental 樽n form de U.
Caninii proeminen釘i.
Diastema prezent.
Are teitura simian.
Buze extrem de sub釘iri.
Coloana vertebral 樽n 2
curbe.
Spin neural lung.
Bra釘e lungi.
26. Nr. Omul modern Maimu釘a antropoid
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
Mameloanele plasate jos.
Femela cu s但ni proeminen釘i.
Corpul relativ fr pr.
Prul pe corp c但nd este
prezent, mai proeminent pe
partea ventral a corpului.
Nu are baculum (osul penis).
Bazinul ad但nc, forma
rotund.
ezutul bombat.
Picioarele diferite de m但ini.
Coloana vertebral 樽ntr 樽n
centrul craniului.
Mameloanele plasate sus.
Femela cu s但ni pla釘i.
Corpul pros.
Prul totdeauna prezent i
mai proeminent pe partea
dorsal.
Prezent baculum.
Bazinul pu釘in ad但nc, plat.
ezutul plat.
Picioarele similare cu
m但inile.
Coloana vertebral intr 樽n
partea dorsal a craniului.
28. Concluzii
Cu toate c este important ca omenirea s posede o
filozofie a originilor, aceasta poate fi dob但ndit
individual accept但nd unul sau altul din modele.
O filozofie a vie釘ii este o filozofie i nu un experiment
tiin釘ific .
29. Din acest punct de vedere, putem afirma:
Modelul crea釘ionist nu poate fi demonstrat 樽ntruc但t
crea釘ia nu se mai produce 樽n prezent ca s fie
observabil, iar acest fenomen nu este accesibil
metodei tiin釘ifice de cercetare.
Modelul evolu釘ionist nu poate fi demonstrat, 樽ntruc但t
dac evolu釘ia se produce i azi, ea opereaz prea 樽ncet
ca s fie msurabil.
30. Astfel, nimeni nu poate susine 樽n mod cert, cu dovezi
clare, i 樽n mod sigur 100% ca Dumnezeu exista sau
c Dumnezeu nu exist. Cu toii putem crede o
anumit variant legat de originea omului i sensul
omului pe Pm但nt , 樽ns nimeni, nu poate tii care este
adevrul !
31. Bibliografie:
Evoluia spre creator, Prof. Dr. Ing. Gheorghe Sandu
(Ieromonah Grigorie)
http://ebooks.unibuc.ro/istorie/ioanis/110.htm
Manualele de biologie pentru clasa a XII-a
Materia privind mutatiile predata la Universitatea de Medicina
si Farmacie
Concluzii personale
Link-uri:
http://www.youtube.com/watch?v=gigORNB5JY&list=PL5B15E736
862D62A2
http://www.youtube.com/watch?v=ean_aMNkAgM
http://www.youtube.com/watch?v=SSxgnu3Hww8
http://www.youtube.com/watch?v=Oju_lpqa6Ug
http://www.youtube.com/watch?v=YU_8R7rJHkU
