際際滷

際際滷Share a Scribd company logo

Cum a aparut viata pe pamant 2

Download as PPT, PDF
D
Denis Lanciu
1 of 8
Downloaded 19 times
CUM A APARUT VIATA PE PAMANT? Elaborat de:Bleandur Alina Profesoara: Iacovet Natalia
P但na 樽n a doua jumatate a secolului al XIX-lea, 樽n r但ndurile oamenilor de cultura si ale paturilor largi ale populatiei a predominat o conceptie nestiintifica, fixista, cu privire la originea omului. Se considera ca omul a fost creat ca atare si ca nu a cunoscut un proces de evolutie normala, asemanator aceluia al celorlalte genuri de fiinte vii. Conceptia evolutionista asupra originii omului si-a facut loc cu multa greutate chiar 樽n r但ndul oamenilor de stiinta, multi dintre acestia neput但nd accepta cu usurinta evidenta faptului ca omul se trage dintr-un lant de mamifere si ca cele mai apropiate rude, din punct de vedere taxonomic, ale omului sunt maimutele antropoide.
Harta prezinta evolutia homininelor in timp. Observam ca aparitia unei specii noi nu inseamna disparitia speciei-mama. A. bosei continua sa traiasca aproape un milion de ani dupa aparitia A robustus. Remarcam ca pana la 4 specii de hominide au trait in acelasi timp, desi nu neaparat in acelasi spatiu geografic. Primele evidente considerabile ale uneltelor de piatra vin din Africa, acum 2.5 milioane de ani. Aceste unelte nu au fost gasite asociate cu o specie de hominine in particular. S-au descoperit in Africa, locuri datand de 1,5-2 milioane de ani, unde pe langa uneltele de piatra existau si oase cu urme (zgarieturi) care provin de la uneltele din piatra. Acestea ne spun ca homininele consumau carne, dar cata provenea din vanat nu se stie, asa cum nu se cunoaste nici cantitatea de plante si insecte pe care acestea inca le mai consumau. Nu se cunoaste nici daca aceste activitati apartineau exclusiv hominidelor sau si australopitecii aveau aceste obiceiuri. (hominidele reprezinta genul homo, pe cand hominine se refera si la genul australus).
Fosilele provenite de la stramosii omului, se 樽mpart in doua genuri: australopitecus si homo, si provin de acum 5 milioane de ani. Natura arborelui evolutiv al hominidelor dupa acesta data este nesigura. Acum 7 pana la 20 de milioane de ani, maimutele primitive erau rasp但ndite 樽n Africa si mai t但rziu 樽n Eurasia. Cu toate ca s-au gasit numeroase fosile, felul de viata al acestor creaturi, si legatura lor cu maimutele actuale si cu oamenii este cauza unor dezbateri intre cercetatori. Una dintre aceste maimute fosile, cunoscuta sub numele de Sivapithecus, pare sa 樽mparta unele trasaturi cu marea maimuta asiatica, urangutanul, care poate fi urmasul direct. Niciuna dintre aceste fosile nu ofera evidente clare ca ar face parte dintr-o linie evolutiva care sa duca la familia hominide.
Cel mai vechi schelet uman din lume, cunoscut sub numele de Lucy, a fost luat din Etiopia pentru un turneu controversat al muzeelor americane, desi arheologii spun ca ramasitele vechi de 3,2 milioane de ani sint mult prea fragile pentru a fi transportate, potrivit BBC News. Autoritatile etiopiene au spus ca vor folosi banii obtinuti in urma turneului de sase ani pentru a finanta muzeele din tara si a construi altele noi. Descoperirea lui Lucy in nord-estul Etiopiei in 1974 i-a determinat pe oamenii de stiinta sa regindeasca teoriile existente despre evolutia umana timpurie. Scheletul fosilizat incomplet al unui adult de un metru inaltime este cel mai vechi humanoid cunoscut, Australopithecus afarensis. Adevaratele ramasite ale lui Lucy au fost expuse public in Etiopia de doua ori. O replica a scheletului este expusa la Muzeul de Istorie Naturala din capitala Addis Abeba.
ETAPA PRIMATELOR PRECURSOARE Aceasta etapa corespunde, 樽n linii mari, oligocenului superior si miocenului, acoperind timpul dintre 28 si 7 milioane de ani 樽naintea prezentului, c但nd 樽n Africa si Eurasia au trait o serie 樽ntreaga de maimute superioare, antropomorfe, despre a caror filiatie se discuta 樽nca foarte mult 樽n r但ndul specialistilor. Astfel, din trupul comun al primatelor superioare, la circa 28 mil. ani 樽.p. s-ar fi desprins ramura din care au derivat cele mai 樽ndepartate rude actuale ale omului gibonul si siamangul - dar, din acelasi stramos comun, presupus dar 樽nca nedescoperit, ar fi evoluat, pe linie ascendenta, si genul Proconsul. Din Proconsul se pare ca s-au desprins trei linii divergente, dintre care liniile dryopitecilor si a ramapithecilor nu au evoluat pe linia hominizarii La toate aceste primate precursoare se pot constata, 樽nsa, o serie de trasaturi evolutive generale: tendinta de trecere de la o viata arboricola la una tericola, 樽nsotita de tendinta spre o statura verticala,deocamdata, imperfecta, de disparitia treptata a cozii si de transformare a ghearelor 樽n unghii, tendinta de dezvoltare a encefalului, 樽ntovarasita de reducerea oaselor fetei si a organului mirosului, precum si cresterea acuitatii senzitivo-motorii a membrelor anterioare, care tind sa se transforme 樽n m但ini.
O descoperire extraordinara facuta in nord- estul Etiopiei, in regiunea Awash, pune intr- o noua lumina perioada de inceput a evolutiei umane. Potrivit revistei Nature, in aceasta regiune au fost descoperite fosile de australopitec, vechi de 4,2 milioane de ani. Printre fosilele gasite se afla si un canin de hominid, cel mai mare gasit vreodata, care apartine speciei "Australopithecus anamensis" (australopitecul lacului). Pana la aceasta descoperire, lumea stiintifica credea ca aceasta fiinta primitiva bipeda a trait la 1000 km sud, in Kenya, langa lacul Turkana. Prezenta sa pe actualul teritoriu al Etiopiei sugereaza ca specia este descendenta unui hominid si mai primitiv, denumit "Ardipithecus ramidus", care popula aceasta regiune in urma cu 5,8 milioane de ani. Ultimii ardipiteci au fost contemporani cu primii australopiteci. Potrivit paleoantropologului etiopian Berhane Asfaw, aceasta este "dovada unei continuitati in timp, a faptului ca o specie a evoluat in alta". Totusi, cerecetatorii nu au stabilit clar locul cercopitecului pe scara evolutiei. Unii il considera stramos al omului, altii il vad doar ca pe exponentul unei ramuri disparute din arborele genealogic al hominizilor.
Bibliografie: 1.ULTIMELE TAINE ALE LUMII 2.INTERNET

More Related Content

Cum a aparut viata pe pamant 2

  • 1. CUM A APARUT VIATA PE PAMANT? Elaborat de:Bleandur Alina Profesoara: Iacovet Natalia
  • 2. P但na 樽n a doua jumatate a secolului al XIX-lea, 樽n r但ndurile oamenilor de cultura si ale paturilor largi ale populatiei a predominat o conceptie nestiintifica, fixista, cu privire la originea omului. Se considera ca omul a fost creat ca atare si ca nu a cunoscut un proces de evolutie normala, asemanator aceluia al celorlalte genuri de fiinte vii. Conceptia evolutionista asupra originii omului si-a facut loc cu multa greutate chiar 樽n r但ndul oamenilor de stiinta, multi dintre acestia neput但nd accepta cu usurinta evidenta faptului ca omul se trage dintr-un lant de mamifere si ca cele mai apropiate rude, din punct de vedere taxonomic, ale omului sunt maimutele antropoide.
  • 3. Harta prezinta evolutia homininelor in timp. Observam ca aparitia unei specii noi nu inseamna disparitia speciei-mama. A. bosei continua sa traiasca aproape un milion de ani dupa aparitia A robustus. Remarcam ca pana la 4 specii de hominide au trait in acelasi timp, desi nu neaparat in acelasi spatiu geografic. Primele evidente considerabile ale uneltelor de piatra vin din Africa, acum 2.5 milioane de ani. Aceste unelte nu au fost gasite asociate cu o specie de hominine in particular. S-au descoperit in Africa, locuri datand de 1,5-2 milioane de ani, unde pe langa uneltele de piatra existau si oase cu urme (zgarieturi) care provin de la uneltele din piatra. Acestea ne spun ca homininele consumau carne, dar cata provenea din vanat nu se stie, asa cum nu se cunoaste nici cantitatea de plante si insecte pe care acestea inca le mai consumau. Nu se cunoaste nici daca aceste activitati apartineau exclusiv hominidelor sau si australopitecii aveau aceste obiceiuri. (hominidele reprezinta genul homo, pe cand hominine se refera si la genul australus).
  • 4. Fosilele provenite de la stramosii omului, se 樽mpart in doua genuri: australopitecus si homo, si provin de acum 5 milioane de ani. Natura arborelui evolutiv al hominidelor dupa acesta data este nesigura. Acum 7 pana la 20 de milioane de ani, maimutele primitive erau rasp但ndite 樽n Africa si mai t但rziu 樽n Eurasia. Cu toate ca s-au gasit numeroase fosile, felul de viata al acestor creaturi, si legatura lor cu maimutele actuale si cu oamenii este cauza unor dezbateri intre cercetatori. Una dintre aceste maimute fosile, cunoscuta sub numele de Sivapithecus, pare sa 樽mparta unele trasaturi cu marea maimuta asiatica, urangutanul, care poate fi urmasul direct. Niciuna dintre aceste fosile nu ofera evidente clare ca ar face parte dintr-o linie evolutiva care sa duca la familia hominide.
  • 5. Cel mai vechi schelet uman din lume, cunoscut sub numele de Lucy, a fost luat din Etiopia pentru un turneu controversat al muzeelor americane, desi arheologii spun ca ramasitele vechi de 3,2 milioane de ani sint mult prea fragile pentru a fi transportate, potrivit BBC News. Autoritatile etiopiene au spus ca vor folosi banii obtinuti in urma turneului de sase ani pentru a finanta muzeele din tara si a construi altele noi. Descoperirea lui Lucy in nord-estul Etiopiei in 1974 i-a determinat pe oamenii de stiinta sa regindeasca teoriile existente despre evolutia umana timpurie. Scheletul fosilizat incomplet al unui adult de un metru inaltime este cel mai vechi humanoid cunoscut, Australopithecus afarensis. Adevaratele ramasite ale lui Lucy au fost expuse public in Etiopia de doua ori. O replica a scheletului este expusa la Muzeul de Istorie Naturala din capitala Addis Abeba.
  • 6. ETAPA PRIMATELOR PRECURSOARE Aceasta etapa corespunde, 樽n linii mari, oligocenului superior si miocenului, acoperind timpul dintre 28 si 7 milioane de ani 樽naintea prezentului, c但nd 樽n Africa si Eurasia au trait o serie 樽ntreaga de maimute superioare, antropomorfe, despre a caror filiatie se discuta 樽nca foarte mult 樽n r但ndul specialistilor. Astfel, din trupul comun al primatelor superioare, la circa 28 mil. ani 樽.p. s-ar fi desprins ramura din care au derivat cele mai 樽ndepartate rude actuale ale omului gibonul si siamangul - dar, din acelasi stramos comun, presupus dar 樽nca nedescoperit, ar fi evoluat, pe linie ascendenta, si genul Proconsul. Din Proconsul se pare ca s-au desprins trei linii divergente, dintre care liniile dryopitecilor si a ramapithecilor nu au evoluat pe linia hominizarii La toate aceste primate precursoare se pot constata, 樽nsa, o serie de trasaturi evolutive generale: tendinta de trecere de la o viata arboricola la una tericola, 樽nsotita de tendinta spre o statura verticala,deocamdata, imperfecta, de disparitia treptata a cozii si de transformare a ghearelor 樽n unghii, tendinta de dezvoltare a encefalului, 樽ntovarasita de reducerea oaselor fetei si a organului mirosului, precum si cresterea acuitatii senzitivo-motorii a membrelor anterioare, care tind sa se transforme 樽n m但ini.
  • 7. O descoperire extraordinara facuta in nord- estul Etiopiei, in regiunea Awash, pune intr- o noua lumina perioada de inceput a evolutiei umane. Potrivit revistei Nature, in aceasta regiune au fost descoperite fosile de australopitec, vechi de 4,2 milioane de ani. Printre fosilele gasite se afla si un canin de hominid, cel mai mare gasit vreodata, care apartine speciei "Australopithecus anamensis" (australopitecul lacului). Pana la aceasta descoperire, lumea stiintifica credea ca aceasta fiinta primitiva bipeda a trait la 1000 km sud, in Kenya, langa lacul Turkana. Prezenta sa pe actualul teritoriu al Etiopiei sugereaza ca specia este descendenta unui hominid si mai primitiv, denumit "Ardipithecus ramidus", care popula aceasta regiune in urma cu 5,8 milioane de ani. Ultimii ardipiteci au fost contemporani cu primii australopiteci. Potrivit paleoantropologului etiopian Berhane Asfaw, aceasta este "dovada unei continuitati in timp, a faptului ca o specie a evoluat in alta". Totusi, cerecetatorii nu au stabilit clar locul cercopitecului pe scara evolutiei. Unii il considera stramos al omului, altii il vad doar ca pe exponentul unei ramuri disparute din arborele genealogic al hominizilor.