Cum se produce un accident de muncă
Download as pptx, pdf2 likes5,132 views
Documentul discută despre un accident de muncă în care Dorel, un tânăr lucrător, este rănit în urma alunecării pe podeaua umedă și a unei piese nefixate de la un strung. Accidentele sunt definite legal și implică o vătămare violentă în timpul activităților de muncă, iar acest incident a dus la o incapacitate temporară de muncă de zece zile, provocând pierderi financiare semnificative. Documentul examinează, de asemenea, cauzele accidentului și pierderile suportate de companie, sugerând că responsabilitatea este împărțită între muncitori și conducerea unității.
Cum se produce un accident de muncă
- 1. Curs RTPIS-1
- 2. FACTORUL UMAN Dorel este un lucrător tânăr și foarte energic. După ce și-a terminat liceul s-a angajat la un atelier de lăcătușerie. N-a avut răbdare să asculte instruirea de specialitate făcută de maistrul care conduce atelierul- așa că lucrează fără să cunoască riscurile pe care le are de înfruntat.
- 3. FACTORUL UMAN Costel este strungar. El a citit instrucțiunile pentru lucrul în securitate la strung dar găsește că e mai simplu să lucreze fără apărătoarea de protecție
- 4. MAȘINA Este un strung clasic folosit în principal pentru activități de întreținere
- 5. MEDIUL DE MUNCĂ Podeaua atelierului este alunecoasă, datorită faptului că mare parte din lichidele de ungere ajung- fie direct fie împreună cu șpanul produs- pe podea. În plus, atunci când se șterge podeaua se folosește motorină.
- 6. ACCIDENTUL
- 7. ACCIDENTUL Lucrând fără dispozitivul de protecție la strung, o piesă nefixată corespunzător,fiind antrenată de mișcarea rotativă a universalului a scăpat, lovindu-l pe muncitorul Dorel în cap. Deși acesta purta o cască de protecție, a alunecat pe podeaua udă și a căzut , fiind necesare zece zile de spitalizare pentru refacere.
- 8. Ce a produs accidentul ? Faptul că Dorel se afla la momentul accidentului unde nu trebuia să fie ? Faptul că strungarul lucra cu apărătoarea de protecție ridicată ? Faptul că podeaua era umedă și alunecoasă ? Toate aceste lucruri ?
- 9. ACCIDENTUL DE MUNCĂ Noţiunea de "accident de muncă" trebuie circumscrisă unui proces de muncă şi implică în mod obligatoriu prezenţa omului, în calitate de executant. Concret, accidentul de muncă constă în lezarea violentă şi bruscă a integrităţii componentei biologice a factorului uman, având drept urmare pierderea sau micşorarea capacităţii de muncă. In ţara noastră, accidentul de muncă este definit ca fiind; "vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridică a contractului în baza căruia se desfăşoară activitatea, şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin trei zile, invaliditate sau deces".
- 10. ACCIDENTUL DE MUNCĂ Este clar că putem vorbi de un accident de muncă, conform ultimei definiții de pe slide-ul anterior. Accidentul, pentru a putea fi calificat ca accident de muncă, trebuie deci să se producă într-un moment şi într-un Ioc în care activitatea persoanei încadrate în muncă să se înscrie printre raporturile ce se stabilesc în exercitarea atribuţiilor prevăzute în contractul de muncă. Cu alte cuvinte, este esenţial ca persoana în cauză să execute o sarcină de muncă. Aceasta poate consta în îndeplinirea obligaţiei principale care decurge din contractul de muncă sau a unora secundare (pregătirea uneltelor pentru lucru, curăţarea maşinilor si a locului de muncă etc.). Accidentatul Dorel poate fi considerat ca implicat în obligații secundare- pregătirea uneltelor pentru lucru.
- 11. ACCIDENTUL DE MUNCĂ Din definiţia dală, rezultă că, pentru ca un accident oarecare să poată fi calificat accident de muncă, trebuie să fie întrunite mai multe condiţii, referitoare la: vătămarea violentă a organismului, timpul şi locul producerii accidentului şi calitatea celui accidentat. Dorel a avut o vătămare violentă (zece zile de spitalizare), accidentul s-a produs în timpul programului iar accidentatul era angajat la locul de muncă unde s-a produs accidentul.
- 12. ACCIDENTUL DE MUNCĂ Incapacitatea temporară de muncă este consecința accidentului lui Dorel. Consecinţa cea mai puţin gravă a unui accident de muncă o constituie imposibilitatea temporară a victimei de a-şi desfăşura activitatea ca urmare a tulburării unei stări funcţionale (de cel puţin trei zile calendaristice). Aprecierea incapacităţii o face medicul şi trebuie atestată printr-un certificat. Incapacitatea are caracter reversibil; prin aplicarea unui tratament adecvat ea dispare. Totuşi, în funcţie de gravitatea şi durata ei, se pot distinge mai multe categorii. In consecinţă, se evidenţiază : accidente cu consecinţe mici, în care sunt incluse accidente de muncă ale căror efecte sunt reversibile; durata incapacităţii de muncă este de 3 - 45 zile şi victima necesită tratament medical; accidente cu consecinţe medii, în cazul când efectele sunt reversibile; durata incapacităţii este de 45-180 zile, iar victima necesită tratament medical şi spitalizare.
- 13. ACCIDENTUL DE MUNCĂ După natura cauzelor directe care provoacă vătămarea existentă: -accidente mecanice; -accidente electrice; -accidente chimice; -accidente termice; -accidente prin iradiere; -accidente complexe (datorate unor cauze directe combinate). În această privință, în cazul lui Dorel putem vorbi despre un accident complex(lovire- accident mecanic- și alunecare din cauza lovirii).
- 14. ACCIDENTUL DE MUNCĂ După natura leziunilor provocate asupra organismului, accidentele de muncă se împart în: -contuzii, plăgi; -înţepături; -tăieturi; -striviri; -arsuri; -entorse; -fracturi; -amputări; -leziuni ale organelor interne; -intoxicaţii acute; -asfixii; -electrocutări; -insolaţii; -leziuni multiple. În cazul lui Dorel discutăm despre fracturi rezultate în urma căderii- șocul lovirii piesei scăpate din strung fiind absorbit de casca de protecție.
- 15. ACCIDENTUL DE MUNCĂ Consecinţe asupra executantului, în contextul procesului de muncă, omul poate fi considerat în două ipostaze: de fiinţă umană şi de executant al unei sarcini de muncă. Fiecăreia îi sunt asociate o serie de valori şi caracteristici specifice, cum ar fi: viaţa, sănătatea, integritatea anatomofuncţională, capacitatea creativă, afectivă ş.a., respectiv capacitatea de muncă, aptitudinile şi cunoştinţele etc. În cazul lui Dorel, pe lângă cheltuielile de spitalizare, au mai fost cheltuieli auxiliare (suportate de familia lui Dorel) în valoare de aproximativ 500 de lei.Pierderile unității se ridică la peste 1500 de lei ,incluzând aici doar cheltuielile directe și timpul de lucru pierdut.
- 16. ACCIDENTUL DE MUNCĂ Consecinţe asupra sarcinii de muncă. Consecinţa directă o constituie neîndeplinirea sarcinii de muncă sau neîndeplinirea ei la timp (mai ales în situaţia accidentelor de muncă), precum şi îndeplinirea necorespunzătoare (în unele cazuri de boli profesionale, dacă nu se ajunge la incapacitate de muncă). Conducerea unității i-a solicitat șefului locului de muncă unde s-a produs accidentul ca în sarcinile de servici trasate să specifice EXACT locurile unde se pot afla lucrătorii precum și eventualele locuri cu potențial de pericol semnificativ.
- 17. ACCIDENTUL DE MUNCĂ Consecinţe asupra mijloacelor de producţie. In urma accidentelor de muncă, în mod deosebit, se pot produce deteriorări sau distrugeri, atât ale mijloacelor de muncă, dar şi ale obiectelor muncii (cazul exploziilor, incendiilor, proiectarea de corpuri care agresează nu numai victima, ci şi utilajele din jur etc.). În acest caz, strungul a trebuit să fie re-calibrat.
- 18. ACCIDENTUL DE MUNCĂ Consecinţe asupra mediului de muncă. Ambele categorii de mediu pot fi afectate de producerea accidentelor de muncă şi apariţia bolilor profesionale, dar în mod deosebit cel social. Consecinţe asupra mediului social au şi accidentele şi bolile profesionale, concretizate mai ales sub forma stressului suportat de cei aflaţi la locuri de muncă apropiate de cel al victimei, cu toate manifestările specifice. În acest caz, colegii lui Dorel au declarat un stress semnificativ- asistând direct la producerea accidentului și gândindu-se că puteau fi în locul lui. Mai mult, au manifestat dorința ca să lucreze altcineva la strung în locul lui Costelconsiderat a fi vinovat.
- 19. ACCIDENTUL DE MUNCĂ Vina lui Costel- că n-a lucrat cu dispozitivul de protecție pornit- trebuie împărțită cu coordonatorul locului de muncă- maistrul- care n-a sesizat acest aspect- deși era prezent- cât și cu managerul de SSM din unitate- care a desfășurat doar o instruire formală și n-a verificat niciodată faptic dacă ce s-a discutat la instruire e pus în practică de lucrători.
- 20. MODELE ACCIDENTOGENE Prevenirea eficientă a accidentelor se bazează pe modelele accidentogene. Una din condiţiile necesare în înţelegerea şi stăpânirea unui fenomen este cunoaşterea mecanismului intim de apariţie şi desfăşurare în timp a acestuia .
- 21. MODELE ACCIDENTOGENE Cercetătorul suedez D. Petersen elaborează modelul “Cauzalitate şi erori umane“, în care afirmă că toate accidentele sunt rezultatul unor erori umane, ele precedând sau fiind în legătură directă cu cauzele acestora. El afirmă că “orice condiţie sau situaţie poate fi periculoasă dacă se acţionează suficient de periculos“ şi că “orice condiţie poate deveni nepericuloasă dacă se acţionează suficient de prudent“ (inclusiv în sensul aplicării tuturor măsurilor de prevenire).. Astfel există erori din culpă şi erori “fără culpă“, ambele categorii constituind cauze de accident, dar numai primele putând fi imputabile lucrătorului.Erorile ”fără culpă” au fost dezvoltate ulterior în teoria ”culturii juste” acolo unde lucrătorul nu este vinovat de erorile comise neintenționat.
- 22. MODELE ACCIDENTOGENE Cercetătorul suedez Rasmussen propune un model de analiză a erorii umane (“ arca lui Rasmussen “) care are la bază analiza activităţii (acţiunii) operatorului, structurată pe trei niveluri: acţiune bazată pe cunoştinţe; acţiune bazată pe reguli; acţiune bazată pe îndemânare. Modelul propus aduce elemente noi în cunoaşterea originii erorilor umane, în determinarea fazelor emergenţei sale printro analiză psihologică subtilă.
- 23. MODELE ACCIDENTOGENE MODELUL CAȘCAVALULUI Modelul ”cașcavalului elvețian” a fost elaborat de J.Reason ,fiind gândit pentru a exemplifica eșecul sistemelor (de protecție).Fiecare pas din proces are un potențial de eroare/eșec, în proproții variabile. Sistemul ideal este analog unor felii aliniate de schweitzer.Găurile din schweitzer pot fi considerate ca oportunități de eroare și fiecare din feliile de schweitzer ca straturi defensive în proces. O eroare permite ca o anumită problemă să ”treacă” prin gaura unei felii dar în celelalte felii găurile sunt în alte locuri și problema trebuie reținută. Fiecare strat reprezintă o protecție față de eroarea potențială implicând rezultatul procesului.
- 25. MODELE ACCIDENTOGENE MODELUL CAȘCAVALULUI Din figură se poate observa că o anumită problemă (risc) care trece printr-o felie e reținută de celelalte. Pentru ca să apară o eroare catastrofică e nevoie ca găurile din cașcaval să fie aliniate pentru fiecare pas din proces premițând tuturor apărărilor să fie depășite și rezultând într-o eroare.Dacă găurile din toate straturile de protecție sunt aliniate sistemul este compromis, permițând ca o problemă apărută în primul strat să se propage până în ultimul și să influențeze în mod advers rezultatul.
- 26. MODELE ACCIDENTOGENE MODELUL CAȘCAVALULUI Eroarea catastrofală care conduce la accident
- 27. MODELE ACCIDENTOGENE MODELUL BOW-TIE(PAPION) În 2004 FAA(Autoritatea Federală Aviatică din SUA) și-a mandatat entitățile aparținătoare să dezvolte o tehnică denumită ”Diagrama papion” ca mecanism principal pentru analizele de securitate.Tehnica s-a extins apoi pentru toate domeniile legate de securitate în industrie. Figura următoare ilustrează componentele cheie a unei astfel de diagrame: -Cauze-cauze potențiale ale unui incident nedorit; -Controale proactive-acțiuni luate pentru a reduce probabilitatea de producere a unui incident nedorit; -Incident- eveniment care poate provoca rezultate nedorite; -Controale reactive-acțiuni luate pentru a reduce impactul unui incident nedorit. -Ieșiri- rezultate potențiale ale incidentului nedorit
- 31. MODELE ACCIDENTOGENE Acest exemplu prezintă eliberarea unor substanțe toxice în atmosferă. Sarcinile critice sunt colorate în galben. Se poate observa că există: -Măsuri de control ale pericolului(threat control measures) -Măsuri de recuperare/mitigare a pericolului (Recovery/Mitigation measures) Partea stângă a diagramei e numită și ”Arbore de defect” fiind o analiză detaliată a combinației de cauze (defecte) care pot da naștere unui incident nedorit în timp ce partea dreaptă se numește arbore de efecte -care este o analiză detaliată a rezultatului sau consecințelor incidentului nedorit.
- 32. MODELE ACCIDENTOGENE Scenarii de accident Există câteva etape de realizare a unui astfel de scenariu: 1.Generarea scenariului; 2.Evaluarea scenariului; 3.Analiza calității datelor folosite; 4.Determinarea valorilor parametrilor- pentru matrici de pierdere potențiale; 5.Modelarea parametrilor- în general pe baza simulărilor de tip Monte Carlo 6.Modelarea ieșirilor
- 33. MODELE ACCIDENTOGENE Scenarii de accident
- 34. MODELE ACCIDENTOGENE Scenarii de accident
- 35. CONCLUZII Accidentul de muncă este o consecință nefericită a acțiunii unor factori de cele mai multe ori complecși. Chiar dacă este dificil de interpretat, o interpretare a oricărui accident de muncă este necesară în primul rând pentru unitatea în care acesta s-a produs. Din accidentele de muncă derivă ”lecțiile învățate” care trebuie să prevină repetarea unor astfel de accidente. Modelarea accidentelor este extrem de utilă pentru acțiunile preventive de SSM.