1. Formare de
FORMATORI
De aici incepe jocul
Ascult si invat sa aud
Privesc si invat sa vad Robert H. Vaughn
2. CELE SAPTE LEGI AFLATE LA
TEMELIA SUCCESULUI
ROB PARSONS (2002)
Legea 1: Nu alegeti sa fiti bogat in bani si sarac
in timp.
Legea 2: Incredintati-va ca munca d-voastra
face cu adevarat diferenta.
Legea 3: Folositi-va atuurile.
Legea 4: Credeti in putere viselor.
Legea 5: Puneti familia inaintea carierei.
Legea 6: Pastrati-va legatura cu realitatea.
Legea 7: Nu va multumiti cu succesul straduiti-
va sa dobanditi un rost in viata.
3. Training-ul este procesul de transmitere catre
participanti intr-o maniera planificata si
structurata a unor informatii ce trebuie sa duca
la schimbari comportamentale si imbunatatiri ale
performantei.
Formatorul este specialistul 樽n formare care
proiecteaz, deruleaz, evalueaz i revizuiete
activit釘i teoretice / practice i / sau programe de
formare i dezvoltare a competen釘elor
profesionale, derulate 樽n institu釘ii specializate
sau la locul de munc! (conform Standardului
Ocupa釘ional, 2007).
4. Rolul formatorului
Consultant in dezvoltare
Promovea za si facilit e a za procesul de
invatare si dezvoltare
Concepe/livrea za /evaluea za programul
de training
Rezolva problemel e legate de logistica si
administrarea activitatilor de instruire
Cre eaza un mediu adecvat pentru
transmiterea informatiilor
5. OBIECTIVELE FORMARII
Identificarea nevoilor de instruire
Definirea ANDRAGOGIEI
Comunicarea eficienta
Utilizarea metodelor de formare
Captarea atentiei
Controlul emotiilor
Gestionarea conflictelor
Livrarea interactiva si dinamica a sesiunii de
instruire
Evaluarea programului de formare
6. STILURI DE INVATARE
Definitie!
Reprezint modalitatea de
receptare,prelucrare, stocare si
reactualizare a informa釘iei i se formeaz
prin educa釘ie.
12. Andragogia
Invatarea la adulti
Principiile andragogiei (Knowles 1998)
Adultii sunt autonomi si independenti in modul in care
abordeaza invatarea.
Adultii invata cel mai bine prin metode experentiale.
Adultii sunt constienti de nevoile specifice de invatare,
determinate de viata sau munca lor.
Adultii simt nevoia de a-si aplica cunostintele sau aptitudinile
nou-acumulate.
Invatarea trebuie privita ca un parteneriat intre trainer si
cursant, iar experientele proprii trebuie folosite ca resurse in
cadrul procesului.
14. PEDAGOGIE ANDRAGOGIE
activitatea elevului este dirijat 樽nv釘area adul釘ilor este autodirijat;
de profesor; decid ei 樽nii ce este important de
樽nv釘at;
profesorul este responsabil de
acetia 樽i asum rspunderea cu
cunotin釘ele predate, modul de privire la propria activitate;
predare (strategii didactice), adul釘ii 樽i autoevalueaz
organizarea activit釘ii; performan釘ele i progresul;
profesorul evalueaz adul釘ii au o experien釘 anterioar
semnificativ cantitativ i calitativ;
activitatea elevului;
av但nd experien釘e de via釘 bogate
elevul nu are o experien釘 i diverse, adul釘ii constituie unul
anterioar suficient de bogat pentru altul surse de 樽nv釘are
ca s poat fi utilizat ca surs reciproc, chiar i pentru formator;
樽n 樽nv釘are pentru colegi sau experien釘a anterioar diferit
asigur diversitatea 樽n grupele de
profesor; adul釘i;
experien釘a profesorului este
cea mai important;
15. A dultii invata cand procesul
de invatare:
Presupune respectarea cursantului
Raspunde unor nevoi recent
identificate
Este experential
Presupune schimbari
comportamentale
Este r eflectiv
Instruieste si f urnizeaza feedback
Implica existenta unei atmosfere
propice instruirii
16. PROCESE DE INVATARE
INVATAREA DE LA O ALTA PERSOANA
feedback
reflectie
provocare
sprijin
imitare
17. INVATAREA PRIN SARCINI
asumare raspundere
luarea de decizii
expunerea la alte puncte de vedere
provocare
observare
18. INVATAREA IN COLECTIV
interactiune
constientizare
gandire strategica
exercitare influenta
19. CICLUL FORMARII
IDENTIFICAREA I
ANALIZA NEVOILOR
DE FORMARE
EVALUAREA
CICLUL PROIECTAREA
PROCESULUI DE
FORMARE FORMRII FORMRII
DESFURAREA
FORMRII
20. INSTRUMENTE DE IDENTIFICARE
A NEVOILOR DE FORMARE
Chestionarul
Discutiile libere
Interviul
Evaluari anterioare
Cerintele pietei muncii
21. Necesitatea analizei nevoilor de
formare
Determina ceea ce viitorii participan釘i tiu deja;
Identifica ce anume au nevoie participan釘ii s tie
pentru a-i 樽mbunt釘i performan釘ele;
Permite construirea de programe de formare
centrate strict pe domeniile 樽n care cursantii prezint
deficien釘e;
Permite formularea obiectivelor pentru programele
de formare;
Permite creterea cunotinelor i abilit釘ilor;
22. Standard ocupational Formator
Competente specifice:
Pregtirea formrii
Realizarea activit釘ilor de formare
Aplicarea metodelor i tehnicilor speciale de formare
Evaluarea participan釘ilor la formare
http://www.anc.gov.ro/uploads/so/m/Formator.pdf
23. PROIECTAREA EVENIMENTULUI DE
INSTRUIRE
De ce? (Intentia Cine? (Cunoastarea
noastra) participantilor)
Ce? (Informatia
Unde?
corespunzatoare)
Cum? (In modul Cand? (La timpul
potrivit) potrivit)
24. DEZVOLTAREA UNOR RELA鄭II POZITIVE
NTRE FORMATOR I CURSANTI
rela釘ia 樽ntre formator i adultul cursant trebuie s treac
dincolo de afinit釘i, preferin釘e sau antipatii personale;
folosirea 樽ntrebrilor deschise, ce invit la dialog, reflec釘ie,
contientizarea implicrii (contribuie la dezvoltarea
樽ncrederii);
afirmarea pozitiv a cursan釘ilor (aprecierea, ludarea lor);
respectul mutual;
implicarea cursan釘ilor 樽n sarcini semnificative pentru ei;
responsabilizarea cursan釘ilor;
necesitatea rspunderii imediate la 樽ntrebrile adresate de
cursan釘i;
stabilirea rolurilor (Adultul trebuie s tie ce rol are de
樽ndeplinit 樽n grup)
27. COMUNICAREA NONVERBALA
Cumulul de mesaje, ce nu sunt exprimate prin cuvinte i
care pot fi decodificate, cre但nd 樽n釘elesuri Aceste semnale
pot repeta, contrazice, 樽nlocui, completa sau accentua
mesajul transmis prin cuvinte.
Mesajele comunicarii nonverbale sunt transmise prin
mimica , privire , gestica si prin elementele de
paralimbaj .
Expresiile faciale
Miscarile si postura corpului
Gesturile
Contactul vizual
Distanta
Vocea
28. COMUNICAREA PARAVERBALA
Este reprezentata de modul in care sunt folosite
cuvintele, prin folosirea caracteristicilor vocii.
Se refer la: tonul vocii, viteza vorbirii,
ritmul i inflexiunile rostirii, intensitatea,
volumul vocii, pauzele, sublinierile, alte
sunete produse.
Modul de folosire a vocii i mai ales tonul pot s:
o sus釘in/樽ntreasc mesajul verbal
ocontrazic mesajul
odeformeze mesajul
o 樽nlocuiasc mesajul
29. COMUNICAREA VERBALA
Un mesaj redat prin intermediul unor
cuvinte reprezinta o comunicare.
Si poate fi:
Comunicare orala
Comunicare scrisa
RETINE! Nu vei avea niciodata o a doua sansa ca
sa
produci prima impresie.
Primele 90 de secunde ale unei intalniri reprezinta
90% din impresia pe care o produceti celorlalti!
30. CAPACITATEA EMPATICA A
FORMATORULUI
Eul se simte cellalt
Pentru a-i tri:
strile
g但ndurile
ac iunile
fr pierderea identit ii proprii
31. ETAPE ALE PROCESULUI DE
EMPATIZARE
DETAARE
DE CELLAT
RECUNOATERE
EMOII, GNDURI, ACIUNI
ALE CELUILALT
TRANSPUNERE
32. ASCULTAREA ACTIVA
O forma structurata de ascultare si raspunsuri cu
focalizarea atentiei asupra vorbitorului.
Necesita cel putin urmatoarele 3 elemente:
FOCALIZAREA pe ceea ce spune vorbitorul (se asculta
cu atentie)
REFORMULAREA afirmatiilor auzite permite
vorbitorului sa-si dea seama daca mesajul a fost intr-
adevar inteles
PUNEREA DE INTREBARI DESCHISE incurajeaza
vorbitorul sa ofere mai multe detalii si astfel se evita
neintelegerile.
33. Pasii de urmat spre o ascultare activa eficienta:
Priveste in ochi persoana care vorbeste.
Evita pe cat posibil sursele de distragere
a atentiei.
Ofera raspunsurile potrivite care vor incuraja persoana
ce vorbeste sa continue.
Concentreaza-te asupra cuvintelor interlocutorului.
Nu te lasa distras de gandurile tale.
Pastreaza-ti spiritul deschis.
Nu da sfaturi daca nu iti cere.
Permite-i interlocutorului sa-si exprime ideile fara sa-l
intrerupi.
Adreseaza intrebarile potrivite.
Fara idei preconcepute.
34. MOTIVAREA PARTICIPAN鄭ILOR LA
FORMARE
Motivarea este ceea ce energizeza,
directioneaza si sustine un
comportament. (Steers si Porter, 1988)
Psihologul american A.Maslow
organizeaz nevoile 樽ntr-o structur
cunoscut sub denumirea de piramida
nevoilor. Pornind de la baz, cele 7
categorii de nevoi ale piramidei sunt:
35. NEVOI DE AUTOREALIZARE
cretere personal i 樽mplinire de sine
NEVOI DE STIM
realizare, statut, responsabilitate, reputa釘ie
NEVOI DE APARTENEN鄭
familie, afec釘iune, rela釘ii interumane, grupuri de munc
NEVOI DE SIGURAN鄭
protec釘ie, securitate, ordine, legi, limite, stabilitate etc.
NEVOI FIZIOLOGICE
nevoi de baz aer, ap, hran, adpost, cldur, somn, sex
36. Condi釘ii necesare pentru crearea unei
situa釘ii motivante (Vin釘anu, 1998):
existen釘a unui interes pozitiv pentru activitatea
desfurat;
prezen釘a unei aten釘ii continue 樽n activitate;
rezisten釘a la oboseal i la momentele critice;
interes pentru progresul sau performan釘ele
realizate;
ritm alert de desfurare a activit釘ilor.
37. FACILITAREA ACTIVIT鄭ILOR DE NV鄭ARE
Cei 5 F ai facilitarii:
FOARTE PRIETENOS
FERM FAIR-PLAY
FLEXIBIL FOCALIZAT
38. Foarte prietenos
O atitudine prietenoas ofer participan釘ilor un sentiment de relaxare
care contribuie la 樽mbunt釘irea calit釘ii contribu釘iei lor. Un z但mbet
atrage dup sine alt z但mbet.
Ferm
ntotdeauna vor exista limite de timp. Facilitatorul are
responsabilitatea de a duce discu釘ia mai departe, dei unii
participan釘i se vor 樽mpotrivi.
Focalizat
Fiecare sesiune de curs necesit o focalizare. Fiecare sesiune
trebuie s respecte, mai mult sau mai pu釘in, planul ini釘ial. A rm但ne
focalizat poate 樽nsemna i a fi ferm.
Flexibil
Unele discu釘ii pot devia de la programul ini釘ial. Facilitatorul trebuie s
hotrasc situa釘iile 樽n care acestea pot fi continuate sau 樽n care
acestea necesit redirec釘ionare.
Fair play
To釘i participan釘ii trebuie trata釘i 樽n acelai fel i trebuie s le fie oferite
ocazii de implicare. Facilitatorul are responsabilitatea ca toat lumea
s 樽nve釘e.
40. Caracteristici: grabit, galagios, direct,
interesat de rezultatul final
Abordare:
Tonul vocii trebuie sa fie hotarat.
Discutia este la obiect, fara detalii in exces.
42. Caracteristici: calm, organizat, flexibil
Abordare:
Tonul vocii trebuie sa fie cald.
Se asculta cu rabdare si i se acorda un timp
de gandire inainte de a da un raspuns.
44. Caracteristici : taciturn, retras, introvertit,
nesigur
Abordare :
Tonul vocii trebuie sa fie cald.
Este ascultat cu rabdare.
Este dat drept exemplu in anumite situatii
pentru a-l incuraja.
46. Caracteristici: monopolizeaza
discutia, este bine informat.
Abordare:
Adreseaza-i o intrebare foarte
dificila!
Asteapta pana face o pauza in
discutie si schimba subiectul!
50. MEN鄭INEREA UNEI RELA鄭II POZITIVE PE
PERIOADA CONFLICTULUI prin: ascultare activ,
utilizarea 樽ntrebrilor deschise pentru clarificarea
mesajelor.
FOCALIZAREA PE PROBLEM, NU PE
PERSOAN , folosirea unor termeni concre釘i,
specifici,comportamentali 樽n descrierea situa釘iei i nu
generali, utilizarea unui limbaj adecvat.
UTILIZAREA COMUNICRII DIRECTE I
POZITIVE
IDENTIFICAREA BARIERELOR N REZOLVAREA
CONFLICTULUI . (judecarea persoanei i nu evaluarea
mesajului, ascultarea interlocutorului pentru a identifica
51. FEEDBACK-UL
FEEDBACK-UL este un
instrument folosit permanent,
indiferent de domeniu, atat in viata
personala cat si in viata
profesionala si inseamna a descrie
altei persoane comportamentul
acesteia si ceea ce a simtit
receptorul ca reactie la
comportamentul emitentului.
52. CLASIFICARE
Feedback evaluativ:
Este bine primit doar atunci c但nd e pozitiv;
Poate fi uor confundat de interlocutor ca fiind
un atac personal;
Evalueaz fr a separa persoana de aciune.
53. Feedback prescriptiv:
NU ofer o infomaie precis;
Este lipsit de consisten;
Poate fi uor confundat de interlocutor ca fiind
un sfat i nu un feedback.
54. Feedback descriptiv
Corespunde no iunii de feedback autentic;
Nu emite judec i de valoare;
Este solicitat, de obicei;
Este bine intit i specific;
D escrie fara a judeca, impactul si
sentimentele legate de comportamentul
observat
Genereaza rezultate remarcabile si reduce
reactia defensiva din partea interlocutorului
Ofera informatii ce maximizeaza invatarea
55. Regulile feedback - ului
Aloc-i timpul necesar pentru a acorda un feedback
complet;
Fii sincer;
Critic aciunea, nu persoana;
Folosete exemple concrete, fii specific;
Accept faptul c poi 樽nt但mpina rezisten acord
spaiu i timp interlocutorului;
Evit extremele 樽n adresare (cuvinte precum niciodat,
mereu, cel mai)
Folosete des persoana I (EU cred c...) i adresarea
direct;
Ofer feedback doar pentru situaiile 樽n care interlocutorul
poate schimba ceva;
Ofer feedback in但nd cont de noiunile de
confidenialitate i discreie.
56. Atunci cand primesti un
feedback,
spui doar Multumesc!.
Nu trebuie nici sa te certi, nici
sa contrazici, nici sa dai
feedback la feedback!
Observ ceea ce persoana spune i face (am observat
c)
Descrie fr a judeca , ceea ce ai vzut (am vzut c, A,
B, C, )
Descrie sentimentele /g但ndurile tale legate de
comportamentul observat (am simit)
Descrie impactul asupra ta (mi-a plcut, nu mi-a plcut, m-a
demotivat, nu m-a demotivat, etc.)
60. Sfaturi pentru controlul emotiilor
1. Descopera sursa emotiilor tale.
2. Ia atitudine si indeparteaza sursa
temerilor tale.
3. Concentreaza-te asupra a ceea ce vrei.
61. TEHNICI DE CAPTARE A
ATENTIEI
Limbaj Verbal:
Glume
Prezentare atipica
Parasirea subiectului
67. SFATURI
SA STII FOARTE BINE DISCURSUL
SA EXERSEZI! IAR SI IAR SI IAR!
SA CUNOSTI AUDIENTA
SA CUNOSTI INCAPEREA
RELAXEAZA-TE!
IMAGINEAZA-TI CUM TII DISCURSUL
REALIZEAZA CA OAMENII VOR CA TU SA AI SUCCES!
NU-TI CERE SCUZE PENTRU EMOTII
CONCENTREAZA-TE ASUPRA MESAJULUI, NU
ASUPRA MEDIULUI
CASTIGA EXPERIENTA!
68. Definitie!
PUBLIC SPEAKING
Este arta de a vorbi unui grup de oameni
intr-un mod structurat si deliberat, cu
intentia de a informa, influenta/convinge
sau distra audienta.
70. EVALUAREA PARTICIPANTILOR
EVALUAREA reprezint
totalitatea activit釘ilor prin care
se colecteaz, organizeaz i
interpreteaz datele ob釘inute 樽n
urma aplicrii unor instrumente de
masura, 樽n scopul emiterii unei
judec釘i de valoare pe care se
bazeaz o anumit decizie 樽n plan
educa釘ional.
71. Evaluarea performantei are trei
functii:
Diagnostica (face cunoscute situatiile si
factorii ce duc la obtinerea anumitor
rezultate, stabilind eventual proceduri de
remediere a unor puncte critice)
Prognostica (anticiparea performantelor
viitoare pe baza rezultatelor inregistrate, de
obicei aceasta functie se asociaza celei de
diagnoza, fiind complementare)
De certificare (a nivelului de cunostiinte
si abilitati ale participantilor la incheierea
unei perioade de instruire)
72. TIPURI DE EVALUARI
EVALUAREA INITIALA:
Se realizeaza la inceputul programului de instruire pentru
a stabili nivelul de pregatire al cursantilor
Se identifica astfel nivelul de cunostinte, competente si
aptitudini, in scopul atingerii obiectivelor propuse.
Evaluarea initiala sprijina planificarea activitatii
formatorului
73. EVALUAREA PE PARCURS:
Ofera permanent posibilitatea de raportare la obiectivele
propuse si evidentiaza progresul inregistrat
Feedback-ul obtinut este mai util si eficient, ajuta
formatorul si cursantul sa isi adapteze activitatea viitoare
la specificul situatiei
74. EVALUAREA FINALA:
Se realizeaza la sfarsitul perioadei de instruire
La finalul trainingului se evalueaza:
masura in care au fost atinse obiectivele
continutul prezentat
forma in care a fost prezentat
lucrurile placute/neplacute
organizare
comunicare/atmosfera
aplicabilitatea trainingului
prestatia trainerului
75. Instrumente de evaluare:
Teste
Chestionare
Observatii asupra performentei, practicii
sau aptitudinilor interpersonale
Discutii sau analiza de grup
Interviuri individuale sau de grup
76. Incurajarea reflectiei
personale
Reflec釘ia personal este o
modalitate de comunicare
la nivelul dialogului i
limbajului intern, care
presupune concentrarea
interioar i focalizarea
g但ndirii asupra unor idei,
a unui subiect, a unei idei
Tipuri de reflectie:
Individuala
Colectiva/de grup
Deductiva
Critica
Spontana
Ocazionala
Din exterior sau
autodirijata
78. Explicatia : metod de expunere verbal, care urmrete
dezvluirea, clarificarea, asigurarea 樽n釘elegerii unor no釘iuni, principii.
Prelegerea : expunerea unui volum mare de cunotin釘e, idei, teorii,
concep釘ii, prin confruntri i argumentri c但t mai detaliate.
Conversatia : Convorbire care se realizeaz 樽ntre formator si
cursanti, prin care se stimuleaz i se dirijeaz activitatea de
樽nv釘are a acestora. Se bazeaz pe 樽ntrebri i raspunsuri.
Dezbaterea : Schimb reciproc, organizat i constructiv de
informa釘ii, impresii, preri, aprecieri critice, propuneri, axate 樽n jurul
unui subiect luat 樽n studiu, 樽n jurul unui exemplu, al unui fapt concret
etc.
Brainstorming : Const 樽n elaborarea 樽n cadrul unui grup, 樽n mod
spontan i 樽n flux continuu, a unor solu釘ii, idei originale necesare
rezolvrii unei probleme.
Observatia : Modalitatea de formare a capacit釘ilor de percepere
activ
Studiul de caz : analiza unei situatii specifice
Exercitiu l: Este modalitatea de efectuare contient i repetat a
unor ac釘iuni i opera釘ii 樽n scopul formrii de priceperi i deprinderi
practice sau intelectuale, dezvoltrii unor capacit釘i i atitudini
Jocul de rol : Metod bazat pe simularea unor func釘ii, activitati,
fenomene
79. INVATAREA PRIN DINAMICA DE GRUP
mprtirea experien釘elor;
Descoperire individual a lucrurilor;
nv釘area din greeli;
Experimentarea;
Implicarea tuturor;
Amuzament;
Ii provoci pe ceilal釘i s g但ndeasc;
S reflectezi asupra a ceea ce ai
樽nv釘at;
Dezvoltara 樽ncredere;
Multitudine de activit釘i;
Oamenii care comunic, 樽mprtesc,
discut;
Accesibil oricui.
80. ROLURI IN GRUP
ini釘iator - contribuitor
cuttor de informa釘ii
cel care cere opinii
cel care ofer opinii
cel care ofer informa釘ii
cel care elaboreaz
coordonator
orientator
evaluator critic
energizant
tehnician al procedurilor
樽nregistrator
81. Procesul de formare 樽ncepe cu identificarea i
analiza nevoilor de formare i continu cu
celelalte etape necesare 樽n derularea procesului de
formare, proiectarea formrii, desfurarea
formrii, evaluarea procesului de formare.
Analiza nevoilor poate fi abordat din trei puncte de
vedere:
Analiza nevoilor unor zone de ocupare;
Analiza nevoilor anumitor agen釘i economici;
Analiza nevoilor solicitan釘ilor de locuri de munc;
Analiza meseriilor i a competen釘elor de referin釘.
83. Proiectarea unei activit釘i de formare presupune
parcurgerea unor etape distincte care are rolul de
a ghida i orienta demersul practic 樽n care sunt
implica釘i agen釘ii formrii.
Aceste etape sunt:
stabilirea obiectivelor opera釘ionale, (concrete);
selectarea, prelucrarea i adecvarea con釘inutului;
elaborarea strategiei de formare i stabilirea
metodologiei de evaluare/autoevaluare.
84. MIJLOACELE DE TRANSMITERE A INFORMATIILOR
Mijloacelor auditive:
cd-player
casetofon
microfon.
Mijloace vizuale:
Graficele
Video
Retroproiector/videoproiector
Diapozitivele
Mijloace scrise
Copii xerox
Tabla
Flipchartul
85. ORGANIZAREA PROCESULUI DE
FORMARE
ELEMENTELE
PLANULUI
DE INSTRUIRE
MATERIALELE SARCINILE OBIECTIVELE METODELE INCADRAREA
FOLOSITE FORMATORULUI PLANULUI FOLOSITE IN TIMP
86. EVALUAREA PROCESULUI DE
FORMARE
Evaluarea este procesul prin care informa釘iile
sunt colectate i analizate pentru a stabili 樽n ce
msur planul de training i-a atins obiectivele.
Evaluarea 樽i ajut pe formatori s ia decizii
obiective de 樽mbunt釘ire a activit釘ii de instruire.
87. Deciziile care se pot lua 樽n urma acestei etape pot s rspund
urmtoarelor 樽ntrebri:
Cum i-a atins fiecare curs obiectivele de cretere a
performan釘i individuale?
Cum se poate 樽mbunt釘i selec釘ia participan釘ilor pentru
programul de formare?
Cine ar mai putea fi inclus 樽n participarea la formare?
Care a fost calitatea diferitelor elemente ale activit釘ii de
formare n cadrul evalurii procesului de formare se au 樽n
vedere urmtoarele aspecte:
cunotin釘e, atitudini, aptitudini, deprinderi;
dac tiu i ce tiu s fac participan ii, cum tiu s aplice 樽n
via釘a real ceea ce au 樽nv釘at;
atingerea obiectivelor legate de un anumit con釘inut
modul de folosire a unui aparat sau un mijloc de 樽nv釘m但nt
stabilit dinainte;
organizarea i desfurarea procesul de 樽nv釘are;
achizi釘iile dob但ndite 樽n timpul procesului (cunotin釘e, abilit釘i,
atitudini noi)
procesele de instruire;
presta釘ia formatorului
trsturi de personalitate i de conduit;
88. Evaluarea post program de training se poate
face prin intermediul urmtoarelor metode:
Observarea din partea managerului de linie a
performan釘ei angaja釘ilor;
Observarea din partea trainerului a performan釘ei
angaja釘ilor;
Un chestionar din urmrire / follow-up realizat de ctre
supervizor i trainer;
Un interviu structurat de urmrire / follow-up realizat de
ctre supervizor sau trainer;
Un interviu telefonic realizat de ctre trainer;
Analiza incidentelor critice;
Consultarea jurnalelor de 樽nv釘are.
