Drumul catre-tine-insuti
- 2. Cuprins Introducere. La 25 de ani de la prima edi綻ie . . . . . . . . . . . 7 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 Capitolul 1. Disciplina Probleme 尊i dureri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13 Am但narea satisfac綻iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17 P達catele tat達lui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19 Rezolvarea problemelor 尊i timpul . . . . . . . . . . . . . . . . 25 Responsabilitatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31 Nevrozele 尊i tulbur達rile de personalitate . . . . . . . . . . 34 Fuga de libertate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39 Sim綻ul realit達綻ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43 Transferul: harta expirat達 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46 Deschiderea fa綻達 de confrunt達ri . . . . . . . . . . . . . . . . . 50 Refuzul adev達rului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59 Echilibrarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64 S達n達tatea depresiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69 Renun綻are 尊i rena尊tere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72 Capitolul 2. Iubirea Defini綻ia iubirii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79 ndr達gostirea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82 Mitul iubirii romantice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89 Mai multe despre grani綻ele eului . . . . . . . . . . . . . . . . 92 Dependen綻a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96 Investire f達r達 iubire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104 Sacrificiu de sine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110
- 3. Iubirea nu este un sentiment . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116 Munca aten綻iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119 Riscul pierderii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 131 Riscul independen綻ei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 134 Riscul angaj達rii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140 Riscul confrunt達rii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151 Iubirea este disciplinat達 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156 Iubirea 樽nseamn達 separare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162 Iubire 尊i psihoterapie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 171 Misterul iubirii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 182 Capitolul 3. Cre尊terea spiritual達 尊i religia Viziunile asupra lumii 尊i religia . . . . . . . . . . . . . . . . 185 Religia 尊tiin綻ei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 193 Cazul lui Kathy . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 198 Cazul Marciei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 208 Cazul lui Theodore . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 211 Copilul 尊i apa din copaie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 222 Viziunea 尊tiin綻ific達 de tunel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 226 Capitolul 4. Gra綻ia Miracolul s達n達t達綻ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 233 Miracolul incon尊tientului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 241 Miracolul serendipit達綻ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 252 Defini綻ia gra綻iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 259 Miracolul evolu綻iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 262 Alfa 尊i Omega . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 267 Entropia 尊i p達catul originar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 270 Problema r達ului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 276 Evolu綻ia con尊tiin綻ei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 279 Natura puterii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 283 Gra綻ia 尊i boala mintal達: mitul lui Oreste . . . . . . . . . . 288 Rezisten綻a la gra綻ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 296 nt但mpinarea gra綻iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 307 Cuv但nt de 樽ncheiere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 313
- 4. C A P I T O L U L 1 Disciplina Probleme 尊i dureri Via綻a e dificil達. Acesta este un mare adev達r, unul dintre cele mai mari adev達ruri*. Este un mare adev達r, pentru c達, odat達 ce ne d達m seama de el, 樽l transcendem. Odat達 ce 尊tim cu adev達rat c達 via綻a e dificil達 odat達 ce cu adev達rat am 樽n綻eles 尊i am acceptat acest fapt via綻a nu mai e dificil達. Pentru c達 odat達 acceptat, faptul c達 via綻a e dificil達 nu mai conteaz達. Mult達 lume nu vede pe de-a-ntregul adev達rul faptului c達 via綻a e dificil達. n schimb, oamenii se pl但ng mai mult sau mai pu綻in zgomotos sau subtil de enormitatea problemelor lor, a greut達綻ilor 尊i dificult達綻ilor lor, de parc達 via綻a ar fi 樽n general u尊oar達 sau ar trebui s達 fie u尊oar達. Ei 樽尊i exprim達 zgomotos sau subtil convingerea c達 dificult達綻ile lor reprezint達 un tip unic de n達past達, care n-ar trebui s達 existe, 尊i c達 ele au c達zut anume pe capul lor, al familiei lor, al tribului, clasei, na綻iunii, rasei lor sau chiar al speciei 尊i nu pe al altora. Cunosc bine acest fel de a te v達ita, pentru c達 尊i eu i-am pl達tit tributul. Via綻a 樽nseamn達 o serie de probleme. Vrem s達 suspin達m din cauza lor sau vrem s達 le rezolv達m? Vrem s達-i 樽nv達綻達m 尊i pe copiii no尊tri s達 le rezolve? * Primul dintre Cele Patru Nobile Adev達ruri pe care le-a predat Buddha spune c達 via綻a este suferin綻達.
- 5. 14 DRUMUL CTRE TINE NSUI Disciplina reprezint達 setul fundamental de instrumente cerut pentru a solu綻iona problema vie綻ii. F達r達 disciplin達 nu putem solu綻iona nimic. Printr-o disciplin達 par綻ial達 putem rezolva doar unele probleme. Cu o disciplin達 total達 putem solu綻iona toate problemele. Via綻a este dificil達 pentru c達 procesul de a te confrunta cu probleme 尊i de a le solu綻iona este unul dureros. Problemele, 樽n func綻ie de natura lor, de尊teapt達 樽n noi frustrare, m但hnire, triste綻e, singur達tate, vin達, regret, m但nie, fric達, anxietate, chin sau disperare. Acestea sunt sentimente inconfortabile, deseori foarte inconfortabile, la fel de dureroase ca o durere fizic達, egal但nd uneori cele mai rele dureri fizice. ntr-adev達r, acest lucru se 樽nt但mpl達 din cauza durerii pe care o sim綻im atunci c但nd evenimentele sau conflictele pe care le tr達im se transform達 樽n probleme. 捉i pentru c達 via綻a posed達 o serie nesf但r尊it達 de probleme, ea este totdeauna dificil達 尊i plin達 de durere ca 尊i de bucurie, de altfel. Totu尊i, abia 樽n acest 樽ntreg proces de confruntare cu problemele 尊i de solu綻ionare a lor via綻a 樽尊i g達se尊te sensul. Problemele sunt t達ietura ce face distinc綻ia 樽ntre succes 尊i e尊ec. Ele ne provoac達 curajul 尊i 樽n綻elepciunea; 樽ntr-adev達r, problemele sunt cele ce creeaz達 curajul 尊i 樽n綻elepciunea. Din cauza problemelor pe care le avem, cre尊tem din punct de vedere mental 尊i spiritual. C但nd dorim s達 樽ncuraj達m dezvoltarea spiritului uman, noi provoc達m 尊i 樽ncuraj達m capacitatea uman達 de a solu綻iona probleme, exact a尊a cum 樽n mod deliberat le d達m copiilor la 尊coal達 probleme de rezolvat. Prin durerea pe care o suferim rezolv但nd 尊i confrunt但ndu-ne cu probleme 樽nv達綻達m. A尊a cum spunea Benjamin Franklin: Lucrurile care dor instruiesc. Din acest motiv, oamenii 樽n綻elep綻i 樽nva綻達 s達 nu se team達 de probleme, ci s達 le spun達 bun venit 尊i astfel s達 spun達 bun venit durerii aduse de probleme. Mul綻i dintre noi nu sunt at但t de 樽n綻elep綻i. Tem但ndu-ne de durerea implicat達, aproape to綻i, 樽ntr-o m達sur達 mai mare sau
- 6. Disciplina 15 mai mic達, 樽ncerc達m s達 evit達m problemele. Le am但n達m 樽n speran綻a c達 vor disp達rea. Le ignor達m, le uit達m, pretindem c達 nu exist達. Lu達m chiar medicamente care s達 ne ajute s達 le ignor達m, 樽ncerc但nd ca prin amor綻irea noastr達 fa綻達 de dureri s達 uit達m problemele care le cauzeaz達. Mai degrab達 樽ncerc達m s達 ocolim problemele dec但t s達 le 樽nfrunt達m. ncerc達m s達 fugim de ele, 樽n loc s達 suferim trec但nd prin ele. Aceast達 tendin綻達 de a evita problemele 尊i suferin綻ele inerente lor reprezint達 baza oric達rei boli mintale umane. Pentru c達 mul綻i dintre noi au aceast達 tendin綻達 樽ntr-un grad mai mare sau mai mic, mul綻i dintre noi sunt bolnavi mintal 樽ntr-un grad mai mare sau mai mic, lipsi綻i, adic達, de o s達n達tate mental達 complet達. Unii dintre noi sunt 樽n stare s達 fac達 ocoluri extraordinare pentru a evita problemele 尊i suferin綻a pe care ele o cauzeaz達 尊i s達 dep達尊easc達 mult limita a ceea ce este 樽n mod clar bine 尊i ra綻ional, 樽n 樽ncercarea de a g達si o cale mai u尊oar達 de ie尊ire, construind cele mai elaborate fantezii 樽n care s達 tr達iasc達, uneori excluz但nd total realitatea. Sau a尊a cum spune succint 尊i elegant Carl Jung: Nevroza este totdeauna un substitut pentru o suferin綻達 legitim達.* Dar substitutul 樽nsu尊i ajunge 樽n cele din urm達 mai dureros dec但t suferin綻a legitim達 pe care el ar fi trebuit s達 o evite. Nevroza devine ea 樽ns達尊i cea mai mare problem達. ntr-adev達r, mul綻i vor 樽ncerca s達 evite aceast達 durere 尊i aceast達 problem達, construind nevroza pas cu pas. Din fericire, totu尊i, unii posed達 curajul de a-尊i 樽nfrunta nevrozele 尊i de a 樽ncepe de obicei, cu ajutorul psihoterapiei s達 樽nve綻e cum s達 experimenteze suferin綻a legitim達. n orice caz, atunci c但nd evit達m suferin綻a legitim達 rezultat達 din confruntarea cu probleme, evit達m 樽n acela尊i timp maturizarea pe care acea problem達 o solicit達 de la noi. Din acest motiv, 樽n bolile mintale cronice 樽ncet達m s達 * Collected Works of C. G. Jung, Bollingen Ser., Nr. 20, ed. a 2-a, Princeton, N.J., Princeton University Press, 1973, trad. engl. R.F.C. Hull, vol. II, Psychology and Religion: West and East, 75.
- 7. 16 DRUMUL CTRE TINE NSUI ne dezvolt達m, ajungem s達 ne bloc達m. Iar f達r達 a fi vindecat, spiritul uman 樽ncepe s達 se mic尊oreze. De aceea trebuie s達 inculc達m 樽n noi 尊i 樽n copiii no尊tri mijloacele de a dob但ndi s達n達tatea spiritual達 尊i mental達. Prin acest lucru vreau s達 spun c達 trebuie s達 ne 樽nv達綻達m pe noi 樽n尊ine 尊i pe copiii no尊tri necesitatea de a suferi 尊i valoarea ce provine din aceasta, necesitatea de a 樽nfrunta 樽n mod direct problemele 尊i de a experimenta suferin綻a implicat達 aici. Am afirmat c達 disciplina reprezint達 setul fundamental de instrumente cerut pentru a solu綻iona problemele vie綻ii. Va deveni limpede c達 aceste instrumente favorizeaz達 suferin綻a. Ele sunt mijloace prin care tr達im durerea cauzat達 de probleme, astfel 樽nc但t s達 le dep達尊im 尊i s達 le solu綻ion達m cu succes, 樽nv達綻但nd 尊i dezvolt但ndu-ne 樽n cadrul acestui proces. C但nd ne 樽nv達綻達m pe noi 樽n尊ine 尊i pe copiii no尊tri disciplina, 樽nv達綻達m cum s達 suferim 尊i cum s達 ne dezvolt達m. Ce sunt aceste instrumente, aceste tehnici de a suferi, aceste mijloace de a experimenta 樽ntr-un mod constructiv durerea provenit達 din probleme, pe care eu le numesc disciplin達? Ele sunt 樽n num達r de patru: am但narea satisfac綻iei, acceptarea responsabilit達綻ii, devo綻iunea fa綻達 de adev達r 尊i echilibrul. A尊a cum va deveni clar, acestea nu sunt instrumente complexe, a c達ror aplicare cere un antrenament extensiv. Din contr達, ele sunt instrumente simple 尊i aproape to綻i copiii devin exper綻i 樽n folosirea lor p但n達 la v但rsta de 10 ani. Totu尊i, regi 尊i pre尊edin綻i uit達 deseori s達 le foloseasc達, iar acest lucru le aduce pr達bu尊irea. Problema nu rezid達 樽n complexitatea acestor instrumente, ci 樽n voin綻a oamenilor de a le folosi. Ele sunt instrumente prin care ne confrunt達m cu durerea 樽n loc s達 o evit達m, iar dac達 cineva caut達 s達 evite suferin綻a legitim達, atunci va evita folosirea acestor instrumente. Prin urmare, dup達 ce vom analiza fiecare dintre aceste instrumente, va trebui s達 examin達m, 樽n urm達toarea sec綻iune, voin綻a de a le utiliza, care este iubirea.
- 8. Disciplina 17 Am但narea satisfac綻iei Nu demult, o femeie de treizeci de ani, analist financiar, mi se pl但ngea de mai multe luni de tendin綻a ei de a am但na lucrurile la slujb達. Am analizat 樽mpreun達 sentimentele pe care le avea fa綻達 de patroni 尊i felul cum acestea se leag達 de sentimentul fa綻達 de autoritate 樽n general 尊i, 樽n particular, fa綻達 de p達rin綻ii ei. Am examinat atitudinea ei fa綻達 de munc達 尊i succes 尊i cum se raporteaz達 ea la c達snicia ei, la identitatea ei sexual達, la dorin綻a ei de a-尊i concura so綻ul 尊i la sentimentele ei de team達 樽n ceea ce prive尊te aceast達 competi綻ie. Totu尊i, 樽n ciuda tuturor acestor m達suri 尊i a mig達losului demers psihanalitic, ea a continuat s達 am但ne lucrurile la fel ca 樽ntotdeauna. n cele din urm達, 樽ntr-o zi, am 樽ndr達znit s達 privim adev達rul 樽n fa綻達. ﾃi plac pr達jiturile?, am 樽ntrebat-o. Ea mi-a r達spuns c達 da. Care parte a pr達jiturii 樽綻i place mai mult, am continuat, blatul sau glazura? Oh, glazura, a r達spuns ea entuziast. 捉i cum m達n但nci o pr達jitur達?, am chestionat-o, sim綻indu-m達 cel mai stupid psihiatru care a existat vreodat達. M達n但nc glazura mai 樽nt但i, bine樽n綻eles, mi-a r達spuns. De la felul cum obi尊nuia s達 m達n但nce pr達jiturile am trecut la examinarea felului 樽n care obi尊nuia s達 munceasc達 尊i, a尊a cum era de a尊teptat, am descoperit c達 樽n fiecare zi 樽尊i dedica prima or達 de la serviciu p達r綻ii celei mai aduc達toare de satisfac綻ii a muncii ei, iar 樽n cele 尊ase ore r達mase se 樽nv但rtea 樽n jurul sarcinilor nepl達cute am但nate. I-am sugerat c達, dac達 se va for綻a s達 樽ndeplineasc達 partea nepl達cut達 a muncii 樽n prima or達, va fi liber達 apoi s達 se bucure de celelalte 尊ase. I-am spus c達 mie mi se pare c達 o or達 nepl達cut達 urmat達 de 尊ase ore pl達cute era o situa綻ie preferabil達 aceleia 樽n care o or達 pl達cut達 este urmat達 de 尊ase nepl達cute. Ea a fost de acord 尊i, fiind o persoan達 cu o voin綻達 puternic達, nu 尊i-a mai am但nat treburile. A am但na satisfac綻ia este un proces de programare a durerii 尊i a pl達cerii 樽n via綻達, astfel 樽nc但t pl達cerea s達 sporeasc達 prin