3. Statistică
• Suprafaţa = 41.290 Km.2
• Populaţia = 7.489.000 locuitori
• Densitatea populaţiei = 181,4 loc/Km.2
• Limba = germană (63,7%), franceză (18%),
italiană (10%), retoromană (1%) Din anul
1945 limba comună un fel de “germană
elveţiană” (Schwyzerdutsch) capătă o tot
mai mare importanţă
4. Etimologie
• Denumirea în limba română provine din cea latinească,
de Helvetia, asociat termenului neolatin de Confederatio
Helvetica. Termenul folosit în limbile locale provine de la
termenul alemanic Schwiizer, utilizat pentru a-i denumi pe
locuitorii din Schwyz i dinș teritoriul asociat, unul dintre
cantoanele din Waldstätten, care a format nucleul
Vechii Confedera ii Elve ieneț ț . Numele a apărut ca exonim,
fiind aplicat pars pro toto solda ilor confedera iei.ț ț
Elve ienii au început ei în i i să folosească acest numeț ș ș
după Războiul Suab din anul 1499, alături de
termenii confedera iț , Eidgenossen, utiliza i încă din secolulț
al XIV-lea. Toponimul Schwyz este atestat din 972, în
germana înaltă veche Suittes.
11. ECONOMIA
• Aproximativ 28% din suprafaţa ţării este
acoperită de terenuri agricole (culturi de
cartofi, sfeclă de zahăt, orz, ovăz şi viţă de
vie.
• Producţia de brânzeturi
• Creşterea animalelor: cornute, porcine,
păsări
• Industria: de utilaje şi maşini, de mecanică
fină, textilă
• Serviciile financiar-bancare foarte
dezvoltate şi puternic implementate
• Turism
20. Repere Geografice
• Întinsă de-a lungul păr ilor nordică i sudică aț ș Alpilor în
Europa de Vest-Centrală, Elve ia cuprinde o mareț
diversitate de peisaje i climate pe o suprafa ă mică, de doarș ț
41.285 km². Popula ia este de circa 7,9 milioane, ceea ceț
are ca rezultat o densitate medie de circa 190 de locuitori pe
kilometru pătrat. Jumătatea sudică, mai muntoasă, a ăriiț
este mult mai rarefiat populată decât cea nordică. În cel mai
mare canton, Graubünden, aflat în întregime în Alpi,
densitatea popula iei scade la 27 /km².ț
• Elve ia se întinde între paralelele de 45° i 48° latitudineț ș
nordică, i între meridianele de 5° i 11° longitudine estică.ș ș
22. UNESCO
• Mănăstirea benedictină de la St. Gallen (1983)
• Mănăstirea benedictină Sf.Ioan din Val Müstair
(1983)
• Centrul vechi istoric din Berna (1983)
• Cele trei cetăţi din Bellinzona (2000)
• Regiunea alpină „Jungfrau” (2001, 2007)
• „Monte San Giorgio” lângă Lacul Lugano (2003)
• Terasele viticole din districtul Lavaux (
Cantonul Vaud) (2007)
23. Johanna Spyri
• Johanna Spyri (n. 12 iunie, 1827 - d. 7 iulie 1901) a fost o scriitoare
elve ianăț (de limbă germană), autoare de căr i pentru copii.ț Numele
ei la na tere era ș Johanna Louise Heusser. i-a petrecut copilăria Ș
într-un sat din apropierea mun ilor falnici dinț Elve iaț . Via a lini tită ț ș
de lângă munte, respectiv din sat, a fost o sursă de inspira ie pentru ț
ceea ce a scris în decursul vie ii.ț În 1874, Johanna Spyri Heusser s-a
căsătorit cu Bernhard, un avocat. În următorii ani i-au apărut
următoarele povestiri, atât pentru adul i cât i pentru copii; printre ț ș
acestea i romanul ș Heidi, pe care ea l-a scris în doar patru săptămâni.
Heidi este povestea unei fete orfane care traie te cu bunicul ei în ș
Alpii elve ieni, romanul fiind renumit pentru portretizarea vie a ț
peisajului.
24. Daniel Bovet
• Daniel Bovet (n. 23 martie 1907 - d.
8 aprilie 1992) a fost un farmacologist
de origine elveţiană, căruia, în anul
1957, i s-a decernat Premiul Nobel
pentru Fiziologie şi Medicină pentru
descoperirile sale în domeniul
substanţelor medicamentoase care
blochează neurotransmiţătorii.
25. Arnold Bocklin
• Arnold Bocklin (1827-1901) a fost unul
dintre cei mai mari pictori elvetieni ai
secolului nouasprezece. S-a pregatit intens
in Germania, la Paris si in Flandra,
petrecand chiar si o perioada la Roma, intre
anii 1850 si 1857. In afara perioadei in care
a locuit la Munchen, intre 1871 si 1874, el s-
a stabilit in Italia, unde avea sa ramana
pana la moarte.
26. Alberto Gicometti
• Data nasterii: 10. X. 1901 Graubunden
• Data decesului: 11. I. 1966 Grisons
• Sculptor si pictor elvetian, cunoscut mai ales
pentru sculpturile sale in stil suprarealist, iar mai
tarziu pentru reprezentarea filiforma a figurilor
omenesti. A studiat la Academia de Arte Frumoase
(cu pictorul David Estoppey) si la Scoala de Arte si
Meserii din Geneva. La inceputul anilor ’20 pleaca
la Paris unde frecventeaza atelierele lui
Archipenko si a lui Bourdelle (Academia Grande
Chaumiere). In acesta perioada, a reusit sa-si
dezvolte stilul individual in care imbina
componentele moderniste ale cubismului cu
elemente etnografice si primitive..
27. Clara Haskil
• N. 7 IAN 1895 D. 7 DEC 1960
• Pianista elvetiana de origine romana, eleva
a lui Alfred Cartot. A fost o remarcabila
interpreta a muzicii lui Scarlatti si Mozart. A
colaborat in formatii de muzica de camera
cu George Enescu, Eugene Ysaye si Pablo
Casals.
28. Emil Theodor
Kocher
• Emil Theodor Kocher (n.
25 august 1841 - d. 27 iulie 1917) a
fost chirurg elveţian, cunoscut
pentru cercetările sale în domeniul
chirurgiei glandei tiroide, pentru
care i s-a decernat Premiul Nobel
pentru Medicină în anul 1909.
29. Kurt
Wüthrich
• Kurt Wüthrich (n. 4 octombrie 1938)
este un chimist elveţian, laureat al
Premiului Nobel pentru chimie (2002).
30. Paul
Karrer
• Paul Karrer (n. 21 aprilie 1889 — d.
18 iunie 1971) a fost un chimist
elveţian, laureat al
Premiului Nobel pentru chimie (1937).
31. Henry
Dunant
• Henry Dunant (n. 8 mai 1828 în Geneva, ţ; †
30 octombrie 1910 în Heiden), din naştere Jean-
Henri Dunant, a fost un om de afaceri elveţian şi
umanist de formaţie creştină. Fondează în 1862
"Comitetul internaţional al asociaţiilor de ajutorare
pentru îngrijirea răniţilor" care din 1876 poartă
numele Comitetul internaţional al Crucii Roşii.
Convenţiile de la Geneva din 1864 acceptă şi
asimilează ideile publicate de Dunant în lucrarea
"Eine Erinerung an Solferino". În 1901 a fost primul
laureat al premiului Nobel pentru pace împreună cu
Frédéric Passy.
32. Angelica Kauffman
• 30-X-1741 – 5-XI-1807 Pictorita elevetiana. A locuit
in Londra din 1776 unde a devenit o artista foarte
populara, realizand portrete, scene istorice si
reproduceri din operele lui Shakespeare si Homer.
A fost o prietena a lui Reynolds si un membru
fondator al Academiei Regale. A decorat si
interioare pentru arhitecti, Robert Adam fiind unul
dintre acestia. In anul 1781 s-a casatorit cu
pictorul italian de peisaje Antonio Zucchi si s-a
stabilit in Roma. Printre cele mai notabile portrete
se numara si cele ale scriitorului german Goethe si
a lui Reynolds.
33. Repere Sportive
• 1928 → St. Moritz J.O. de iarna
• 1948 → St. Moritz J.O. de iarnă
• 1054 → Organizatoare Campionatul
Mondial de Fotbal
• 2008 → Coorganizatoare cu Austria a
Campionatului European de fotbal
34. Roger Federer
• Roger Federer (n. 8 august 1981) este
jucător elve ianț de tenis de câmp, care a
de inut ț locul 1 în clasamentul ATP timp de
302 săptămâni (record). În prezent este
clasat pe locul 2 ATP. Este de inător alț
recordului pentru cele mai multe victorii în
turneele de Mare lemș , cu 17 astfel de
succese, i în ș Turneul Campionilor, cu aseș
trofee. A fost pentru mai mult de cinci ani
lider al clasamentului mondial al
35. Martina Hingis
• Martina Hingisová Molitor (n.
30 septembrie 1980 în Košice) a fost o
jucătoare profesionistă elve iană de ț tenis.
Martina a fost un timp jucătoarea numărul
unu în lume, câ tigând cinci turnee „ Grandș
Slam” care cuprinde „Australian Open”,
„French Open”, „Wimbledon” i „US Open” înș
simplu i nouă titluri în dublu feminin.ș
36. Gastronomie
• Bucătăria tradi ională elve iană are mai multe aspecte. De i uneleț ț ș
feluri de mâncare, cum ar fi fondue, raclette sau rösti sunt
omniprezente în toată ara, fiecare regiune i-a dezvoltat mâncărurileț ș
sale specifice conform diferen elor de climă i limbă. Bucătăriaț ș
tradi ională elve iană utilizează ingrediente similare celor din alte ăriț ț ț
europene, precum i produse lactate i brânzeturi specifice, cum ar fiș ș
Gruyère sau Emmental, produse în văile Gruyères i Emmental.ș
Numărul de restaurante este ridicat, în special în vestul ării.ț
Ciocolata s-a fabricat în Elve ia încă din secolul al XVIII-lea, dar i-aț ș
câ tigat reputa ia la sfâr itul secolului al XIX-lea, cu inventareaș ț ș
tehnicilor de con aj i cristalizare care au permis producerea ei la oș ș
calitate superioară. O altă descoperire a fost inventarea ciocolatei cu
lapte în 1875 de către Daniel Peter. Elve ienii sunt cei mai mariț
consumatori de ciocolată din lume.
37. Curiozităţi
• * Este ţara cu cea mai ridicată altitudine medie din Europa, axată
în principal pe Munţii Alpi şi pe Munţii Jura.
• * Are cea mai lungă peşteră din Europa, Holloch (104 km), situată
în Alpii Calcaroşi din partea centrală a ţării, lângă localitatea
Moutathul.
• * Aici se află cascada Staubbach, care, are ape ce se
volatilizează. Este situată pe râul Trummelbach din Podişul
Elveţiei, la nord de Fribourg. Apele râului cad de pe un platou,
înregistrând într-o singură cădere 300 m. Apa, pulverizată, pare a
se volatiliza înainte de a atinge solul.
• * Este ţara industrială evoluată, cu cel mai mare Produs Intern
Brut/locuitor din lume (43 800 dolari/loc.).
• * Reprezintă unul dintre marile centre financiare ale lumii (primul
loc pe Glob ca cifră de afnceri/locuitor).
• * * La Saafee se află un faimos metrou alpin, cel mai înalt
funicular subteran din lume 3 500 m, o cale ferată la 3 131 m
ajungând la Cabana Regina Margareta cu o superbă panoramă sub
Vf. Guifetti. Aici este cel mai înalt baraj din lume - Mauvoisin 3 500
m şi cel mai înalt lac antropic din Europa (Grande Dixence, 2 364
m).
• * Staţiunea Davos (1 560m) are cea mai mare pistă pentru
sporturile pe gheaţă din lume.
38. Curiozităţi
• Cel mai înalt baraj din beton (285 m), situat
în SV Elveţiei, pe cursul superior al râului Dixence,
afluent al Rhone-ului, la 30 km S de Sion, reşedinţa
cantonului Valais.
• Cele mai mari salarii oferite profesorilor sunt
acordate în ţ. Aici, salariul unui profesor
debutant porneşte de la 33.000 de dolari americani
pe an!
• Steagul Elvetiei este patrat (nu dreptunghiular) ca
majoritatea steagurilor naţionale
• Elvetia are cel mai mare consum de ciocolata/cap
de locuitor - 10 kg/an.
• Deţine locul 3 în lume ca rezerve de aur.
39. Proverbe elvetiene
• Îti trebuie picioare bune sa poti duce o zi de noroc.
• Câinele intra uneori in biserica, dar nici biserica nu
se spurca, nici câinele nu se sfinteste.
• Fii de trei ori binecuvântată gură închisă.
• Un om lacom si unul sarac, sunt practic la fel.
• În spatele oricarui bogat se afla un diavol iar în
spatele fiecarui sarac, doi.
• Un om cu suflet mare priveşte pe toată lumea ca pe
ai săi.
• Nici un om nu poate deveni stăpânul meşteşugului
său din prima zi.