�ݺ�ߣ

FIBRE TEXTILE NATURALE Prof.ing. Keszegpal Catalina

Vegetale - de pe seminţe : bumbacul - din tulpini : in, cânepă, iută - din frunze : manila, sisal - de pe fructe :cocos Animale - păruri : lână, păr de capră, cămilă, cal, iepure, etc. - produse ale glandelor- mătase naturală - azbestul Clasificarea fibrelor naturale Organice Anorganice

OBŢINEREA ŞI STRUCTURA FIBREI DE BUMBAC Obţinerea fibrei de bumbac : Fibrele se obţin din fructul plantei de bumbac ( fig. 1 ) care este o capsulă în care se găsesc seminţele, iar pe acestea fibrele, care sunt prelungiri epidermice unicelulare ale seminţelor. Fig. 1 Planta Fig. 2 .Bumbacul de bumbac la maturitate La maturitate capsulele se deschid si bumbacul trebuie recoltat.Recoltarea se poate face manual,mecanic pneumatic. FIBRA DE BUMBAC

Dupa recoltare bumbacul este dus la statia de egrenare unde se efectuaeaza urmatoarele operatii: Receptia = preluarea si inregistrarea cantitativa Sortarea = separarea in functie de anumite caracteristici Curatirea primara = eliminarea impuritatilor mari,vizibile care nu necesita operatii complexe de curatire Egrenarea = separarea semintelor de fibre Lintersarea = sep a rarea fibrelor foarte scurte numite linters Presarea si imbalotare = se preseaza in baloti d 150-200 kg care usureaza transportul si depozitarea Balotii obtinuti sunt apoi trimisi spre filaturi unde sunt folositi ca materie prima.

Structura fibrei de bumbac: Fibra de bumbac este individuală, monocelulară, cu un conţinut de 90-95% celuloză. Fibra este formată din ( fig. 3 ): Peretele fibrei compus din peretele primar şi peretele secundar . Peretele primar conţine 20-25 lamele concentrice, are o grosime de 0,5 µm şi un conţinut redus de celuloză. La exterior prezintă o cuticulă în care se regăsesc însoţitorii celulozei , care au rol de protecţie a fibrei . Peretele secundar conţine 40-45 lamele concentrice, are grosimea la maturitate de 5µm şi este alcătuit din celuloză aproape pură. Canalul ( lumenul ) – de dimensiunea lui depinde gradul de maturitate al fibrei.

Aspectul la microscop al fibrei de bumbac La microscop fibrele de bumbac se pot identifica cu uşurinţă deoarece au caracteristici diferite faşă de a altor fibre. În secţiune longitudinală : bumbacul nativ are formă de pamblică răsucită ; bumbacul mort este drept , cu îndoituri caracteristice într-un unghi drept; bumbacul mercerizat este cilindric, uşor ondulat . În secţiune transversală : bumbacul nativ este alungit, îndoit, curbat în forma literei S, lumenul urmează forma conturului; bumbacul mort are perimetrul rotund, cu un cerc în interior ; bumbacul mercerizat are perimetrul rotund, cu un punct în interior. Fig.4 Aspectul la microscop al fibrei de bumbac bumbac nativ ; b. bumbac mort; c. bumbac mercerizat

Întrbuinţătile bumbacului Nu pot fi filate Utilizate ca materie primă pentru obţinerea fibrelor chimice artificiale. Fibre scurte Absorb apa prin capilaritate - Igienice Fitile, furtunuri,foi de cort Sanitare – tifon,pansamente,vată. Articole tehnice -Aspect plăcut -Hidroscopică Lenjerie de pat,feţe de masă,perdele,prosoape,stofe de mobilă. Articole pentru decoraţiuni interioara -Tuşeu plăcut -Sunt igienice Ţeseturi:rochi,fuste, bluze,pantaloni; Tricoturi:tricouri,lenjerie de corp,ciorapi. Articole de îmbrăcăminte Caracteristici Exemple Domeniul de utilizarea

Proprietăţile fibrei de bumbac Metodă de identificare Cuproetilendiamină Reactivul specific Soluţii diluate de apă oxigenată şi hipocloriţi se folosesc la��albire Sensibile la substanţe oxidante Comportarea la substanţe oxidante Se folosesc la curăţirea alcalină mercerizarea Rezistente la substanţe alcaline Compotarea la alcali Acizii concentraţi dizolvă fibra Sensibile la acizi Comportare la acizi 3-10% Alungirea de rupere Depinde de lungimea fibrelor 27-44 km Lungimea de rupere Metodă de identificare Ard repede,cu flăcără strălucitoare,miros de hărtie arsă,cenuşă de culoare deschisă. Comportare la ardere La temperaturi mai mari se descompune Rezistă pănă la 130 C Comportarea la temperatură Absoarbe apa în mediu saturat de vapuri. Repriza 20-24% 8,5% Higroscopicitate Fibre foarte scurte Fibre foarte lungi Sub 24 mm peste 36 mmm Lungime a Fineţe mică Fineţe medie Fineţe mare Sub Nm 5.000 Nm 5.000-6.000 peste Nm 6.000 Fineţe Diferă în funcţie de soiul plantei şi de regiunea de cultură Mat-luciul slab Luciul Culoarea naturală nu are importanţă pentru întrebuinţară Albă-gălbuie,crem,bronz Culoare Caracterizare Valoare Proprietate

Inul şi cânepa se obţin din tulpinele plantelor de in,respective de cânepă Planta de in Are o înâlţime de 0,5 -1m ,tulpina este subţire şi fără ramificaţii. Frunzele sunt lanciate,iar floarea poate fi de culoarea albastră saualbă. Fructul este o capsulă in care se găsesc seminţele din care se extrage uleiul de in. Recoltarea inului se face după 2-3 săptămăni de la înflorire, când 1/3 de la baza tulpinii este îngălbenită – recoltare la maturitate galbenă. Planta de cânepa Are o înâlţime de 3m , tulpina reprezintă şanţuri, Frunze mari, palmiate, cu marginile dinţate. Culesul se face ca la in, prin smulgere sau tăierea tulpinelor , manual sau mechanic. Pentru extragerea fibrelor din tulpinii , în topitorii se execută următoarele operaţii: Recepţia tulpinelor Sortarea Decapsularea - operaţia de extragere a capsuelor de pe tulpini Topirea –este un process biologig de dizolvare a substanţelor proteice – scopul: distrugerii legăturii dintre fasciculele fibroase şi ţesuturile lemnoase Prelucrarea mecanică – cu ajutorul agregatelor de zdrobit şi meliţat - scopul: separării părţii fibroase de partea lemnoasă, devenităcasantă. Zdrobirea este operaţia de frăngere a părţilor lemnosase ale tulpinii în fragmente mici ,numite puzderii Meliţarea este operaţia de îndepărtare a puzderiei şi individualizarea fasciculelor de fibre

Structura fibrei Fibre liberiene sunt pluricelulare , se prezintă sub formaă de fascicule fibroase alcătuite din fibre elementare sudate unele de altele printr-o membrană –lamelă mediană . În structura celulelor sau a fibrelor elementare se observă o anumită stratificare: a. peretele fibrei format din: - zona primară – conţine celuloză şi însoţitori ai celulozei. - zona secundară – este constituită din celuloză aproape pură b. canalul sau lumenul este mic, format dintr-un singur strat Aspectul la microscop În secţiunea longitudinală: pe suprafaţa fibrei se văd striaţii longitudinale şi transversale în formă de X.Celula de in cu pereţi groşi este dreaptă şi ascuţită la capete. La cânepă celulele sunt rotunjite la capete, iar pereţii sunt mult mai subţiri În secţiunea transversală celula de in are forma de polygon cu un punct central, iar cânepa are formă de polygon deformat cu lumenul reprezentat printr-o linie bifurcată a. Fibra de in b. Fibra de c ânepă

Cânepă – prelucrarea manuală la pieptãnat cânepa uscatul mãnunchilor la soare torsul ... culesul si legatul cânepii fuiorul, compus din fibre lungi câlţii, compuşi din fibre scurte, încâlcite, cu conţinut de ghemotoace şi impurităţi

75-80 80-85 Conţinutul în celuloză (%) La agenţi chimici se comportă asemănător fubrelor de bumbac. Comportare la agenţie chimici 2-5 1,5 -4,5 Alungirea la rupere 41-52 54-72 Lungimea de rupele (km) Ard repede ,cu flacăcără strălucitoare ,rezultănd o cenuşă deschisă cu miros de hărtie arsă. Comportarea la ardere Se descompun,plesnesc la călcare Se descompun Comportare la temperatură Nm300-.Nm5.000 Fibrele sunt puternic consolidate între ele,comparativ cu cele de in. Nm 3.500-Nm8.000 Fineţe 25-30 12 25-30 12 Hidroscopicitate Repriza(%) 300-1.500 20-30 300-750 20-30 Lungime(mm) -fibră tehnică -fibră elementară Slab Slab Luciu Galben-aurie Galben verzuie,cenuşei Culoare 1.480 1.500 Masa specifică (kg/m) Cănepă In Proprietatea

Deşeuri Deşeuri Fibre celulozice artificiale Sfori,frănghii,prelate,saci,pănze de vele,furtun de apă. Fire răsucită pentru praşute prelete,saci,frănghii,curele de transmise,furtun de apă Articole tehnice Prosoape,huse,covoare Prosoape,feţe de masă,draperi,huse,cuverturi. Articole pentru decoraţiuni interioare Haine care nu necesistă călcarea Rochi,bluze,fuste,sacouri Articole de îmbrăcăminte Cănepă In Domeniul de utilizare

Alte fibre rextile naturale de natură vegetală Iuta Spre deosebire de in si canepa , celuloza de iuta este combinata cu lignina si formeaza lignoceluloza. Solutiile de sapun confera produselor de iuta o moliciune. Albirea cu hipoclorit de calciu nu da rezultate satisfacatoare, deoarece substantele pectice se combina usor cu clorul pentru a da compusi solubili in apa, dislocand celulele. De aceea, iuta nu se albeste decat in cazuri exceptionale. Iuta are finitate pentru coloranti; se vopseste usor cu orice categorie de coloranti. Cu timpul, tonurile obtinute prin vopsire se inchid. Principalele domenii de intrebuintare sunt: tesaturi de ambalaje, saci, covoare, transmisii etc. Manila si sisalul Sunt lucioase si batoase. Din sisal se fac sfori si cabluri. Cocos saltea din fibre de cocos Cocotierul este o planta tropicala de coasta care face parte din familia palmierului. Se intrebuinteaza la fabricarea cablurilor, presurilor, franghiilor, colacilor de salvare.

Fibra este un produs celular complex obţinut de la oaie.Este superioară tuturor celorlaltor categorii de fibre animale produsă de epidermă şi reprezintă 95-97 % din părul animal. Calitatea l â n i i depinde de rasă şi de îngrijirea care se dă animalului . Metode pentru obţinerea l â n e i : - Tunderea animalului viu - lână de tunsoare - Produs secundar în tăbăcire - lână tăbăcărească - Prin destrămarea zdrenţelor de lînă şi a deşeurilor - lână regenerată

Structura fibrei de lână Deosebim 3 straturi celulare : a. Stratul cuticular sau cuticula se găseşte la suprafaţa fibrei . Acest strat înconjoară fibra pe întreaga lungime şi este alcătuită dintr-un singur strat de cellule aplatizate , lipsite de nucleu..Celulele cuticulare se suprapun parţial una peste alta , asemănător ţiglelor de pe acoperiş,formând un înveliş cu aspect solzos pe suprafaţa fibrei . Stratul solzos conferă stabilitatea fibrei la acţiunea luminii , a agenţilor atmosferici şi a agenţilor fizico chimici şi capacitate de împăslire b. Stratul cortical sau cortexul este partea care constituie corpul propriu zis al fibrei.Reprezintă 90%din masa fibrei şi determină proprietăţile fibrei . c. Stratul medular sau canalul medular se găseşte în interiorul fibrei semifine şi la lână groasă , lipseşte la lână fină.

Aspectul la microscop Înainte de studiere la microscop fibra este supusă unui tratament cu solvenţi organici pentru îndepărtarea substanţelor grase de pe suprafaţa fibrei. În secţiunea longitudinală : lâna de calitate superioare are solzii în formă de olane , ce îmbracă fibra pe toate circumferinţa secţiunii transversale , iar măduva lipseşte. La lâna semifină şi groasă solzii sunt dis p uşi în formă de ţigle de acoperişi.Măduva este întreruptă şi subţire la lână semifină şi continuă şi foarte dezvoltată la lână de calitate superioare In secţiune transversale : Lână fină are formă rotundă aproape uniformă Lână semifină are formă ovală iar în mijloc , canalul medular Lână groasă are formă rotundă cu canalul medular foarte dezvoltat

Rezisten ţa specifică scade în odine:fină-semifină- groasă Lungimea de rupere = 9 – 16km Tenacitatea Rezistenţa Metodă de identificare Ard încet, cu flacără luminoasă, se umflă, degajă miros de corn de ars, cenuşă spongioasă de culoare neagră Comportare la ardere La temperaturi ridicate descompune Rezistă până la 80 C.Temperaturi peste 80 C conferă: -tuşeu aspru, - diminuarea rezistenţei, - îngălbenirea, - scăderea volumului aparent Comportare la temperatură Determină valoarea de utilizare a lânii - depinde de hrană, să fie suficientă şi constantă. O fibră este uniformă atunci cănd pe toată lungimea ei are aceeaşi fineţe, cantitate de usuc,acelaşi finţe cantitate de usuc acelaşi fel de ondulaţii, aceiaşi solizi. Uniformitate Conferă fibrei: - influenţează înplăsrirea , - elastricitatea - resistenţa la uzură , - proprietăţi termoizolante neşifomalizitate ,- fibrele cu ondulaţii exagerate şi strânse au rezistenţă mai mică. 1-4 Uşor Ondulate 7-8 Normal Ondulate 12-13 Normal Ondulate Ondulaţia (ond./cm) - Cea mai mare higroscopică fibră naturală - Sunt igienige, absorb transpiraţia corpului În condiţii normale lănă absorbe 15-18% apăÎntr-o atmosferă umedă, absorbţţiacreşte la 40 %18% 17%15% Hidroscopicitate Repriza Diferă chiar pe acelaşi cojoc Influeţează capacitatea de filarea 32-37 24-28 17-24 Finţe (qm) - Depinde de intervanul dintre două recoltări consecutive ale lănii - În funcţie de lungime se alege destinaţia lănii 160-300 60-120 50-80 Lungime (mm) - Este influenţat de solzi - Tocirea solzilor cu agenţi chimici înbunătăţeşte luciul.- Important în industria blănurilor. slab mătăsos Luciu De oarece pigmenţi se găsesc în interiorul fibrei,albirea nu se practică decăt pentru lănă alb-gălbuie. Alb-gălbui,brună, neagră,cafenie, Roşcată Alb- gălbui Culoare Cea mai uşoară fibră naturală 1.300 1.320 1.320 Masa specifică (kg/m) Observaţii Groasă Semi fină Lână fină Proprietatea

Intrebuinţările fibrei de lână Pâsle tehnice, pâslă pentru încălţăminte Curele de transmisi Articole tehnice Covoare, stofe de mobilă, draperii, pături, cuverturi. Articole pentru decoraţiuni interioara Ţesături: stofe pentru costume, pardesie, paltoane rochii, fuste, pantaloni Tricoturi:- pulovere, costume pentru copii, fulare, mănuşi, şosete. Fetru pentru pălării. Articolelor de îmbrăcăminte Exemple Domeniul de utilizare

Filare manual ă din fibre de lână Toarsul

Mătasea naturală este filamentul produs de viermele de mătase Bombyx mori,care iau naştere din ouă numite şi seminţe de mătase. Spre sfărşitul vieţii, viermele se închide într-o construcţie cu pereţi subţiri numită gogoaşă de mătase Materialul fibros , depus în 36- 50 straturi care alcătuiesc peretele gogoşilor , se compune din: Partea exterioară , bogat în sericină, cu fibra aşezat în dezordine; neputund fi depănată, constituie deşeul de mătase numit puf, care se obţine prin smulgere Partea mijlocie , formată din circa 30 de straturi suprapuse, dein care prin tragere se obţine filamentul Partea interioară , numită căptuşeală sau patul cristalidei , compusă din mai multe straturi interioare lipite, din care se obţin fibre prin destrămare FIBRA DE MÂTASE NATURALĂ

Structura fibrei de mătase Fibra se compune din două filamente paralele , corespunzătoare celor două canale secretelor ale organelor de producere a mătăsii . Cele două filamente sunt substanţe macromoleculare, cu molecule filiforme cunoscute sub denumirea de fibroină . Filamentele din fibroină sunt consolidate între ele de o substanţă cleioasă de natură proteică numită sericină. Aspectul la microscop În secţiunea longitudinală : Mătasea nedegomată se prezintă sub forma a două filamente lungi,îndepărtate între ele de sericină. Mătasea degomată este tubulară, netedă, uniformă, transparentă, iar cele două filamente sunt independente. În secţiunea transverzală , cele două filamente triunghiulare sunt reunite de sericină, prezentată printr-un contur negru. Mătasea nedegomată Mătasea degomată

Proprietăţile fibrelor de mătase naturală Hipocloritul de sodiu concentrat dizolvă fbra; Apa oxigenată se utilizează la albire,pentru mătasea parţial degomată. Rezistă în soluţii diluate de: Apă oxigenată Comportare la substanţe oxidante Aciz organici diluaţi Se folosesc la operaţia de avivare Sensibilă Rezistă la acizi Organici diluaţi Comportare la substanţie acide Degomare Identificarea fibrelor prin tratarea cu soluţie de 10%Na OH la cald. Sensibilă se folosesc soluţi diluate; Se dizolvă în soluţii alcaline. Comportarea la substanţe alcaline Mai mică decăt la lănă 20/25% uscată 30%umedă Alungirea la rupere Mai rezistentă decăt lănă 3-5 cN/den Rezistenţa la tracţiune Metodă de identificare. Ard încet cu flacără luminioasă se umflă rezultă cenuşă spongioasă de culoare neagră. Comportare la arderea Se descompună la 170C rea conducătoare de căldură şi electricitate. Rezistă pănâ la temperatura de 110C Comportare la căldură în mediuu umed în condiţii normale 30% 11% Hidroscopicitate Depinde de rasa viermelui de condiţile de hrană şi de întreţinere. 500-800 m Lungime Creşte luciul după degomare cea mai lucioasă fibră naturală. Plin Luciul După degomare devine albă,deoarece pigmenţii sunt conţinuţi de sericină. Albă-gălbuie,verzuie,aurie Culoarea Cea mai uşoară fibră naturală 1.250 km/m Masa specifică Caracterizarea Valoarea Proprietatea

Mătasea naturală Viermi producătoare de mătăse

Fibre Fire Ţ es ǎ turi Tricoturi Proces tehnologic de filare Proces tehnologic de tesere Proces tehnologic de tricotare Produse vestimentare Proces tehnologic de confectionare MATERII PRIME:FIBRE textile FOLOSITE IN INDUSTRIA TEXTILA

Produse textile ce au la bază fibre textile naturale

Îmbrâcăminte de protecţie ce are la bază fibre de BBC.

S f â r ş i t Vă mulţumesc pentru atenţie !

�ݺ�ߣ

Fibre Textile Naturale

More Related Content

Fibre Textile Naturale