ݺߣ

ݺߣShare a Scribd company logo

Elena Harconita: Eficienţa parteneriatului bibliotecar-utilizator în formarea culturii informaţiei

•Download as PPTX, PDF•
•
DIB ULIM
DIB ULIM

Eficienţa parteneriatului bibliotecar-utilizator în formarea culturii informaţiei

1 of 35
Downloaded 17 times
UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA DEPARTAMENTUL INFORMAŢIONAL BIBLIOTECONOMIC Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat “Alecu Russo” din Bălţi Symposia Investigatio Bibliotheca, ediţia a 4-a 2 februarie 2012, joi Biblioteca Universitară şi implementarea Principiilor Spaţiului European al Învăţământului Superior: resurse documentare, servicii şi produse informaţionale, cultura informaţiei EFICIENŢA PARTENERIATULUI BIBLIOTECAR-UTILIZATOR ÎN FORMAREA CULTURII INFORMAŢIEI Elena Harconiţa, Lina Mihaluţa, Elena Stratan, Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi e-mail: librunivusb@gmail.com
MOTTO  “Competenţele informaţionale constituie factorul cheie în educaţia pe parcursul întregii vieţi. Acestea sunt primul pas pe calea realizării scopurilor educaţionale. ...Bibliotecarii trebuie să înveţe să joace rolul principal în asigurarea informaţiei. Folosind capacităţile lor creative şi posibilităţile profesionale şi sprijinindu-se pe programe integrate în cursurile de instruire, bibliotecarii trebuie să contribuie activ la procesul educaţional, ajutând studenţii în aspiraţiile lor de acumulare şi perfecţionare, de cultivare a deprinderilor şi abilităţilor, cunoştinţelor şi valorilor, necesare pentru a continua studierea pe parcursul întregii vieţi”. Lau, Jesús. Linii directoare privind cultura informaţiei şi instruirea de-a lungul întregii vieţi, 2010
ARGUMENT  Informatizarea, noile tehnologii informaţionale şi comunicaţionale au influenţat puternic asupra creşterii importanţei formării Culturii Informaţiei.  Cultura informaţiei constituie un aşa nivel de pregătire informaţională, care îi permite individului nu numai să se orienteze liber în spaţiile informaţionale, dar şi să participe activ la formarea şi transformarea lor, la crearea noilor contacte informaţionale.  Bibliotecile constituie componenta organică a mediului de resurse informaţionale, la care se adaugă astăzi computerile, softurile, resursele multimedia şi posibilitatea de conectare la reţelele internaţionale cu numeroasele resurse informaţionale globale.
DEFINIŢIE  „Cultura informaţiei presupune formarea unui ansamblu de cunoştinţe teoretice şi abilităţi practice care permit identificarea unei nevoi informaţionale, urmată de localizarea, evaluarea şi utilizarea informaţiei găsite, într-un demers de rezolvare a unei probleme, de găsire a unui răspuns şi de comunicare a informaţiei regăsite şi prelucrate, printr-un produs nou, cu valoare adăugată”. Dr.Hermina G.B.Anghelescu ,School of Library &Information Science Wayne State University Detroit, Michigan
CULTURII INFORMAŢIEI: DIRECŢII PRINCIPALE  Formarea culturii informaţiei este un proces complex, care cuprinde următoarele direcţii:  Dezvoltarea colecţiilor şi asigurarea accesului liber la informaţii;  Cercetarea sistematică, în dinamică, a necesităţilor informaţionale ale utilizatorilor , în special pentru procesele de cunoaştere şi instruire ;  Crearea condiţiilor confortabile pentru satisfacerea intereselor de informare şi documentare a consumatorilor;  Perfecţionarea activităţilor de optimizare a competenţelor bibliografice , de utilizare a calculatoarelor şi navigare în spaţiile informaţionale ;  Promovarea şi marketingul serviciilor informaţionale ale bibliotecii pentru utilizatori,
CULTURA INFORMAŢIEI LA BIBLIOTECA UNIVERSITARĂ BĂLŢEANĂ  Biblioteca Universităţii de la Bălţi are o bogată experienţă în domeniul educaţiei utilizatorilor săi.  Prin dubla misiune de formare a culturii informaţiei şi prin statutul de instituţie infobibliotecară (colecţii, infrastructura, resurse, softuri, baze de date) Biblioteca organizează şi promovează programe strategice moderne pentru susţinerea educaţiei permanente. Biblioteca Ştiinţifică: Cartea de vizită Păstrătoare de cunoştinţe - colecţi: 1 015 920  Sursă de informaţii pe diverse formate - Catalogul Electronic: 340 000 înregistrări bibliografice - 68% din toate titlurile
 60 bibliotecari experţi în domeniul informaţiei  Spaţiu pentru socializarea cunoştinţelor - 4 săli de împrumut la domiciliu , 12 săli de lectură, inclusiv Mediateca, Centrul de Documentare a ONU, EUi; Filiala Bibliotecii Goethe; Punctul de Informare a Biroului Consiliului Europei ; Biblioteca Depozitară Regională a Băncii Mondiale; Punctul de Informare Documentare NATO; Fondul WILHELMI; Fondul AGEPI, Institutul Cultural Român
 Centru, unde bibliotecarul este expert în domeniul informaţiei – Împrumuturi 1 233 830  Instituţie care dispune de spaţiu pentru desfăşurarea activităţilor de instruire – Intrări - 510 425, Vizite virtuale - 68 736, manifestări culturale, lansări de carte, ore publice etc.  Locul unde se poate obţine consultaţii şi referinţe informaţionale de la specialişti – cereri de informare – 30 020  Punct de acces la Internet, în lumea informaţiei – site, blog, wikipedia, reţele sociale (Facebook, Twitter, YouTube, Fickr, ݺߣshare, Calameo, Coogle+)
ANGAJAMENTUL INSTITUŢIONAL  Managerii instituţiei bibliotecare de comun acord cu cadrele didactice au făcut eforturi considerabile şi au manifestat insistenţă în vederea promovării ideii CI fără să aştepte modele şi indicaţii speciale pentru această activitate.  De la simpla promovare a cunoştinţelor bibliotecar –bibliografice în manieră tradiţională realizată în anii 1968 – 1990, aliniindu-ne la experienţa bibliotecilor din Europa (Germania -1960; Polonia - 1963; Ungaria - 1966, Rusia -1966) bibliotecarii universitari au trecut la instruirea programată modernizată a utilizatorilor odată cu începerea procesului de informatizare.
CURSUL BAZELE CULTURII INFORMAŢIONALE CURRICULUM VITAE o Implementare: anul de studiu 2003/2004 în baza curriculumului recomandat prin hotărîrea nr.1/9 din 8.11.2002 Colegiul Ministerului Educaţiei(Buletin informativ / Ministerul Educaţiei al Republica Moldova.- nr.3.- P. 115-120).  Cultura informaţiei este integrată în conţinutul, structura şi ordinea consecutivă a curriculumului naţional.  Acţiuni de informare şi convingere a conducătorilor instituţiei rectoratului, decanilor facultăţilor, şefilor de catedre în valoarea şi utilitatea programului privind cultura informaţiei ( Senat, Consiliul Facultăţilor, comunicări la şedinţe, la zile ale Catedrelor )
 Decizia Senatului Universitar (şedinţa din 14.05 2003) şi prin ordinul Rectorului nr. 05-659 din 18.12.2003 Formarea culturii informaţionale a studenţilor şi informatizarea procesului de învăţămînt în universitate.  A fost aprobat cursul respectiv Elena Harconiţa, director în volum de 30 de ore (16 ore- în semestrul I, 14 ore , anul II- IV ) în cadrul cursului de Informatică aplicată ( 62 ore) (Buletinul Rectoratului , 2003, nr.1, iunie-august, p.4).
Elena Harconita: Eficienţa parteneriatului bibliotecar-utilizator în formarea culturii informaţiei
 Anul 2007 - Cursul Bazele Culturii Informaţionale este reorganizat în Modulul 1, parte componentă a disciplinei Tehnologii informaţionale şi comunicaţionale (TIC), Catedra Electronică şi Informatică, alcătuit din 8 module (Conceptele de bază ale Tehnologiei Informaţiei şi Sistemului de calcul; Sisteme de operare; Procesarea textelor; Baze de date; Calcul tabelar; Prezentări; Internet şi poşta electronică - 60 ore, 5 credite).  A fost elaborat şi editat Manualul Bazele Culturii Informaţionale http://libruniv.usb.md/publicatie/cultinf/ghid.pdf;  Odată cu aderarea R. Moldova la procesul de la Bologna, numărul de ore a fost redus de la 30 la 12 ore.
 Credite: 24 ore (anul 1, semestrul 1), seminare -12, ore de lucru independent - 12 , credite– 1, evaluare - lucrăre practică.  Destinaţie: studenţilor anului I de la toate facultăţile (la secţia zi şi cu frecvenţă redusă); elevilor Colegiului, Liceului Pedagogic Ion Creangă.  Teme: Internet în biblioteci; Pagini WEB; Instrumente de informare privind resursele informaţionale şi documentare; Aspecte informativ- bibliografice ale studiului ştiinţific etc.
 Suport didactic:  Textele lecţiilor (format Power Point);  Manualul Bazele Culturii Informaţionale (editat în anul 2007);  Curriculumul cursului universitar Tehnologii Informaţionale şi Comunicaţionale (edita în anul 2008) - disponibil pe Internet, Biblioteca Digitală şi în colecţia Cultura Informaţiei pe siteul Bibliotecii.
 Evaluări: curente/ sumative (sarcini practice, exerciţii individuale şi în grup, teste)  Formatori: colaboratorii Bibliotecii Ştiinţifice, asistenţi universitari ai Catedrei Electronică şi Informatică  Spaţii de curs: Mediateca, Sala de conferinţe, Sala de Cataloage, sala de curs PowerPoint
STATISTICI 5,000 4,750 4,500 4,150 3,875 4,000 3,500 3,000 2,700 2,394 2,500 2,094 1,644 2,000 1,500 1,500 1,296 1,387 1,471 1,500 1,260 948 904 190 1,000 602 582 572 155 166 110 Grupe 500 17 96 89 13 56 13 10 12 12 12 55 8 55 10 Studenţi 0 10 10 10 10 10 10 10 10 10 Ore 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 Bibliotecari  Începînd cu anii 2003 - 2012 de la instituţionalizarea cursului, 10-17 formatori-bibliotecari au promovat:  9 308 ore de instruire  în 971 grupe  la 8 facultăţi, 1 liceu, 1 colegiu  pentru 24 281 studenţi (secţia zi /cu frecvenţa redusă)
ALTE ACTIVITĂŢI ÎN VEDEREA CULTUVĂRII CULTURII INFORMAŢIEI  Firma şi programul Bibliotecii  Informaţia vizuală - Informaţii pe Breviar şi TeleInformaţii  Organizarea colecţiilor din accesul deschis
 Expoziţii informative / tematice - anual peste 400  Reviste bibliografice - 150  Consultaţii - 4 mii  Referinţe tradiţionale / electronice - 30 mii
 Programul Licențiatului/ Masterandului/ Doctorandului  Zilele Informării  Zilele Catedrei  Programul Noul Utilizator
 Excursii prin Bibliotecă  Ghiduri de orientare în spaţiile Bibliotecii  Ghiduri metodice/ Tutoriale on-line  Servicii bibliotecare în Mediatecă, săli de lectură, alte subdiviziuni, care presupun nu numai lucrul cu cartea, dar şi cu computerul  Colecţia Cultura Informaţiei
DIALOG BIBLIOTECAR - UTILIZATOR  Forma de comunicare prin dialog între bibliotecar şi utilizator este una din cele mai eficiente modalităţi de conlucrare şi educare reciprocă.  Cultura informaţiei utilizatorilor depinde în mare măsură de cultura respectivă a bibliotecilor, cu care are fericirea să contacteze primul.
AUTOINSTRUIREA BIBLIOTECARILOR Bibliotecarul ca “agent al schimbării” în sfera culturii informaţiei trebuie :  să dezvolte propriile abilităţi de cultură a informaţiei  să fie responsabil pentru propria instruire şi abilităţile tehnologice  să participe la formarea continuă – formă importantă de familiarizare cu concepte noi şi dobândirea de noi abilităţi  să participe în activitatea organizaţiilor profesionale şi conferinţe  să studieze literatura tehnologică
FORMAREA PROFESIONALĂ INSTITUŢIONALĂ  Una din condiţiile prioritare a pregătirii profesionale este cunoaşterea şi utilizarea calculatorului.  Bibliotecarul a devenit un navigator al reţelelor informaţionale, iar prin activitatea profesională el creează o nouă infrastructură informaţională.  Sistemul informaţional – bibliografic al bibliotecii s-a modernizat şi a devenit mult mai flexibil, fiind alcătuit nu numai din cataloage tradiţionale şi resurse de referinţe tipărite, ci şi din cataloagele electronice, bazele de date, Internetul.
 Cultura informaţiei bibliotecarului este o trăsătură inerentă specialistului de astăzi.  Biblioteca Universităţii asigură formarea profesională prin diverse forme şi mijloace, deţine o politică de dezvoltare profesională divizată pe 4 nivele de pregătire:  Şcoala Noului Angajat  Programul de formare profesională continuă  Program de autoinstruire  Comunicare profesională
PROGRAMUL DE FORMARE PROFESIONALĂ CONTINUĂ  Acţiuni de instruire – anual circa 30 / 4 500 ore/ 5 % din bugetul orelor de lucru.  Forme/metode:  Ore de profesionalizare (traininguri, worksho puri, prelegeri, practi cum-uri, prezentări)
 Ora Bibliografiei  Ora Bibliotecarului
 Participarea la stagii de formare naționale / internaționale  Participare la reuniuni/ Cluburi profesionale (BIBLIOTECA MOV, BIBLIOARTIS, BI BLIOSPIRITUS)
Proiecte Revista de specialitate Confluenţe Biblilogice  Scop: instrument de informare, formare intelectuală a bibliotecarilor, promovare a imaginii bibliotecii  Anul inaugurării: 2005  Director publicaţie: Elena Harconiţă  Rubrici: Raftul de sus,Filmul colecţiei, Formare profesională, Strategii ale colaborării, Carte de vizită, Dialog continuu, Oportunităţi moderne, Bibliomesager , Pagini de istorie, Via Europa etc.  Periodicitate: trimestrial  Format: revistă trad./ on-line http://libruniv.usb
Anul Biblioteca 2.0 Utilizatorul 2.0 Scop: Dezvoltarea competenţelor tehnologice (creare blog, microblog, profiluri pe reţele sociale profesionale, colectarea/ partajarea conţinuturilor educaţionale on-line) Realizare: comunicarea cu utilizatorii: Siteul - blogul Bibliotecii - blogul subdiviziunii, blogul bibliotecarului BŞU, pe reţele sociale (Facebook – Flikr – YouTube – ݺߣshare – Twitter – Google+, - Calameo)
 Module: 5 (Informare, Tehnologii, Comunicare, Management, Alt e cunoştinţe)  Orientare: Aplicarea Euroreferenţialului privind competentele profesioniştilor europeni în domeniul informării http://www.bmms.ro/conţinut/doc/p13_Euroref.pdf (treizeci şi trei de domenii de competenţă repartizate în cinci grupe şi douăzeci de aptitudini principale pe care trebuie să le dețină un specialist bibliotecar);  Recomandările Consiliului ALA (Asociaţia Bibliotecarilor Americani) „Competenţele de bază în biblioteconomie” aprobate şi adoptate ca politică la 27 ianuarie 2009.
 Formatori: angajaţii Biblioteci, invitaţi experţi în domeniu  Axarea pe competenţe: Internet, Web 2.0, Biblioteca 2.0, Utilizatorul 2.0
 Abilităţi dobîndite: creare blog, microblog, profiluri pe reţele sociale, colectarea, partajarea conţinuturilor educaţionale on-line  Impact: menţinerea capacităţilor de experţi de informaţii 2.0, specialişti în domeniul tehnologiilor de digitizare, promotorii culturii informaţiei, managerul şi marketolugul mediului bibliotecar informaţional.
CONCLUZII  Cultura informaţiei bibliotecarului este completată de etica informaţiei, comportamentul informaţional, competenţa informaţonală, cunoştinţele şi dexterităţile de muncă cu PC; mijloace şi metode de conservare a documentelor, posibilităţi de realizare creativă a proiectelor privind informatizarea proceselor bibliotecare.  Cu cît mai inalt este nivelul culturii informaţiei colaboratorilor Bibliotecii , cu atît mai calitativ va îndeplini Biblioteca sarcinile şi obiectivele propuse.  Instruirea în vederea formării CI este un proces continuu, numai permanenta grijă a managerilor pentru instruirea personalului şi exigenţa calităţii muncii poate aduce rezultatele mult aşteptate.
CONTACT Elena Lina Elena Harconița, direct Mihaluţa, direct Stratan, şef or or adjunct serviciu • tel./fax: (0231) • tel.: (0231) • tel.: (0231) 52445 52435 52427 • e-mail: • e-mail: • e-mail: elena.harconit aculina12@m elena.stratan1 a@mail.ru ail.ru @gmail.com • http://twitter.c om/elenastrat an

More Related Content

Elena Harconita: Eficienţa parteneriatului bibliotecar-utilizator în formarea culturii informaţiei

  • 1. UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA DEPARTAMENTUL INFORMAŢIONAL BIBLIOTECONOMIC Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat “Alecu Russo” din Bălţi Symposia Investigatio Bibliotheca, ediţia a 4-a 2 februarie 2012, joi Biblioteca Universitară şi implementarea Principiilor Spaţiului European al Învăţământului Superior: resurse documentare, servicii şi produse informaţionale, cultura informaţiei EFICIENŢA PARTENERIATULUI BIBLIOTECAR-UTILIZATOR ÎN FORMAREA CULTURII INFORMAŢIEI Elena Harconiţa, Lina Mihaluţa, Elena Stratan, Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi e-mail: librunivusb@gmail.com
  • 2. MOTTO  “Competenţele informaţionale constituie factorul cheie în educaţia pe parcursul întregii vieţi. Acestea sunt primul pas pe calea realizării scopurilor educaţionale. ...Bibliotecarii trebuie să înveţe să joace rolul principal în asigurarea informaţiei. Folosind capacităţile lor creative şi posibilităţile profesionale şi sprijinindu-se pe programe integrate în cursurile de instruire, bibliotecarii trebuie să contribuie activ la procesul educaţional, ajutând studenţii în aspiraţiile lor de acumulare şi perfecţionare, de cultivare a deprinderilor şi abilităţilor, cunoştinţelor şi valorilor, necesare pentru a continua studierea pe parcursul întregii vieţi”. Lau, Jesús. Linii directoare privind cultura informaţiei şi instruirea de-a lungul întregii vieţi, 2010
  • 3. ARGUMENT  Informatizarea, noile tehnologii informaţionale şi comunicaţionale au influenţat puternic asupra creşterii importanţei formării Culturii Informaţiei.  Cultura informaţiei constituie un aşa nivel de pregătire informaţională, care îi permite individului nu numai să se orienteze liber în spaţiile informaţionale, dar şi să participe activ la formarea şi transformarea lor, la crearea noilor contacte informaţionale.  Bibliotecile constituie componenta organică a mediului de resurse informaţionale, la care se adaugă astăzi computerile, softurile, resursele multimedia şi posibilitatea de conectare la reţelele internaţionale cu numeroasele resurse informaţionale globale.
  • 4. DEFINIŢIE  „Cultura informaţiei presupune formarea unui ansamblu de cunoştinţe teoretice şi abilităţi practice care permit identificarea unei nevoi informaţionale, urmată de localizarea, evaluarea şi utilizarea informaţiei găsite, într-un demers de rezolvare a unei probleme, de găsire a unui răspuns şi de comunicare a informaţiei regăsite şi prelucrate, printr-un produs nou, cu valoare adăugată”. Dr.Hermina G.B.Anghelescu ,School of Library &Information Science Wayne State University Detroit, Michigan
  • 5. CULTURII INFORMAŢIEI: DIRECŢII PRINCIPALE  Formarea culturii informaţiei este un proces complex, care cuprinde următoarele direcţii:  Dezvoltarea colecţiilor şi asigurarea accesului liber la informaţii;  Cercetarea sistematică, în dinamică, a necesităţilor informaţionale ale utilizatorilor , în special pentru procesele de cunoaştere şi instruire ;  Crearea condiţiilor confortabile pentru satisfacerea intereselor de informare şi documentare a consumatorilor;  Perfecţionarea activităţilor de optimizare a competenţelor bibliografice , de utilizare a calculatoarelor şi navigare în spaţiile informaţionale ;  Promovarea şi marketingul serviciilor informaţionale ale bibliotecii pentru utilizatori,
  • 6. CULTURA INFORMAŢIEI LA BIBLIOTECA UNIVERSITARĂ BĂLŢEANĂ  Biblioteca Universităţii de la Bălţi are o bogată experienţă în domeniul educaţiei utilizatorilor săi.  Prin dubla misiune de formare a culturii informaţiei şi prin statutul de instituţie infobibliotecară (colecţii, infrastructura, resurse, softuri, baze de date) Biblioteca organizează şi promovează programe strategice moderne pentru susţinerea educaţiei permanente. Biblioteca Ştiinţifică: Cartea de vizită Păstrătoare de cunoştinţe - colecţi: 1 015 920  Sursă de informaţii pe diverse formate - Catalogul Electronic: 340 000 înregistrări bibliografice - 68% din toate titlurile
  • 7.  60 bibliotecari experţi în domeniul informaţiei  Spaţiu pentru socializarea cunoştinţelor - 4 săli de împrumut la domiciliu , 12 săli de lectură, inclusiv Mediateca, Centrul de Documentare a ONU, EUi; Filiala Bibliotecii Goethe; Punctul de Informare a Biroului Consiliului Europei ; Biblioteca Depozitară Regională a Băncii Mondiale; Punctul de Informare Documentare NATO; Fondul WILHELMI; Fondul AGEPI, Institutul Cultural Român
  • 8.  Centru, unde bibliotecarul este expert în domeniul informaţiei – Împrumuturi 1 233 830  Instituţie care dispune de spaţiu pentru desfăşurarea activităţilor de instruire – Intrări - 510 425, Vizite virtuale - 68 736, manifestări culturale, lansări de carte, ore publice etc.  Locul unde se poate obţine consultaţii şi referinţe informaţionale de la specialişti – cereri de informare – 30 020  Punct de acces la Internet, în lumea informaţiei – site, blog, wikipedia, reţele sociale (Facebook, Twitter, YouTube, Fickr, ݺߣshare, Calameo, Coogle+)
  • 9. ANGAJAMENTUL INSTITUŢIONAL  Managerii instituţiei bibliotecare de comun acord cu cadrele didactice au făcut eforturi considerabile şi au manifestat insistenţă în vederea promovării ideii CI fără să aştepte modele şi indicaţii speciale pentru această activitate.  De la simpla promovare a cunoştinţelor bibliotecar –bibliografice în manieră tradiţională realizată în anii 1968 – 1990, aliniindu-ne la experienţa bibliotecilor din Europa (Germania -1960; Polonia - 1963; Ungaria - 1966, Rusia -1966) bibliotecarii universitari au trecut la instruirea programată modernizată a utilizatorilor odată cu începerea procesului de informatizare.
  • 10. CURSUL BAZELE CULTURII INFORMAŢIONALE CURRICULUM VITAE o Implementare: anul de studiu 2003/2004 în baza curriculumului recomandat prin hotărîrea nr.1/9 din 8.11.2002 Colegiul Ministerului Educaţiei(Buletin informativ / Ministerul Educaţiei al Republica Moldova.- nr.3.- P. 115-120).  Cultura informaţiei este integrată în conţinutul, structura şi ordinea consecutivă a curriculumului naţional.  Acţiuni de informare şi convingere a conducătorilor instituţiei rectoratului, decanilor facultăţilor, şefilor de catedre în valoarea şi utilitatea programului privind cultura informaţiei ( Senat, Consiliul Facultăţilor, comunicări la şedinţe, la zile ale Catedrelor )
  • 11.  Decizia Senatului Universitar (şedinţa din 14.05 2003) şi prin ordinul Rectorului nr. 05-659 din 18.12.2003 Formarea culturii informaţionale a studenţilor şi informatizarea procesului de învăţămînt în universitate.  A fost aprobat cursul respectiv Elena Harconiţa, director în volum de 30 de ore (16 ore- în semestrul I, 14 ore , anul II- IV ) în cadrul cursului de Informatică aplicată ( 62 ore) (Buletinul Rectoratului , 2003, nr.1, iunie-august, p.4).
  • 13.  Anul 2007 - Cursul Bazele Culturii Informaţionale este reorganizat în Modulul 1, parte componentă a disciplinei Tehnologii informaţionale şi comunicaţionale (TIC), Catedra Electronică şi Informatică, alcătuit din 8 module (Conceptele de bază ale Tehnologiei Informaţiei şi Sistemului de calcul; Sisteme de operare; Procesarea textelor; Baze de date; Calcul tabelar; Prezentări; Internet şi poşta electronică - 60 ore, 5 credite).  A fost elaborat şi editat Manualul Bazele Culturii Informaţionale http://libruniv.usb.md/publicatie/cultinf/ghid.pdf;  Odată cu aderarea R. Moldova la procesul de la Bologna, numărul de ore a fost redus de la 30 la 12 ore.
  • 14. Credite: 24 ore (anul 1, semestrul 1), seminare -12, ore de lucru independent - 12 , credite– 1, evaluare - lucrăre practică.  Destinaţie: studenţilor anului I de la toate facultăţile (la secţia zi şi cu frecvenţă redusă); elevilor Colegiului, Liceului Pedagogic Ion Creangă.  Teme: Internet în biblioteci; Pagini WEB; Instrumente de informare privind resursele informaţionale şi documentare; Aspecte informativ- bibliografice ale studiului ştiinţific etc.
  • 15. Suport didactic:  Textele lecţiilor (format Power Point);  Manualul Bazele Culturii Informaţionale (editat în anul 2007);  Curriculumul cursului universitar Tehnologii Informaţionale şi Comunicaţionale (edita în anul 2008) - disponibil pe Internet, Biblioteca Digitală şi în colecţia Cultura Informaţiei pe siteul Bibliotecii.
  • 16.  Evaluări: curente/ sumative (sarcini practice, exerciţii individuale şi în grup, teste)  Formatori: colaboratorii Bibliotecii Ştiinţifice, asistenţi universitari ai Catedrei Electronică şi Informatică  Spaţii de curs: Mediateca, Sala de conferinţe, Sala de Cataloage, sala de curs PowerPoint
  • 17. STATISTICI 5,000 4,750 4,500 4,150 3,875 4,000 3,500 3,000 2,700 2,394 2,500 2,094 1,644 2,000 1,500 1,500 1,296 1,387 1,471 1,500 1,260 948 904 190 1,000 602 582 572 155 166 110 Grupe 500 17 96 89 13 56 13 10 12 12 12 55 8 55 10 Studenţi 0 10 10 10 10 10 10 10 10 10 Ore 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 Bibliotecari  Începînd cu anii 2003 - 2012 de la instituţionalizarea cursului, 10-17 formatori-bibliotecari au promovat:  9 308 ore de instruire  în 971 grupe  la 8 facultăţi, 1 liceu, 1 colegiu  pentru 24 281 studenţi (secţia zi /cu frecvenţa redusă)
  • 18. ALTE ACTIVITĂŢI ÎN VEDEREA CULTUVĂRII CULTURII INFORMAŢIEI  Firma şi programul Bibliotecii  Informaţia vizuală - Informaţii pe Breviar şi TeleInformaţii  Organizarea colecţiilor din accesul deschis
  • 19. Expoziţii informative / tematice - anual peste 400  Reviste bibliografice - 150  Consultaţii - 4 mii  Referinţe tradiţionale / electronice - 30 mii
  • 20. Programul Licențiatului/ Masterandului/ Doctorandului  Zilele Informării  Zilele Catedrei  Programul Noul Utilizator
  • 21. Excursii prin Bibliotecă  Ghiduri de orientare în spaţiile Bibliotecii  Ghiduri metodice/ Tutoriale on-line  Servicii bibliotecare în Mediatecă, săli de lectură, alte subdiviziuni, care presupun nu numai lucrul cu cartea, dar şi cu computerul  Colecţia Cultura Informaţiei
  • 22. DIALOG BIBLIOTECAR - UTILIZATOR  Forma de comunicare prin dialog între bibliotecar şi utilizator este una din cele mai eficiente modalităţi de conlucrare şi educare reciprocă.  Cultura informaţiei utilizatorilor depinde în mare măsură de cultura respectivă a bibliotecilor, cu care are fericirea să contacteze primul.
  • 23. AUTOINSTRUIREA BIBLIOTECARILOR Bibliotecarul ca “agent al schimbării” în sfera culturii informaţiei trebuie :  să dezvolte propriile abilităţi de cultură a informaţiei  să fie responsabil pentru propria instruire şi abilităţile tehnologice  să participe la formarea continuă – formă importantă de familiarizare cu concepte noi şi dobândirea de noi abilităţi  să participe în activitatea organizaţiilor profesionale şi conferinţe  să studieze literatura tehnologică
  • 24. FORMAREA PROFESIONALĂ INSTITUŢIONALĂ  Una din condiţiile prioritare a pregătirii profesionale este cunoaşterea şi utilizarea calculatorului.  Bibliotecarul a devenit un navigator al reţelelor informaţionale, iar prin activitatea profesională el creează o nouă infrastructură informaţională.  Sistemul informaţional – bibliografic al bibliotecii s-a modernizat şi a devenit mult mai flexibil, fiind alcătuit nu numai din cataloage tradiţionale şi resurse de referinţe tipărite, ci şi din cataloagele electronice, bazele de date, Internetul.
  • 25. Cultura informaţiei bibliotecarului este o trăsătură inerentă specialistului de astăzi.  Biblioteca Universităţii asigură formarea profesională prin diverse forme şi mijloace, deţine o politică de dezvoltare profesională divizată pe 4 nivele de pregătire:  Şcoala Noului Angajat  Programul de formare profesională continuă  Program de autoinstruire  Comunicare profesională
  • 26. PROGRAMUL DE FORMARE PROFESIONALĂ CONTINUĂ  Acţiuni de instruire – anual circa 30 / 4 500 ore/ 5 % din bugetul orelor de lucru.  Forme/metode:  Ore de profesionalizare (traininguri, worksho puri, prelegeri, practi cum-uri, prezentări)
  • 27. Ora Bibliografiei  Ora Bibliotecarului
  • 28. Participarea la stagii de formare naționale / internaționale  Participare la reuniuni/ Cluburi profesionale (BIBLIOTECA MOV, BIBLIOARTIS, BI BLIOSPIRITUS)
  • 29. Proiecte Revista de specialitate Confluenţe Biblilogice  Scop: instrument de informare, formare intelectuală a bibliotecarilor, promovare a imaginii bibliotecii  Anul inaugurării: 2005  Director publicaţie: Elena Harconiţă  Rubrici: Raftul de sus,Filmul colecţiei, Formare profesională, Strategii ale colaborării, Carte de vizită, Dialog continuu, Oportunităţi moderne, Bibliomesager , Pagini de istorie, Via Europa etc.  Periodicitate: trimestrial  Format: revistă trad./ on-line http://libruniv.usb
  • 30. Anul Biblioteca 2.0 Utilizatorul 2.0 Scop: Dezvoltarea competenţelor tehnologice (creare blog, microblog, profiluri pe reţele sociale profesionale, colectarea/ partajarea conţinuturilor educaţionale on-line) Realizare: comunicarea cu utilizatorii: Siteul - blogul Bibliotecii - blogul subdiviziunii, blogul bibliotecarului BŞU, pe reţele sociale (Facebook – Flikr – YouTube – ݺߣshare – Twitter – Google+, - Calameo)
  • 31.  Module: 5 (Informare, Tehnologii, Comunicare, Management, Alt e cunoştinţe)  Orientare: Aplicarea Euroreferenţialului privind competentele profesioniştilor europeni în domeniul informării http://www.bmms.ro/conţinut/doc/p13_Euroref.pdf (treizeci şi trei de domenii de competenţă repartizate în cinci grupe şi douăzeci de aptitudini principale pe care trebuie să le dețină un specialist bibliotecar);  Recomandările Consiliului ALA (Asociaţia Bibliotecarilor Americani) „Competenţele de bază în biblioteconomie” aprobate şi adoptate ca politică la 27 ianuarie 2009.
  • 32. Formatori: angajaţii Biblioteci, invitaţi experţi în domeniu  Axarea pe competenţe: Internet, Web 2.0, Biblioteca 2.0, Utilizatorul 2.0
  • 33.  Abilităţi dobîndite: creare blog, microblog, profiluri pe reţele sociale, colectarea, partajarea conţinuturilor educaţionale on-line  Impact: menţinerea capacităţilor de experţi de informaţii 2.0, specialişti în domeniul tehnologiilor de digitizare, promotorii culturii informaţiei, managerul şi marketolugul mediului bibliotecar informaţional.
  • 34. CONCLUZII  Cultura informaţiei bibliotecarului este completată de etica informaţiei, comportamentul informaţional, competenţa informaţonală, cunoştinţele şi dexterităţile de muncă cu PC; mijloace şi metode de conservare a documentelor, posibilităţi de realizare creativă a proiectelor privind informatizarea proceselor bibliotecare.  Cu cît mai inalt este nivelul culturii informaţiei colaboratorilor Bibliotecii , cu atît mai calitativ va îndeplini Biblioteca sarcinile şi obiectivele propuse.  Instruirea în vederea formării CI este un proces continuu, numai permanenta grijă a managerilor pentru instruirea personalului şi exigenţa calităţii muncii poate aduce rezultatele mult aşteptate.
  • 35. CONTACT Elena Lina Elena Harconița, direct Mihaluţa, direct Stratan, şef or or adjunct serviciu • tel./fax: (0231) • tel.: (0231) • tel.: (0231) 52445 52435 52427 • e-mail: • e-mail: • e-mail: elena.harconit aculina12@m elena.stratan1 a@mail.ru ail.ru @gmail.com • http://twitter.c om/elenastrat an