ºÝºÝߣ

ºÝºÝߣShare a Scribd company logo
Hemoragiile - Optional Biologie
Ce este o hemoragie?
• Scurgerea abundentă de sânge, internă
sau externă, în urma ruperii sau tăierii
peretelui unui vas sangvin poartă numele
de hemoragie sau hemoree. Hemoragia
este cauzată de lezarea integrită iiț
vasului, provocată de o traumă, liza
purulentă a peretelui vascular, dereglarea
chimizmului sangvin.
Tipuri de hemoragii!
• a) Hemoragiile externe — în care sângele se scurge în afara organismului datorită
sec ionării unor vase de sânge. În func ie de vasele care au fost sec ionate, putemț ț ț
deosebi:
• hemoragii arteriale, în care sângele, de o culoare ro u-aprins, â ne te într-un jet sacadat,ș ț ș ș
în acela i ritm cu pulsa iile inimii;ș ț
• hemoragii venoase, în care sângele, având o culoare ro u închis, curge lin, continuu;ș
• hemoragii capilare, în care curgerea sângelui se observă pe toată suprafa a rănii, având oț
intensitate redusă.
• b) Hemoragiile interne — în care sângele care curge rămâne în interiorul organismului
(ex.: în cavitatea abdominală etc.). O categorie deosebită o pot forma hemoragiile interne
exteriorizate, în care sângele ajunge în afara corpului după ce a trecut printr-o cavitate
naturală care face comunicarea organismului cu exteriorul. În cadrul hemoragiilor
exteriorizate putem cuprinde: epistaxisul (curgerea sângelui din nas), otoragia (curgerea
sângelui din urechi), hematemeza (vărsăturile cu sânge), hemoptizia (tusea urmată de
eliminări de sânge din plămâni), hematuria (eliminarea de sânge prin urină), melena
(eliminarea de sânge prin scaun, situa ie în care fecalele capătă o culoare neagră,ț
lucioase) i enterohemoragia (hemoragia intestinală).ș
Hemoragie la un deget! Hemoragie subconjunctivală la 48
de ore după sângerare
Cum distingem hemoragiile?
• În func ie de cantitatea de sânge pierdută, putem distinge:ț
• hemoragii mari, mortale, când se pierde mai mult de jumătate din
cantitatea totală de sânge;
• hemoragii mijlocii, când se pierde 1/3 din cantitatea totală de sânge;
• hemoragii mici, când se pierde o cantitate de 500-600 ml de sânge.
Epistaxisul
• Epistaxisul sau rinoragia este un accident obi nuit, mai ales la copii i poateș ș
fi tratat foarte simplu. Apare de obicei ca rezultat al unor mici traumatisme
cauzate de scobirea în nas sau suflarea nasului. Poate apărea i în urma uneiș
infec ii a mucoasei care determină uscare i apari ia de cruste. Epistaxisulț ș ț
este rareori serios, dar ocazional poate fi amenin ător de via ă, în special laț ț
persoanele în vârstă. Apare mai frecvent la persoanele care iau aspirină,
anticoagulante (medicamente care împiedică coagularea sângelui in vase)
sau la pacien ii cu boli hematologice.Dacă epistaxisul apare frecvent (mai desț
de o dată pe săptămână) poate fi un indiciu al unei alte probleme de sănătate,
cum ar fi hipertensiunea arterială. Se recomandă consultarea medicului de
familie pentru măsurarea tensiunii arteriale i prescrierea unui tratamentș
potrivit. De asemenea, medicul poate preciza dacă medicamentele pe care le
ia pacientul pot determina apari ia epistaxisului. Dacă se suspectează oț
problemă mai serioasă, se recomandă consultarea unui medic ORL pentru
efectuarea unor teste suplimentare.
Hemoragiile - Optional Biologie

More Related Content

Hemoragiile - Optional Biologie

  • 2. Ce este o hemoragie? • Scurgerea abundentă de sânge, internă sau externă, în urma ruperii sau tăierii peretelui unui vas sangvin poartă numele de hemoragie sau hemoree. Hemoragia este cauzată de lezarea integrită iiÈ› vasului, provocată de o traumă, liza purulentă a peretelui vascular, dereglarea chimizmului sangvin.
  • 3. Tipuri de hemoragii! • a) Hemoragiile externe — în care sângele se scurge în afara organismului datorită sec ionării unor vase de sânge. ÃŽn func ie de vasele care au fost sec ionate, putemÈ› È› È› deosebi: • hemoragii arteriale, în care sângele, de o culoare ro u-aprins, â ne te într-un jet sacadat,È™ È› È™ È™ în acela i ritm cu pulsa iile inimii;È™ È› • hemoragii venoase, în care sângele, având o culoare ro u închis, curge lin, continuu;È™ • hemoragii capilare, în care curgerea sângelui se observă pe toată suprafa a rănii, având oÈ› intensitate redusă. • b) Hemoragiile interne — în care sângele care curge rămâne în interiorul organismului (ex.: în cavitatea abdominală etc.). O categorie deosebită o pot forma hemoragiile interne exteriorizate, în care sângele ajunge în afara corpului după ce a trecut printr-o cavitate naturală care face comunicarea organismului cu exteriorul. ÃŽn cadrul hemoragiilor exteriorizate putem cuprinde: epistaxisul (curgerea sângelui din nas), otoragia (curgerea sângelui din urechi), hematemeza (vărsăturile cu sânge), hemoptizia (tusea urmată de eliminări de sânge din plămâni), hematuria (eliminarea de sânge prin urină), melena (eliminarea de sânge prin scaun, situa ie în care fecalele capătă o culoare neagră,È› lucioase) i enterohemoragia (hemoragia intestinală).È™
  • 4. Hemoragie la un deget! Hemoragie subconjunctivală la 48 de ore după sângerare
  • 5. Cum distingem hemoragiile? • ÃŽn func ie de cantitatea de sânge pierdută, putem distinge:È› • hemoragii mari, mortale, când se pierde mai mult de jumătate din cantitatea totală de sânge; • hemoragii mijlocii, când se pierde 1/3 din cantitatea totală de sânge; • hemoragii mici, când se pierde o cantitate de 500-600 ml de sânge.
  • 6. Epistaxisul • Epistaxisul sau rinoragia este un accident obi nuit, mai ales la copii i poateÈ™ È™ fi tratat foarte simplu. Apare de obicei ca rezultat al unor mici traumatisme cauzate de scobirea în nas sau suflarea nasului. Poate apărea i în urma uneiÈ™ infec ii a mucoasei care determină uscare i apari ia de cruste. EpistaxisulÈ› È™ È› este rareori serios, dar ocazional poate fi amenin ător de via ă, în special laÈ› È› persoanele în vârstă. Apare mai frecvent la persoanele care iau aspirină, anticoagulante (medicamente care împiedică coagularea sângelui in vase) sau la pacien ii cu boli hematologice.Dacă epistaxisul apare frecvent (mai desÈ› de o dată pe săptămână) poate fi un indiciu al unei alte probleme de sănătate, cum ar fi hipertensiunea arterială. Se recomandă consultarea medicului de familie pentru măsurarea tensiunii arteriale i prescrierea unui tratamentÈ™ potrivit. De asemenea, medicul poate preciza dacă medicamentele pe care le ia pacientul pot determina apari ia epistaxisului. Dacă se suspectează oÈ› problemă mai serioasă, se recomandă consultarea unui medic ORL pentru efectuarea unor teste suplimentare.