際際滷

際際滷Share a Scribd company logo

Importanta marilor clasici

Download as PPTX, PDF
Bianca Pavel
Bianca Pavel

Epoca Marilor clasici. Caragiale,Eminescu,Creanga,Slavici. Intrducere,criticismul junimist,Titu Maiorescu.

1 of 49
Diversivitate tematica,stilistica si de viziune in opera marilor clasici: Eminescu Creanga Caragiale Slavici Oane Floarea Pavel Bianca Niculita Iulia
Epoca Marilor Clasici Epoca ce urmeaz, a lui Eminescu, Caragiale i ceilal釘i, duce cultul formei p但n la exagerare (G. Ibrileanu)
Perioada marilor clasici este perioada care a urmat dupa perioada post pasoptista, corespunzatoare epocii reformatoare a lui Alexandru Ioan Cuza (18591866). Perioada marilor clasici incepe odata cu afirmarea spiritului junimist in cultura noastra, pe la mijlocul deceniului al saptelea al secolului al XIX-lea, si dureaza pana in ultimul deceniu al secolului al XIX-lea. Desi a fost o perioada relativ scurta, de aproximativ trei decenii, perioada marilor clasici ramane perioada cea mai importanta si cea mai valoroasa din intreaga istorie a literaturii romane. Aceasta perioada a fost numita astfel de critica nu pentru ca in aceasta perioada s-ar fi manifestat curentul clasicist. Clasicismul s-a manifestat in literatura noastra mult mai devreme, la sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea prin operele poetilor Vacaresti, Costache Conachi si Gheorghe Asachi, si a fost un curent minor.
n evolu釘ia sa, literatura rom但n a cunoscut o serie de etape fundamentale, 樽ncep但nd cu literatura popular, apogeul acestei dezvoltri fiind marcat de epoca marilor clasici c但nd pe scena vie釘ii culturale apar numeroase personalit釘i, precum Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici, Ion Creang. Multiplele prefaceri politice i social-economice marcate de Unirea Principatelor de la 1859 vor influen釘a i dezvoltarea culturii, a literaturii noastre. Stabilitatea politic, dezvoltarea rela釘iilor capitaliste, dob但ndirea independen釘ei de stat vor face posibil manifestarea uneia dintre cele mai strlucite etape ale culturii noastre. Manifest但nd un interes deosebit pentru cultura i civiliza釘ia Rom但niei, Titu Maiorescu va justifica prin scrisul su i mai ales prin cel al lui Mihai Eminescu, Ion Creang, Ion Luca Caragiale i Ioan Slavici durabilitatea acestei epoci, at但t 樽n ceea ce privete literatura c但t i existen釘a unei limbi na釘ionale consolidate i moderne. Fiindc este scrisul lui Titu Maiorescu c但t i al marilor scriitori este de o rar limpezime, robuste釘e, elevare, claritate, ceea ce-i confer
Titu Maiorescu PRIMUL NOSTRU ESTETICIAN I CRITIC LITERAR; 3. Infiin釘eaz cenaclul Junimea i scrie articole critice ( literare, culturale, de limb ); 4. MARE ORATOR 5. Este un precursor al lui E. Lovinescu, prin teoria FORMELOR FARA FOND. Obiective: INTRODUCEREA SPIRITULUI CRITIC; COMBATEREA MEDIOCRITATII 1.
Societatea Junimea si Titu Maiorescu Societatea Junimea s-a fondat la 1 martie 1863 i avea ca scop: culturalizarea maselor printr-o serie de conferin釘e numite prelec釘iuni populare; aceste conferin釘e erau sus釘inute de ctre membrii fondatori i aveau diferite teme: de religie, astronomie, folclor, filozofie. Promovarea unei literaturi na釘ionale de calitate, elaborarea unei antologii de poezie i proz rom但neasc. Pentru a deosebi literatura bun de cea proast, Titu Maiorescu a elaborat un tratat de estetic numit O cercetare critic asupra poeziei rom但ne de la 1867, care cuprindea dou capitole: Condi釘iunea material a poeziei i Condi釘iunea ideal a poeziei. Societatea Junimea mai avea ca scop: introducerea alfabetului latin, a scrierii fonetice, 樽mbog釘irea vocabularului cu neologisme i integrarea culturii rom但neti 樽n cultura universal. n anul 1867 societatea scoate i revista Convorbiri literare, o tipografie i o librrie.
Importanta marilor clasici
Cele trei perioade ale societ釘ii Junimea au fost: I. 1863-1874 are un pronun釘at caracter polemic i se manifest 樽n trei direc釘ii: limb, literatur i cultur. Deviza lor era: Intr cine vrea, iese cine poate. II. 1874-1885 edin釘ele se 釘ineau o sptm但n la Bucureti i una la Iai 樽n casa lui Vasile Pogor. Echilibrul se schimb prin mutarea unei pr釘i din Junimea; spiritul critic scade. Este cea mai prolific i bogat perioad de publicare a unora dintre capitolele literaturii rom但neti. III. 1885-1944 capt un caracter preponderent, revista 樽i pierde autoritatea. Se public mai mult literatura tiin釘ific dec但t beletristic; spiritul critic scade i 樽n 1944 se 樽nceteaz activitatea. Maiorescu a elaborat studiul de estetic i critic literar, primul de acest fel cu titlul O cercetare critic asupra poeziei rom但ne de la 1867. Aceasta avea 2 capitole: Condi釘ia material a poeziei cu care lucreaz diferite pr釘i ale artei i Condi釘ia ideal a poeziei. Maiorescu arat c 樽n poezii pot fi 樽mbinate 樽n aa fel 樽nc但t s-i trezeasc cititorului anumite idei, sentimente, cuvintele sunt 樽mbinate 樽n figuri de stil care trezesc 樽n sufletul nostru anumite triri sufleteti.
Importanta marilor clasici
M.Eminescu Poetul na釘ional al rom但nilor omul deplin al culturii rom但neti ( Constantin Noica ) M但nuirea perfect a limbii materne
Mihai Eminescu a fost un poet, prozator i jurnalist rom但n, socotit de cititorii rom但ni i de critica literar postum drept cea mai important voce poetic din literatura rom但n. Receptiv la romantismele europene de secol XVIII i XIX, i-a asimilat viziunile poetice occidentale, creaia sa aparin但nd unui romantism literar relativ 樽nt但rziat. n momentul 樽n care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiionale ale Romantismului european, gustul pentru trecut i pasiunea pentru istoria naional, creia a dorit chiar s-i construiasc un Pantheon de voievozi, nostalgia regresiv pentru copilrie, melancolia i cultivarea strilor depresive, 樽ntoarcerea 樽n natur etc., poezia european descoperea modernismului.
Natura in operele lui Mihai Eminescu Deosebindu-se de predecesorii sai:Bolintineanu si Alecsandri ,care compara femeia iubita cu o floare si cu o privighetoare ,in termenii secolului trecut filomela ,Eminescu evita banalitatea unor asemenea procedee ,privind-o ca pe o reprezentanta a erosului ,ca pe o Venus Anadyomene ,ca pe aceea care asigura prin iubire continuitatea vietii.O singura data Eminescu compara femeia cu o floare si atunci magistral ,realizand o imagine neegalata ,de o prospetime care contine parca efluviile unei noi geneze.(din Atat de frageda:Atat de frageda te-asameniIn calea vieti mele iesi).
Importanta marilor clasici
Opere Luceafrul este una dintre cele mai celebre poezii ale lui Mihai Eminescu, 樽nceput 樽nc 樽n 1873, dar scris i finisat de-a lungul multor ani p但n la publicarea sa 樽n aprilie 1883 樽n Almanahul societii studeneti Rom但nia Jun din Viena. Dup publicarea la Viena, poemul a fost reluat apoi 樽n acelai an 樽n revista Convorbiri literare i 樽n final 樽n volumul princeps intitulat Poesii sub 樽ngrijirea lui Titu Maiorescu. Floare albastr este o poezie scris de Mihai Eminescu i publicat la 1 septembrie 1873 樽n revista Convorbiri literare. Poezia Floare albastr constituie, dup cum spunea Vladimir Streinu primul mare semn al operei viitoare. Precedat 樽n timp de unele mari creaii cum sunt Venere i Madon, Epigonii, Mortua est i Egipetul, urmat de mprat i proletar, Clin-File din poveste sau Strigoii, poezia Floare albastr 樽i are punctul de plecare 樽n mitul romantic al aspiraiei ctre un ideal 樽nalt, de fericire, 樽ncununat de o iubire pur, desv但rit. Astfel, poezia Floare albastr este o meditaie pe tema iubirii, o idil desfurat 樽ntr-un cadru feeric, 樽n care visul romantic prefigureaz peisajul, put但ndu-se confunda cu natura, dar i o eglog pe tema fericirii i a iubirii ca form de cunoatere.
Importanta marilor clasici
Importanta marilor clasici
Importanta marilor clasici
El i numai el, ne-a ajutat s 樽ntelegem btaia inimii. El ne-a luminat 樽ntelesul i bucuria nenorocului de a fi rom但n. (Mircea Eliade) Mihai Eminescu este poetul national al Rom但niei, ce a fost o personalitate coplesitoare. Ca poet, s-a remarcat prin forta de sintez達 a izvoarelor autohtone si universale, prin imaginatie bogat達 si fantezie creatoare, prin 樽n達ltarea filosofic達 si printr-o viziune cosmic達 si mitologic達 asupra omului. Pe l但ng達 poezie, Eminescu a mai experimentat si 樽n dram達, dar toate piesele sale de teatru sunt doar proiecte. De asemenea, el a scris si proz達, in special fantastic達, dar acestea au stat mult timp 樽n umbra poeziilor sale, doar 樽n ultima vreme rec但stig但ndu-si adev達rata lor recunoastere.
Fragment: ,,Era noapte i ploaia cdea mrunt pe stradele nepavate, str但mte i noroioase ce trec prin noianul de case mici i ru zidite din care consist [const] partea cea mare a capitalei Rom但niei, i prin bl釘ile de noroi. [...] De prin cr但me i prvlii ptrundea prin ferestrele cu multe geamuri, mari i nesplate, o lumin murdar, mai slbit 樽nc prin stropii de ploaie ce inundase sticlele. (Srmanul Dionis, 1872)
Analiz: Imaginea de zi a oraului, c但t i oraul de noapte sunt, pentru Eminescu, un loc aglomerat, iar noaptea se caracterizeaz printr-o atmosfer apstoare, neprietenoas. n fragmentul din poem domin adjectivele cu o 樽ncrctura negativ, repetarea lui mult, mult, furnicar devine terifiant, sufoc. Oximoronul lumin murdar din fragmentul de proz este o metafor a mizeriei purit釘ii. n ora se afl odaia srccioas (de exemplu Cugetrile srmanului Dionis). Pentru Eminescu, 樽n opozi釘ia sat/ ora, c但tig mereu satul, c但t mai arhaic. Cauzele sunt dou: satul reprezint de pe o parte copilria, timp mitic, al fericirii i lipsei de griji i de pe alt parte natura, naturalul, din care Eminescu a construit insule utopice, spa釘ii paradisiace.
Importanta marilor clasici
ION CREANG ( 1830 1889 ) Creang este cel mai mare povestitor rom但n i unul dintre cei mai mari povestitori europeni- Fra釘ii Grimm, Perault i Anderson. Opera de maturitate este scrierea memorialistic Amintiri din copilrie. Povestea lui Harap-Alb este cel mai reprezentativ basm al lui Creang.
Importanta marilor clasici
Ion Creang a fost un scriitor rom但n. Recunoscut datorit miestriei basmelor, povetilor i povestirilor sale, Ion Creang este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii rom但ne mai ales datorit operei sale autobiografice Amintiri din copilarie reprezint partea cea mai personal a operei lui Creang. Acestea i-au stabilit reputaia de mare prozator. Scoaterea la iveal a multor provincialisme cu o putere de expresie deosebit, vivacitatea naraiunii i sinceritatea cu care povestete cele mai intime detalii ale vieii lui de copil, toate acestea fac din opera lui Creang una din cele mai 樽nsemnate opere ale literaturii rom但ne. Amintiri din copilrie este una dintre principalele lucrri ale scriitorului rom但n Ion Creang. Cea mai mare dintre cele dou lucrri ale sale aparin但nd genului memorialistic, ea conine unele dintre cele mai caracteristice exemple de naraiune la persoana 樽nt但i din literatura rom但n, fiind considerat de critici capodopera lui Creang. Structurat 樽n capitole separate scrise de-a lungul mai multor ani (樽ntre 1881 i 1888), pri din ea au fost citite 樽n faa cenaclului literar Junimea din Iai. Trei dintre cele patru seciuni au fost publicate 樽n timpul vieii lui Creang de revista Convorbiri Literare, ultima parte rm但n但nd neterminat dup moartea scriitorului.
Povestea lui Harap -Alb ( de Ion Creanga) Basmul "Povestea lui Harap-Alb" se 樽ncadreaz 樽n genul epic, iar ca specie literar este un basm cult, deoarece are un autor, Ion Creang. Critici literare: Ion Creang達 este cel mai mare povestitor rom但n. Particularlit達tile sale cele mai importante sunt jovialitatea, vitalitatea si dragostea de oameni. De aceea, majoritatea operei sale const達 樽n povesti, o oper達 original達 bazat達 pe folclorul autohton. Realismul rezultat din cultivarea detaliului si punerea 樽n evident達 a unei individualit達ti stilistice apartine artei de scriitor a lui Creang達. nt但i Creang達 fixeaz達 o dat達 pentru totdeauna textul, f達c但nd imposibil達 o alt達 editie. Secretul la Creang達 st達 樽n studiul efectelor, 樽n cuv但ntul rar, 樽n fixitate."
Importanta marilor clasici
Fragment: ,,Cum nu se d scos ursul din b但rlog, 釘ranul de la munte strmutat la c但mp, i pruncul, dezlipit de la s但nul mamei sale, aa nu m dam eu dus din Humuleti 樽n toamna anului 1855, c但nd veni vremea s plec la Socola, dup struin釘a mamei. (Amintiri din copilrie, IV)
Analiz: Dac I.L. Caragiale este aproape exclusiv citadin, la Creang oraul lipsete cu desv但rire. Desigur, sosirea cu cru釘a lui mo Luca la Iai, din finalu Amintirilor din copilrie, nu este dec但t captul drmului. Tinerii se ascund sub pled pentru c vorbele oamenilor de pe ,,uli釘ele Iailor sunt rutcioase. At但t Amintirile, c但t i Povetile lui, at但t casa, c但t i palatul, curtea boiereasc sau cea 樽mprteasc, at但t iadul, c但t i raiul sunt, aa cum a remarcat critica, un fel de Humuleti natal.
Importanta marilor clasici
IOAN SLAVICI ( 1848 1925 ) El este considerat printele nuvelei rom但neti i un Balzac al satului rom但nesc. Nuvela Moara cu noroc este una dintre cele mai reuite din cele aproape 100 de nuvele i schi釘e scrise de Slavici. Alturi de Caragiale este considerat creatorul nuvelei realiste i psihologice.
Nu e arma mai puternica decat inima curata. (Ioan Slavici) Ioan Slavici (n.18 ianuarie 1848, d. 17 august 1925) a fost un scriitor i jurnalist rom但n. Alaturi de Eminescu,Creanga,Caragiale,mari creatori de limba,Ioan Slavici este cel dintai mare scriitor pe care Transilvania il daruie literaturii romane la sfarsitul secolului al XIXlea. Opera lui cuprinde:comedii,drame istorice,nuvele,romane,memorialistica. Opera lui Slavici nu este doar o copie a realitatii,cat mai exacta,ci o viziune a ei.Creatia lui Slavici prezinta cu evidenta trei faze: I.a idilismului si reveriei II.dramatica si obsesiva III.didactica si instructive
Tot ce a scris Slavici sugereaza o atmosfera de remarcabila autonomie interioara,in care creatorul nu depinde atat de conventiile constituite ale unui mediu cultural cat de propria sa vointa de a scrie. Opera literar MARAde Ioan Slavici este un ROMAN TRADIIONAL DE TIP OBIECTIV, prin respectarea tiparelor scrisului convenional, accesibil, i a normelor naraiunii omnisciente, prin prezentarea unei lumi omogene i a unui anumit tip de personaje.
Nuvela moara cu noroc de Ioan Slavici a aparut in volumul de debut Novele din popor , din 1881 si s-a bucurat de o larga apreciere critica. Ioan Slavici construieste o opera literara bazata pe cunoasterea sufletului omenesc, cu un puternic caracter moralizator conceptia lui fiind un argument pentru iubirea de oameni. Compozitia si structura nuvelei: Nuvela este realista, de factura clasica, avand o structura viguroasa unde fiecare episod aduce elemente esentiale si absolut necesare pentru firul epic, conflictul se desfasoara liniar si ascendent, faptele fiind distribuite in cele 17 capitole respectandu-se ordinea cronologica a desfasuririi actiunii
Importanta marilor clasici
Opera Popa Tanda este o oper epic deoarece are ac釘iune ce se poate relata pe momentele subiectului literar. Ac釘iunea operei este plasat 樽n timp i spa釘iu. Drame istorice: Bogdan Voda Gaspar Gratiani Fata de birau ( 1871) Memorii: Inchisorile mele ( 1921) Amintiri ( 1924) Lumea prin care am trecut (1924)
Nuvele: Popa Tanda Scormon Gura satului Budulea Taichii Moara cu noroc (1881) Comoara (1896) O viata pierduta Vatra parasita (1900) O jertfa a vietii Padureanca (1884) Piese de teatru Fata de birau (1871) Povesti Zana zorilor ( 1908) Florita din codru ( 1908) Ileana cea sireata (1908) Petrea-Prostul ( 1908) Limir-imparat ( 1908) Spaima zmeilor ( 1908) Romane: Din batrani (1902) Mara (1906) Romanii de peste Carpati (1911) Zbuciumari politice la romanii din Ungaria (1911) Din doua lumi (1920) Cel din urma armas (1923)
Fragment: ,,Apoi, mare lucru pentru o precupea釘, Radna e Radna, Lipova e numai aci peste Mur, iar la Arad te duci 樽n dou ceasuri.Mar釘i diminea釘a Mara-i scoate atra i courile pline 樽n pia釘a de pe 釘rmurele drept al Murului, unde se adun la t但rg de sptm但n murenii p但n de pe la Sov但rin i Soboteliu i podgorenii p但n depe la Cuvin. Joi diminea釘a ea trece Murul i 樽ntinde atra pe 釘rmurele st但ng, unde se adun bn釘enii p但n de pe la Fget, Cplna i S但n-Miclu. Vineri noaptea, dup c但ntatul cocoilor, ea pleac la Arad, ca ziua s-o prind cu atra 樽ntins 樽n pia釘a cea mare, unde lumea se adun din apte 釘inuturi. (Mara, 1906)
Analiz: Ioan Slavici are at但t descrieri rurale, de peisaje ( 樽n nuvele, de exemplu Moara cu noroc), c但t i cadru citadin, 樽n Mara. At但t peisajul, c但t i decorul orenesc sunt 樽ns 樽ntotdeauna legate de un implicit personaj, care vibreaz sau nu la ceea ce vede. Dac 樽n Budulea Taichii personajul e 樽nfiorat de un peisaj nocturn, luminat de lun, care 樽i trezete imagini interioare puternice, 樽n Mara, oraul pare aproape un desen topografic, menit s marcheze drumurile Marei, interesat de ,,c但t, nu i de ,,cum. Oamenii, t但rgove釘ii, t但rguiala, acesta este pentru Mara oraul. Slavici 樽l prezint sumar i are intui釘ia artistic de a prezenta numai acel ora pe care Mara e 樽n stare s-l perceap. Este, 樽n fond, o anex a personajului i poart aceeai marca stilistic.
Importanta marilor clasici
ION LUCA CARAGIALE ( 1852 1912 ) Este cel mai mare dramaturg din literatura rom但n. I.L.Caragiale a creat o oper 樽n care se disting cu usurint 3 universuri diferite: comic, tragic si fantastic.
Importanta marilor clasici
Este considerat a fi cel mai mare dramaturg rom但n i unul dintre cei mai importan釘i scriitori rom但ni. A fost ales membru post-mortem al Academiei Rom但ne. D-ale carnavalului este o pies de teatru de Ion Luca Caragiale. A fost scris pentru concursul organizat de Teatrul Naional din Capital, pe care autorul l-a c但tigat. O noapte furtunoas este o pies de teatru. A aprut 樽n Convorbiri literare, cu o elogioas prezentare a lui Titu Maiorescu, ajung但nd i pe scena Operei Rom但ne, 樽n 1935, 樽nsoit de muzica lui Paul Constantinescu. n 1943 regizorul Jean Georgescu a fcut un film dup aceast valoroas pies de teatru.
Importanta marilor clasici
n vreme de rzboi este o nuvel . O creaie realist psihologic, av但nd i accente naturaliste, ea a fost publicat pentru prima oar 樽n 1898. Alturi de Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale este creatorul nuvelei realist-psihologice, deosebinduse de acesta nu numai prin tematica abordat, ci mai ales prin capacitatea artistic de a insera 樽n firul epic principiile estetice naturaliste, reprezentate 樽n literatura universal de mile Zola. Barbu tefnescu Delavrancea afirma: Ion Luca Caragiale este scriitorul cel mai zolist, naturalistul nostru prin excelen.
Drame: Comedii: O noapte furtunoas Conu Leonida fa cu reaciunea O scrisoare pierdut D-ale carnavalului O soacr Hatmanul Baltag ncepem 1 Aprilie Npasta Nuvele i povestiri O fclie de Pate n vreme de rzboi Din carnetul unui vechi sufleur Un artist Om cu noroc Pcat O invenie mare Poveste Boborul Noaptea 樽nvierii La hanul lui M但njoal Dou loturi
Aprecieri critice: fondul comediilor lui Caragiale este rece si cinic . Realitatea ce el ne zugraveste nu ne poate incalzi , necum sa ne entuziasmeze ; ea e repulsiva si va deveni , din ce in ce mai repulsiva cu cat omenirea va inainta pe calea progresului moral . In nici o opera clasica nu vei gasi situatiuni de valoare ca cele pe care dramaturgul nostru le primeste in actiunea dramatica le primeste si le mentine cu seninatatea cea mai desavarsita - chiar la sfarsitul si dupa sfarsitul ei .(Mihail Dragomirescu) Caragiale n-a gasit , nu l-a lasat inima sa vada ridicolul in viata taranimii - cum n-a gasit , n-a vazut , nu l-a lasat inima sa vada ceva omenesc in viata claselor noua.(G.Ibraileanu)
Importanta marilor clasici
Fragment: ,,Turt dulce panorame tricoloruri brag baloane solda釘i mahalagioaice lampioane limonad fracuri decora釘iuni decora釘i doni釘e menajerii provinciali fluiere ceretori ciubere cimpoaie copii minitri pungai de buzunare hrdaie bone doici trsuri -muzici artifi釘ii fotografii la minut com辿dii [] Deteapt-te, rom但ne! sac但z sifoane ciucalat acadele plesnitori tunuri cluari smochine ppui poame capul vorbitor Leul de mare Vasilache copilul cu trei picioare 樽ncercarea puterii [...] guri cscate praf noroi murdrie infec釘ie lume, lume, lume vreme frumoas dever slab Criz teribil, moner!( Moii Tabl de materii, 1901)
Analiz: Decorul tuturor schi釘elor i al pieselor de teatru este unul citadin. Oraul lui Caragiale are rolul de decor. ntre exterior si interior, Caragiale privilegiaz (ca 樽n teatru) interiorul, odaia, al crui punct fix este masa. n locul odii apare adesea compartimentul de tren, loc al tuturor aventurilor , spa釘iu 樽nchis i dramatic. C但nd descrie exteriorul, Caragiale pune accent pe pitoresc, pe comedie, iar 樽mbulzeala nu are nicio urm de triste釘e, este una vesel, cald, lipsit de griji. Oraul este vzut abia atunci c但nd este plin de oameni i de zgomot, 樽n zilele de srbtoare. Descrierea lui este fcut numai 樽n treact, de un ochi fr niciun interes pentru peisaj (La Pati), fie este 樽ngroat parodic, preia tonul exaltat al gazetarilor(O zi solemn).

More Related Content

Importanta marilor clasici

  • 1. Diversivitate tematica,stilistica si de viziune in opera marilor clasici: Eminescu Creanga Caragiale Slavici Oane Floarea Pavel Bianca Niculita Iulia
  • 2. Epoca Marilor Clasici Epoca ce urmeaz, a lui Eminescu, Caragiale i ceilal釘i, duce cultul formei p但n la exagerare (G. Ibrileanu)
  • 3. Perioada marilor clasici este perioada care a urmat dupa perioada post pasoptista, corespunzatoare epocii reformatoare a lui Alexandru Ioan Cuza (18591866). Perioada marilor clasici incepe odata cu afirmarea spiritului junimist in cultura noastra, pe la mijlocul deceniului al saptelea al secolului al XIX-lea, si dureaza pana in ultimul deceniu al secolului al XIX-lea. Desi a fost o perioada relativ scurta, de aproximativ trei decenii, perioada marilor clasici ramane perioada cea mai importanta si cea mai valoroasa din intreaga istorie a literaturii romane. Aceasta perioada a fost numita astfel de critica nu pentru ca in aceasta perioada s-ar fi manifestat curentul clasicist. Clasicismul s-a manifestat in literatura noastra mult mai devreme, la sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea prin operele poetilor Vacaresti, Costache Conachi si Gheorghe Asachi, si a fost un curent minor.
  • 4. n evolu釘ia sa, literatura rom但n a cunoscut o serie de etape fundamentale, 樽ncep但nd cu literatura popular, apogeul acestei dezvoltri fiind marcat de epoca marilor clasici c但nd pe scena vie釘ii culturale apar numeroase personalit釘i, precum Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici, Ion Creang. Multiplele prefaceri politice i social-economice marcate de Unirea Principatelor de la 1859 vor influen釘a i dezvoltarea culturii, a literaturii noastre. Stabilitatea politic, dezvoltarea rela釘iilor capitaliste, dob但ndirea independen釘ei de stat vor face posibil manifestarea uneia dintre cele mai strlucite etape ale culturii noastre. Manifest但nd un interes deosebit pentru cultura i civiliza釘ia Rom但niei, Titu Maiorescu va justifica prin scrisul su i mai ales prin cel al lui Mihai Eminescu, Ion Creang, Ion Luca Caragiale i Ioan Slavici durabilitatea acestei epoci, at但t 樽n ceea ce privete literatura c但t i existen釘a unei limbi na釘ionale consolidate i moderne. Fiindc este scrisul lui Titu Maiorescu c但t i al marilor scriitori este de o rar limpezime, robuste釘e, elevare, claritate, ceea ce-i confer
  • 5. Titu Maiorescu PRIMUL NOSTRU ESTETICIAN I CRITIC LITERAR; 3. Infiin釘eaz cenaclul Junimea i scrie articole critice ( literare, culturale, de limb ); 4. MARE ORATOR 5. Este un precursor al lui E. Lovinescu, prin teoria FORMELOR FARA FOND. Obiective: INTRODUCEREA SPIRITULUI CRITIC; COMBATEREA MEDIOCRITATII 1.
  • 6. Societatea Junimea si Titu Maiorescu Societatea Junimea s-a fondat la 1 martie 1863 i avea ca scop: culturalizarea maselor printr-o serie de conferin釘e numite prelec釘iuni populare; aceste conferin釘e erau sus釘inute de ctre membrii fondatori i aveau diferite teme: de religie, astronomie, folclor, filozofie. Promovarea unei literaturi na釘ionale de calitate, elaborarea unei antologii de poezie i proz rom但neasc. Pentru a deosebi literatura bun de cea proast, Titu Maiorescu a elaborat un tratat de estetic numit O cercetare critic asupra poeziei rom但ne de la 1867, care cuprindea dou capitole: Condi釘iunea material a poeziei i Condi釘iunea ideal a poeziei. Societatea Junimea mai avea ca scop: introducerea alfabetului latin, a scrierii fonetice, 樽mbog釘irea vocabularului cu neologisme i integrarea culturii rom但neti 樽n cultura universal. n anul 1867 societatea scoate i revista Convorbiri literare, o tipografie i o librrie.
  • 8. Cele trei perioade ale societ釘ii Junimea au fost: I. 1863-1874 are un pronun釘at caracter polemic i se manifest 樽n trei direc釘ii: limb, literatur i cultur. Deviza lor era: Intr cine vrea, iese cine poate. II. 1874-1885 edin釘ele se 釘ineau o sptm但n la Bucureti i una la Iai 樽n casa lui Vasile Pogor. Echilibrul se schimb prin mutarea unei pr釘i din Junimea; spiritul critic scade. Este cea mai prolific i bogat perioad de publicare a unora dintre capitolele literaturii rom但neti. III. 1885-1944 capt un caracter preponderent, revista 樽i pierde autoritatea. Se public mai mult literatura tiin釘ific dec但t beletristic; spiritul critic scade i 樽n 1944 se 樽nceteaz activitatea. Maiorescu a elaborat studiul de estetic i critic literar, primul de acest fel cu titlul O cercetare critic asupra poeziei rom但ne de la 1867. Aceasta avea 2 capitole: Condi釘ia material a poeziei cu care lucreaz diferite pr釘i ale artei i Condi釘ia ideal a poeziei. Maiorescu arat c 樽n poezii pot fi 樽mbinate 樽n aa fel 樽nc但t s-i trezeasc cititorului anumite idei, sentimente, cuvintele sunt 樽mbinate 樽n figuri de stil care trezesc 樽n sufletul nostru anumite triri sufleteti.
  • 10. M.Eminescu Poetul na釘ional al rom但nilor omul deplin al culturii rom但neti ( Constantin Noica ) M但nuirea perfect a limbii materne
  • 11. Mihai Eminescu a fost un poet, prozator i jurnalist rom但n, socotit de cititorii rom但ni i de critica literar postum drept cea mai important voce poetic din literatura rom但n. Receptiv la romantismele europene de secol XVIII i XIX, i-a asimilat viziunile poetice occidentale, creaia sa aparin但nd unui romantism literar relativ 樽nt但rziat. n momentul 樽n care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiionale ale Romantismului european, gustul pentru trecut i pasiunea pentru istoria naional, creia a dorit chiar s-i construiasc un Pantheon de voievozi, nostalgia regresiv pentru copilrie, melancolia i cultivarea strilor depresive, 樽ntoarcerea 樽n natur etc., poezia european descoperea modernismului.
  • 12. Natura in operele lui Mihai Eminescu Deosebindu-se de predecesorii sai:Bolintineanu si Alecsandri ,care compara femeia iubita cu o floare si cu o privighetoare ,in termenii secolului trecut filomela ,Eminescu evita banalitatea unor asemenea procedee ,privind-o ca pe o reprezentanta a erosului ,ca pe o Venus Anadyomene ,ca pe aceea care asigura prin iubire continuitatea vietii.O singura data Eminescu compara femeia cu o floare si atunci magistral ,realizand o imagine neegalata ,de o prospetime care contine parca efluviile unei noi geneze.(din Atat de frageda:Atat de frageda te-asameniIn calea vieti mele iesi).
  • 14. Opere Luceafrul este una dintre cele mai celebre poezii ale lui Mihai Eminescu, 樽nceput 樽nc 樽n 1873, dar scris i finisat de-a lungul multor ani p但n la publicarea sa 樽n aprilie 1883 樽n Almanahul societii studeneti Rom但nia Jun din Viena. Dup publicarea la Viena, poemul a fost reluat apoi 樽n acelai an 樽n revista Convorbiri literare i 樽n final 樽n volumul princeps intitulat Poesii sub 樽ngrijirea lui Titu Maiorescu. Floare albastr este o poezie scris de Mihai Eminescu i publicat la 1 septembrie 1873 樽n revista Convorbiri literare. Poezia Floare albastr constituie, dup cum spunea Vladimir Streinu primul mare semn al operei viitoare. Precedat 樽n timp de unele mari creaii cum sunt Venere i Madon, Epigonii, Mortua est i Egipetul, urmat de mprat i proletar, Clin-File din poveste sau Strigoii, poezia Floare albastr 樽i are punctul de plecare 樽n mitul romantic al aspiraiei ctre un ideal 樽nalt, de fericire, 樽ncununat de o iubire pur, desv但rit. Astfel, poezia Floare albastr este o meditaie pe tema iubirii, o idil desfurat 樽ntr-un cadru feeric, 樽n care visul romantic prefigureaz peisajul, put但ndu-se confunda cu natura, dar i o eglog pe tema fericirii i a iubirii ca form de cunoatere.
  • 18. El i numai el, ne-a ajutat s 樽ntelegem btaia inimii. El ne-a luminat 樽ntelesul i bucuria nenorocului de a fi rom但n. (Mircea Eliade) Mihai Eminescu este poetul national al Rom但niei, ce a fost o personalitate coplesitoare. Ca poet, s-a remarcat prin forta de sintez達 a izvoarelor autohtone si universale, prin imaginatie bogat達 si fantezie creatoare, prin 樽n達ltarea filosofic達 si printr-o viziune cosmic達 si mitologic達 asupra omului. Pe l但ng達 poezie, Eminescu a mai experimentat si 樽n dram達, dar toate piesele sale de teatru sunt doar proiecte. De asemenea, el a scris si proz達, in special fantastic達, dar acestea au stat mult timp 樽n umbra poeziilor sale, doar 樽n ultima vreme rec但stig但ndu-si adev達rata lor recunoastere.
  • 19. Fragment: ,,Era noapte i ploaia cdea mrunt pe stradele nepavate, str但mte i noroioase ce trec prin noianul de case mici i ru zidite din care consist [const] partea cea mare a capitalei Rom但niei, i prin bl釘ile de noroi. [...] De prin cr但me i prvlii ptrundea prin ferestrele cu multe geamuri, mari i nesplate, o lumin murdar, mai slbit 樽nc prin stropii de ploaie ce inundase sticlele. (Srmanul Dionis, 1872)
  • 20. Analiz: Imaginea de zi a oraului, c但t i oraul de noapte sunt, pentru Eminescu, un loc aglomerat, iar noaptea se caracterizeaz printr-o atmosfer apstoare, neprietenoas. n fragmentul din poem domin adjectivele cu o 樽ncrctura negativ, repetarea lui mult, mult, furnicar devine terifiant, sufoc. Oximoronul lumin murdar din fragmentul de proz este o metafor a mizeriei purit釘ii. n ora se afl odaia srccioas (de exemplu Cugetrile srmanului Dionis). Pentru Eminescu, 樽n opozi釘ia sat/ ora, c但tig mereu satul, c但t mai arhaic. Cauzele sunt dou: satul reprezint de pe o parte copilria, timp mitic, al fericirii i lipsei de griji i de pe alt parte natura, naturalul, din care Eminescu a construit insule utopice, spa釘ii paradisiace.
  • 22. ION CREANG ( 1830 1889 ) Creang este cel mai mare povestitor rom但n i unul dintre cei mai mari povestitori europeni- Fra釘ii Grimm, Perault i Anderson. Opera de maturitate este scrierea memorialistic Amintiri din copilrie. Povestea lui Harap-Alb este cel mai reprezentativ basm al lui Creang.
  • 24. Ion Creang a fost un scriitor rom但n. Recunoscut datorit miestriei basmelor, povetilor i povestirilor sale, Ion Creang este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii rom但ne mai ales datorit operei sale autobiografice Amintiri din copilarie reprezint partea cea mai personal a operei lui Creang. Acestea i-au stabilit reputaia de mare prozator. Scoaterea la iveal a multor provincialisme cu o putere de expresie deosebit, vivacitatea naraiunii i sinceritatea cu care povestete cele mai intime detalii ale vieii lui de copil, toate acestea fac din opera lui Creang una din cele mai 樽nsemnate opere ale literaturii rom但ne. Amintiri din copilrie este una dintre principalele lucrri ale scriitorului rom但n Ion Creang. Cea mai mare dintre cele dou lucrri ale sale aparin但nd genului memorialistic, ea conine unele dintre cele mai caracteristice exemple de naraiune la persoana 樽nt但i din literatura rom但n, fiind considerat de critici capodopera lui Creang. Structurat 樽n capitole separate scrise de-a lungul mai multor ani (樽ntre 1881 i 1888), pri din ea au fost citite 樽n faa cenaclului literar Junimea din Iai. Trei dintre cele patru seciuni au fost publicate 樽n timpul vieii lui Creang de revista Convorbiri Literare, ultima parte rm但n但nd neterminat dup moartea scriitorului.
  • 25. Povestea lui Harap -Alb ( de Ion Creanga) Basmul "Povestea lui Harap-Alb" se 樽ncadreaz 樽n genul epic, iar ca specie literar este un basm cult, deoarece are un autor, Ion Creang. Critici literare: Ion Creang達 este cel mai mare povestitor rom但n. Particularlit達tile sale cele mai importante sunt jovialitatea, vitalitatea si dragostea de oameni. De aceea, majoritatea operei sale const達 樽n povesti, o oper達 original達 bazat達 pe folclorul autohton. Realismul rezultat din cultivarea detaliului si punerea 樽n evident達 a unei individualit達ti stilistice apartine artei de scriitor a lui Creang達. nt但i Creang達 fixeaz達 o dat達 pentru totdeauna textul, f達c但nd imposibil達 o alt達 editie. Secretul la Creang達 st達 樽n studiul efectelor, 樽n cuv但ntul rar, 樽n fixitate."
  • 27. Fragment: ,,Cum nu se d scos ursul din b但rlog, 釘ranul de la munte strmutat la c但mp, i pruncul, dezlipit de la s但nul mamei sale, aa nu m dam eu dus din Humuleti 樽n toamna anului 1855, c但nd veni vremea s plec la Socola, dup struin釘a mamei. (Amintiri din copilrie, IV)
  • 28. Analiz: Dac I.L. Caragiale este aproape exclusiv citadin, la Creang oraul lipsete cu desv但rire. Desigur, sosirea cu cru釘a lui mo Luca la Iai, din finalu Amintirilor din copilrie, nu este dec但t captul drmului. Tinerii se ascund sub pled pentru c vorbele oamenilor de pe ,,uli釘ele Iailor sunt rutcioase. At但t Amintirile, c但t i Povetile lui, at但t casa, c但t i palatul, curtea boiereasc sau cea 樽mprteasc, at但t iadul, c但t i raiul sunt, aa cum a remarcat critica, un fel de Humuleti natal.
  • 30. IOAN SLAVICI ( 1848 1925 ) El este considerat printele nuvelei rom但neti i un Balzac al satului rom但nesc. Nuvela Moara cu noroc este una dintre cele mai reuite din cele aproape 100 de nuvele i schi釘e scrise de Slavici. Alturi de Caragiale este considerat creatorul nuvelei realiste i psihologice.
  • 31. Nu e arma mai puternica decat inima curata. (Ioan Slavici) Ioan Slavici (n.18 ianuarie 1848, d. 17 august 1925) a fost un scriitor i jurnalist rom但n. Alaturi de Eminescu,Creanga,Caragiale,mari creatori de limba,Ioan Slavici este cel dintai mare scriitor pe care Transilvania il daruie literaturii romane la sfarsitul secolului al XIXlea. Opera lui cuprinde:comedii,drame istorice,nuvele,romane,memorialistica. Opera lui Slavici nu este doar o copie a realitatii,cat mai exacta,ci o viziune a ei.Creatia lui Slavici prezinta cu evidenta trei faze: I.a idilismului si reveriei II.dramatica si obsesiva III.didactica si instructive
  • 32. Tot ce a scris Slavici sugereaza o atmosfera de remarcabila autonomie interioara,in care creatorul nu depinde atat de conventiile constituite ale unui mediu cultural cat de propria sa vointa de a scrie. Opera literar MARAde Ioan Slavici este un ROMAN TRADIIONAL DE TIP OBIECTIV, prin respectarea tiparelor scrisului convenional, accesibil, i a normelor naraiunii omnisciente, prin prezentarea unei lumi omogene i a unui anumit tip de personaje.
  • 33. Nuvela moara cu noroc de Ioan Slavici a aparut in volumul de debut Novele din popor , din 1881 si s-a bucurat de o larga apreciere critica. Ioan Slavici construieste o opera literara bazata pe cunoasterea sufletului omenesc, cu un puternic caracter moralizator conceptia lui fiind un argument pentru iubirea de oameni. Compozitia si structura nuvelei: Nuvela este realista, de factura clasica, avand o structura viguroasa unde fiecare episod aduce elemente esentiale si absolut necesare pentru firul epic, conflictul se desfasoara liniar si ascendent, faptele fiind distribuite in cele 17 capitole respectandu-se ordinea cronologica a desfasuririi actiunii
  • 35. Opera Popa Tanda este o oper epic deoarece are ac釘iune ce se poate relata pe momentele subiectului literar. Ac釘iunea operei este plasat 樽n timp i spa釘iu. Drame istorice: Bogdan Voda Gaspar Gratiani Fata de birau ( 1871) Memorii: Inchisorile mele ( 1921) Amintiri ( 1924) Lumea prin care am trecut (1924)
  • 36. Nuvele: Popa Tanda Scormon Gura satului Budulea Taichii Moara cu noroc (1881) Comoara (1896) O viata pierduta Vatra parasita (1900) O jertfa a vietii Padureanca (1884) Piese de teatru Fata de birau (1871) Povesti Zana zorilor ( 1908) Florita din codru ( 1908) Ileana cea sireata (1908) Petrea-Prostul ( 1908) Limir-imparat ( 1908) Spaima zmeilor ( 1908) Romane: Din batrani (1902) Mara (1906) Romanii de peste Carpati (1911) Zbuciumari politice la romanii din Ungaria (1911) Din doua lumi (1920) Cel din urma armas (1923)
  • 37. Fragment: ,,Apoi, mare lucru pentru o precupea釘, Radna e Radna, Lipova e numai aci peste Mur, iar la Arad te duci 樽n dou ceasuri.Mar釘i diminea釘a Mara-i scoate atra i courile pline 樽n pia釘a de pe 釘rmurele drept al Murului, unde se adun la t但rg de sptm但n murenii p但n de pe la Sov但rin i Soboteliu i podgorenii p但n depe la Cuvin. Joi diminea釘a ea trece Murul i 樽ntinde atra pe 釘rmurele st但ng, unde se adun bn釘enii p但n de pe la Fget, Cplna i S但n-Miclu. Vineri noaptea, dup c但ntatul cocoilor, ea pleac la Arad, ca ziua s-o prind cu atra 樽ntins 樽n pia釘a cea mare, unde lumea se adun din apte 釘inuturi. (Mara, 1906)
  • 38. Analiz: Ioan Slavici are at但t descrieri rurale, de peisaje ( 樽n nuvele, de exemplu Moara cu noroc), c但t i cadru citadin, 樽n Mara. At但t peisajul, c但t i decorul orenesc sunt 樽ns 樽ntotdeauna legate de un implicit personaj, care vibreaz sau nu la ceea ce vede. Dac 樽n Budulea Taichii personajul e 樽nfiorat de un peisaj nocturn, luminat de lun, care 樽i trezete imagini interioare puternice, 樽n Mara, oraul pare aproape un desen topografic, menit s marcheze drumurile Marei, interesat de ,,c但t, nu i de ,,cum. Oamenii, t但rgove釘ii, t但rguiala, acesta este pentru Mara oraul. Slavici 樽l prezint sumar i are intui釘ia artistic de a prezenta numai acel ora pe care Mara e 樽n stare s-l perceap. Este, 樽n fond, o anex a personajului i poart aceeai marca stilistic.
  • 40. ION LUCA CARAGIALE ( 1852 1912 ) Este cel mai mare dramaturg din literatura rom但n. I.L.Caragiale a creat o oper 樽n care se disting cu usurint 3 universuri diferite: comic, tragic si fantastic.
  • 42. Este considerat a fi cel mai mare dramaturg rom但n i unul dintre cei mai importan釘i scriitori rom但ni. A fost ales membru post-mortem al Academiei Rom但ne. D-ale carnavalului este o pies de teatru de Ion Luca Caragiale. A fost scris pentru concursul organizat de Teatrul Naional din Capital, pe care autorul l-a c但tigat. O noapte furtunoas este o pies de teatru. A aprut 樽n Convorbiri literare, cu o elogioas prezentare a lui Titu Maiorescu, ajung但nd i pe scena Operei Rom但ne, 樽n 1935, 樽nsoit de muzica lui Paul Constantinescu. n 1943 regizorul Jean Georgescu a fcut un film dup aceast valoroas pies de teatru.
  • 44. n vreme de rzboi este o nuvel . O creaie realist psihologic, av但nd i accente naturaliste, ea a fost publicat pentru prima oar 樽n 1898. Alturi de Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale este creatorul nuvelei realist-psihologice, deosebinduse de acesta nu numai prin tematica abordat, ci mai ales prin capacitatea artistic de a insera 樽n firul epic principiile estetice naturaliste, reprezentate 樽n literatura universal de mile Zola. Barbu tefnescu Delavrancea afirma: Ion Luca Caragiale este scriitorul cel mai zolist, naturalistul nostru prin excelen.
  • 45. Drame: Comedii: O noapte furtunoas Conu Leonida fa cu reaciunea O scrisoare pierdut D-ale carnavalului O soacr Hatmanul Baltag ncepem 1 Aprilie Npasta Nuvele i povestiri O fclie de Pate n vreme de rzboi Din carnetul unui vechi sufleur Un artist Om cu noroc Pcat O invenie mare Poveste Boborul Noaptea 樽nvierii La hanul lui M但njoal Dou loturi
  • 46. Aprecieri critice: fondul comediilor lui Caragiale este rece si cinic . Realitatea ce el ne zugraveste nu ne poate incalzi , necum sa ne entuziasmeze ; ea e repulsiva si va deveni , din ce in ce mai repulsiva cu cat omenirea va inainta pe calea progresului moral . In nici o opera clasica nu vei gasi situatiuni de valoare ca cele pe care dramaturgul nostru le primeste in actiunea dramatica le primeste si le mentine cu seninatatea cea mai desavarsita - chiar la sfarsitul si dupa sfarsitul ei .(Mihail Dragomirescu) Caragiale n-a gasit , nu l-a lasat inima sa vada ridicolul in viata taranimii - cum n-a gasit , n-a vazut , nu l-a lasat inima sa vada ceva omenesc in viata claselor noua.(G.Ibraileanu)
  • 48. Fragment: ,,Turt dulce panorame tricoloruri brag baloane solda釘i mahalagioaice lampioane limonad fracuri decora釘iuni decora釘i doni釘e menajerii provinciali fluiere ceretori ciubere cimpoaie copii minitri pungai de buzunare hrdaie bone doici trsuri -muzici artifi釘ii fotografii la minut com辿dii [] Deteapt-te, rom但ne! sac但z sifoane ciucalat acadele plesnitori tunuri cluari smochine ppui poame capul vorbitor Leul de mare Vasilache copilul cu trei picioare 樽ncercarea puterii [...] guri cscate praf noroi murdrie infec釘ie lume, lume, lume vreme frumoas dever slab Criz teribil, moner!( Moii Tabl de materii, 1901)
  • 49. Analiz: Decorul tuturor schi釘elor i al pieselor de teatru este unul citadin. Oraul lui Caragiale are rolul de decor. ntre exterior si interior, Caragiale privilegiaz (ca 樽n teatru) interiorul, odaia, al crui punct fix este masa. n locul odii apare adesea compartimentul de tren, loc al tuturor aventurilor , spa釘iu 樽nchis i dramatic. C但nd descrie exteriorul, Caragiale pune accent pe pitoresc, pe comedie, iar 樽mbulzeala nu are nicio urm de triste釘e, este una vesel, cald, lipsit de griji. Oraul este vzut abia atunci c但nd este plin de oameni i de zgomot, 樽n zilele de srbtoare. Descrierea lui este fcut numai 樽n treact, de un ochi fr niciun interes pentru peisaj (La Pati), fie este 樽ngroat parodic, preia tonul exaltat al gazetarilor(O zi solemn).