際際滷

際際滷Share a Scribd company logo
Japonia
Japonia
Introducere
? Japonia (?n japonez? 晩云 , se
cite?te Nippon sau Nihon, sens literal: ?originea
soarelui ̄) este o ?ar? insular? din Asia de Est,
situat? pe un lan? de insule aflate ?ntre
Oceanul Pacific ?i Marea Japoniei, la est de
Peninsula Coreean?. Denumirea oficial? este 晩
云忽 Nipponkoku, textual ??ara de la originea
soarelui. ̄ Este cunoscut? ?n rom?ne?te ?i sub
numele de ?ara Soarelui R?sare. Potrivit
legendei, Japonia a fost creat? de c?tre zei care
au ?nfipt o sabie ?n ocean, la scoaterea ei
form?ndu-se patru pic?turi ce au devenit insulele
principale, precum ?i o multitudine de insule mici
(peste 5000).
? ?n studiile academice, Japonia este, ?n
general, considerat? o
monarhie constitu?ional?, bazat? ?n mare
parte pe sistemul britanic ?i av?nd
puternice influen?e ale unor ??ri din
Europa continental?legea civil?, cum ar fi
Germania ?i Fran?a. De exemplu,
guvernul japonez a stabilit Codul Civil,
Minpo, f?c?nd referin?? la Codul Civil
francez din 1896. ?mpreun? cu modific?rile
din al 2-lea Razboi Mondial, codul r?m?ne
valabil chiar ?i ?n ziua de azi ?n Japonia.
Pozitia geografica
? Japonia este localizat? ?n Asia de Est, ?n
nordul Oceanului Pacific, fiind format? din
4 insule importante, ce reprezint? un
procent de aproximativ 95% din teritoriul
Japoniei: Honshu(227414 km2), Hokkaido
(78411 km2), Kyushu(42600 km2) ?i
Shikoku(17800 km2), plus numeroase
insule mici.
? Insulele nipone sunt formate la ?mbinarea pl?cilor
tectonice: placa Pacificului ?i placa Filipinelor se
scufund? sub placa Euroasiatic? din vest. Japonia este
situat? deasupra zonei de scufundare, pe placa
Euroasiatic?. La ?mbinarea pl?cilor tectonice crusta
p?m?ntului este instabil?, ceea ce explic? num?rul mare
de vulcani din Japonia (50 activi ?i circa 200 inactivi)
precum ?i num?rul mare de cutremure (circa 1500 pe
an). Cu toate acestea, se sus?ine c? aceste lucruri
contribuie la frumuse?ea peisajului din Japonia. Izvoarele
termale sunt larg r?sp?ndite, at?t ?n zonele de munte,
c?t ?i ?n apropierea zonelor de ??rm. Totu?i, lava ?i
cenu?a rezultate ?n urma erup?iilor vulcanilor au avut,
de-a lungul timpului, efecte dezastruoase asupra
popula?iilor care tr?iesc ?n zona apropiat? vulcanilor
activi.
Demografie
?

Japonia are o popula?ie de aproximativ 127 milioane de locuitori.
(2010) Principalele grupuri etnice sunt: japonezi 99%, al?i(coreeni,
chinezi, brazilieni, filipinezi,etc) 1%. Rata fertilit??ii ?n Japonia este
de 1,4 copii n?scu?i/femeie. Rata natalit??ii este de 9,37% iar rata
mortalit??ii este 9,17%. ?mb?tr?nirea popula?iei este o problem? pe
termen lung. ?n Japonia se afl? cea mai mare zon? urban? din lume.
Conform statisticilor publicate de ONU, aglomerarea metropolitan?
din jurul capitalei nipone se afl? pe primul loc ?n lume ca num?r de
locuitori, ?ncep?nd din anii 1950, ?i se preconizeaz? c? va ocupa
acest loc ?i ?n deceniile urm?toare. ?n anul 2005 zona metropolitan?
Tokyo avea aproximativ 35 de milioane de locuitori, dep??ind
zonele Ciudad de M└xico ?i New York, am?ndou? cu aproximativ 19
milioane de locuitori.
? ?n prezent (mai 2010) ?n Japonia exist? circa 1,7 milioane de
imigran?i.
Religie
? Principalele religii din Japonia sunt budismul ?i
?intoismul. Totu?i, majoritatea japonezilor nu sunt
adep?ii unei singure religii, ci ?ncorporeaz? ?n via?a lor de
zi cu zi caracteristici din ambele religii, ?ntr-un proces
numit sincretism. ?nv???turile budiste ?i ?intoiste sunt
ad?nc ?ncorporate ?n via?a zilnic? din Japonia, de?i
japonezii pot s? nu ??i dea seama de acest lucru. ?n
general, este dificil pentru cei necunosc?tori s? separe
religia ?adev?rat? ̄ japonez? de supersti?iile ?i ritualurile
de zi cu zi, iar majoritatea japonezilor nu ??i pun
problema s? le separe.
? Alte studii au sugerat faptul c? doar 30% din
popula?ie se identifica ca apar?in?nd unei religii.
[13] Potrivit unui studiu din 2000 condus de
ziarul Yomiuri Shimbun, 76,6% din japonezi
chestiona?i au declarat c? nu cred ?ntr-o anumit?
religie.[14] Un studiu de Yomiuri Shimbun, din
2005 a ar?tat c? 72% din japonezi nu au nicio
afiliere religioas?, 25% cred ?n religie ?i doar
20% au spus c? practic? o religie.[15] Potrivit lui
Steve Heine (2011), mai pu?in de 15% dintre
japonezi cred ?n Dumnezeu.[16]
? ?ntr-un studiu, studen?ii din
Universit??ii Tokio (considerat? cea mai
bun? universitate din Japonia, clasificat?
drept cea mai prestigioas? din Asia), au
fost ruga?i s?-?i numeasc? religiile.
R?spunsurile au fost, dup? cum urmeaz?:
budi?ti, 50; cre?tini, 60; atei 1500,
agnostici, 3000. Cu alte cuvinte, 4500
tinerii, au renun?at la credin?ele religioase
na?ionale devenind atei sau agnostici.[19]
Limb?
? Limba japonez? face parte din familia limbilor aglutinante
?i reflect? structura ierahic? a societ??ii japoneze, cu
forme verbale ?i cuvinte specializate ?n vocabule care
indic? statutul social al vorbitorului sau ascult?torului.
Lingvi?tii nu au c?zut de acord dac? japoneza e o limb?
altaic?, o rud? a limbii coreene sau o limb? izolat?.
? Japoneza ?ncorporeaz? multe elemente str?ine. Sistemul
japonez de scriere folose?te caracterele chineze?ti kanji
?i dou? seturi de silabare, pornind de la forme
simplificate ale unor caractere chineze?ti. De?i unele
cuvinte sunt native, altele au fost ?mprumutate sau
derivate din chinez?. ?n perioada modern?, limba
japonez? a ?mprumutat masiv cuvinte din mai multe limbi
europene, din limba englez?, ?n special .
Buc?t?rie japonez?
? Ingredientele principale ale buc?t?riei japoneze
tradi?ionale sunt: pe?tele ?i alte produse marine,
zarzavaturile ?i orezul. Pe?tele este deseori
servit crud, ceea ce necesit? ca el s? fie foarte
proasp?t ?i s? fie t?iat cu un cu?it bine ascu ?it.
Abunden?a produselor marine ?n apele care
?nconjoar? Japonia ?i religia budist? (care este
?mpotriva uciderii animalelor) au f?cut ca
japonezii s? foloseasc? carne, produse lactate,
gr?simi animale etc. ?n mod mai redus.
? Condimentele principale sunt produse din soia
(sosul soia ?i miso- past? de fasole soia- sau
orez (sake, otet/bautura alcoolica din orez, mirinun sake dulce). Pentru a men?ine gustul original
al ingredientelor, buc?t?ria japonez? nu prea
folose?te condimente iu?i, ci mai mult plante
aromatice sau wasabi (hrean japonez), yuzu,
ghimbir, my┃ga (tot un fel de
ghimbir), kinome (lujeri ai
plantei sansh┃(Zanthoxylum piperitum) sau
semin?e uscate ?i m?cinate ale aceleia?i
plante sansh┃.
? Exist? trei feluri de m?nc?ruri japoneze
tradi?ionale (meniu complet) care se
servesc tot anul (deci nu de
s?rb?tori): honzen ry┃ri (servit? la
banchete oficiale), chakaiseki ry┃ri (servite
uneori ?naintea ceremoniei ceaiului),
?i kaiseki ry┃ri (servite la petreceri sau la
restaurantele ry┃tei- restaurante care
servesc numai m?nc?ruri japoneze). Alte
tipuri de m?nc?ruri sunt osechi
ry┃ri (servite de Anul Nou) sau sh┃jin
ry┃ri (m?nc?ruri budiste vegetariene).
kaiseki ry┃ri (servite la petreceri sau la
restaurantele ry┃tei- restaurante care servesc
numai m?nc?ruri japoneze)
chakaiseki ry┃ri (servite uneori
?naintea ceremoniei ceaiului)
honzen ry┃ri (servit? la banchete
oficiale)
osechi ry┃ri (servite de Anul Nou)
Japonia
sh┃jin ry┃ri (m?nc?ruri budiste
vegetariene)
Reguli de comportare in ospetie si
la masa
? Dac? sunte?i invitat la cineva acas?, s? fi?i sigur
c? vi se face o onoare extrem de rar?; pentru
aceasta trebuie s? v? ar?ta?i totala apreciere
? Este foarte posibil s? vi se cear? s? v? desc?l?a?i
?nainte de a intra ?ntrun templu sau ?n cas?,
precum ?i ?n multe din restaurantele tipic
japoneze.
? C?nd sunte?i invitat la mas?, de cele mai multe
ori trebuie s? sta?i cu picioarele ?ncruci?ate sub
dumneavoastr? sau ?ntr-o parte, masa fiind
foarte joas?. ?n schimb, vi se poate oferi un
sp?tar de care s? v? rezema?i.
? De obicei, persoana cu func?ia cea mai
important? ?i care g?zduie?te petrecerea, st? la
mijlocul mesei. Imediat ?n dreapta acesteia st?
invitatul cu func?ia cea mai important?. Invitatul
cel mai pu?in important este a?ezat l?ng? u??
? ?n mod obi?nuit, gazda ?ncepe prima s?
m?n?nce. Numai dup? aceea pute?i s? ?ncepe?i
s? m?nca?i.
? O mas? tipic japonez? const? ?ntr-un fel
principal, cum ar fi pe?te fript, un bol de orez, o
sup? ?i o farfurioar? cu mur?turi.
? Este perfect acceptabil s? sorbi?i t?i?eii sau
ceaiul
? Oasele trebuie a?ezate pe marginea farfuriei
? Utiliza?i ambele m?ini pentru a ?ine cea?ca
sau bolul pe care ?l dori?i a fi reumplut
? Atunci c?nd sunte?i invitat, a?tepta?i s? vi
se reumple paharul cu b?utur?. Dac? nu
mai dori?i s? be?i, l?sa?i-l pe jum?tate plin
sau ?ntoarce?i-l cu gura ?n jos, altfel vi se
va reumple.
? C?nd termina?i de m?ncat, l?sa?i pu?in?
m?ncare pe farfurie pentru a ar?ta c?
m?ncarea a fost foarte bun?
? Servirea ceaiului reprezint? semnalul c?
masa se apropie de sf?r?it
Comunicarea
? Evita?i s? v? manifesta?i sentimentele prin
mimic? sau gestic?. Acestea vor fi interpretate ?n
moduri diferite de c?tre japonezi
? Semnul clasic pentru "OK", cu degetul mare ?i
ar?t?torul lipite ?i form?nd un "O", ?nseamn?
"bani" ?n Japonia
? Multe gesturi considerate normale ?n cultura
noastr?, nu reprezint? absolut nimic ?n Japonia
(de ex. ridicatul din umeri, a face cu ochiul etc.)
? ?n loc s? indica?i o persoan? cu degetul, gest
considerat nepoliticos, este mai indicat s? o
ar?ta?i cu ?ntreaga palm?, ?ndreptat? ?n sus
? Pentru a sugera un r?spuns negativ, ?n ocazii
neoficiale, mi?ca?i-v? m?na cu palma ?ndreptat?
c?tre st?nga
? ?n Japonia se consider? o impolite?e dac?
scuipa?i, va trage?i nasul sau r?de?i pe strad?,
de?i oamenii de condi?ie medie continu? s? se
comporte ?n acest mod
? Hohotele de r?s exprim? mai degrab?
st?njeneal? sau ?ngrijorare dec?t veselie
? Z?mbetul este considerat un gest extrem de
obi?nuit ?n Japonia. Cu toate acestea, este
folosit adesea pentru auto-control ?i mai ales
pentru a masca o anumit? nepl?cere
? Sc?rpinatul capului este de asemenea un gest
utilizat pentru mascarea confuziei sau st?njenelii
? ? C?nd japonezii doresc s? v? indice c? se
g?ndesc profund ??i vor ?ncruci?a bra?ele. Nu-l
interpreta?i ca pe un gest de ostilitate.
? Este permis contactul vizual direct
? Atingerea ?n public a unei persoane de sex opus
a ?nceput s? nu mai fie privit? ca pe un gest
nepoliticos
? Trebuie s? men?ine?i ?n orice situa?ie un ton
redus ?i politicos al vocii
? Pute?i saluta, face cuno?tin??, mul?umi, cere
scuze sau s? cere?i o favoare printr-o plec?ciune
("ojigi")
? Japonezii vor str?nge m?na persoanelor
apar?in?nd altor culturi, pentru a-i face s? se
simt? confortabil. ?n schimb, str?inii ar trebui s?
se aplece, demonstr?nd astfel o ini?iativ? de a
?nv??a obiceiurile japoneze. Un astfel de gest
poate ?nsemna foarte mult pentru un japonez,
atunci c?nd vine din partea unui str?in, ajut?ndul pe acesta din urm? ?n stabilirea unei rela?ii de
afaceri de bun augur
Comunicarea oficiala
? C?r?ile de vizit? ("meishi") constituie o parte
important? a afacerilor ?n Japonia ?i reprezint? o
modalitate prin care pute?i c??tiga ?ncrederea
partenerilor. Este recomandat s? ave?i la
dumneavoastr? c?t mai multe c?r?i de vizit?,
?ntruc?t japonezilor le face o deosebit? pl?cere
s? schimbe c?r?i de vizit?
? C?r?ile de vizit? se prezint? dup? plec?ciune sau
dup? str?ngerea m?inii. Cartea de vizit? trebuie
prezentat? cu partea ?n limb? japonez? ?nspre
recipient
? Dup? ce a?i primit, examinat ?i apreciat cartea
de vizit?, aceasta trebuie aranjat? ?n port-card
sau l?ng? dumneavoastr?, pe mas?. Acceptarea
unei c?r?i de vizit? ?i introducerea imediat? a
acesteia ?n buzunar, precum ?i scrisul pe cartea
de vizit? primit? sunt percepute ca gesturi lipsite
de respect
? ? Japonezii au tendin?a s? fie foarte subiectivi,
baz?ndu-se mai degrab? pe sentimente dec?t
pe observa?ii empirice
? Ar fi o bun? idee s? v? ab?ine?i s? discuta?i
afaceri ?n primele 15 minute ale conversa?iei, cu
excep?ia cazului ?n care partea japonez? spune
"Jitsu wa ne´" ("de fapt, ceea ce este
important´")
? Negocierile se desf??oar? de obicei ?ntr-o
atmosfer? de profund? seriozitate. Cu
toate acestea, umorul cump?tat ?i
"conversa?iile lejere" pot avea loc ?nainte
de ?nceperea negocierilor sau ?n timpul
pauzelor. Trebuie evitat stilul glumelor
occidentale
? Practic, japonezii vor lua toate expresiile
pe care le folosi?i, ?n mod literal. Evita?i s?
folosi?i remarci de genul "M-a?i omorat!
sau "Glumi?i, nu-i a?a?" etc
Vestimentatie
? Kimono ( 彭麗 ?)[1] este costumul na?ional al Japoniei.
La origine, cuv?ntul kimono ad-literam ?nsemna: lucru de
?mbr?cat (ki a ?mbr?ca, mono lucru),[2] dar acum a ajuns
s? desemneze un anumit tip de ?mbr?c?minte
tradi?ional? ?n ?ntregime.
? Este un simbol al culturii japoneze ?i unul din cele mai
rafinate costume na?ionale din lume[necesit??citare]. Are
o croial? extrem de simpl?, toate liniile fiind drepte. Este
o hain? simpl?, dar modul s?u de aranjare este foarte
complicat. Sunt multe elemente ?i accesorii ?n modul de
legare al kimonoului.
? Astfel mai poate fi numit ?i tip de m?nec?- m?neca
kimono, croit? integral cu reperele fa?? ?i spate ale
produsului.[3]
? Predecesorul kimonoului este kosode (?m?neci scurte ̄),
care era purtat ca lenjerie cam ?ncep?nd cu
perioada Nara (710-794), ?i ca ?mbr?c?minte de zi cam
din secolul al XVI-lea. Termenul kimono a ?nceput s? fie
preferat termenului kosode numai ?ncep?nd cu secolul al
XVIII-lea.
? Ast?zi kimonoul este purtat de femei mai ales pentru
ocazii ceremoniale sau c?nd particip? la activit??i
tradi?ionale (ceremonia ceaiului, etc.). Copii ?i b?ie?ii ?i
fetele tinere ?l poart? uneori de Anul Nou, sau cu ocazia
s?rb?torii shichi-go-san, de ?Ziua ?mplinirii Majoratului ̄,
la ceremonia de absolvire a unei universit??i sau la
nun?i.
? Kimonoul poate fi nec?ptu?it (numit hitoe), c?ptu?it cu
l?n? sau alt material- dar nu bumbac, (numit awase), sau
c?ptu?it cu bumbac (numit wataire). Cele nec?ptu?ite se
poort? de obicei din iunie p?n? ?n septembrie, dar pentru
evenimente mai pu?in ceremonioase se poart? yukata.
Pentru evenimente mai ceremonioase se poart?
kimonouri din material precum gazeu de m?tase
(ro sau sha) sau p?nz? fin? de in (j┃fu). Kimonouri
c?ptu?ite se poart? dinoctombrie p?n? ?n mai, ?i sunt
f?cute mai ales din m?tase sau l?n?. Kimonouri
c?ptu?ite cu bumbac, sau halate trei-sferturi c?ptu?ite
cu bumbac (purtate peste kimono) numite tanzen se
poart? ?n toiul iernii acas?. Kimonoul ceremonial pentru
b?rba?i este confec?ionat din m?tase neagr?
(numit? habutae), fiind decorat ?n alb cu blazonul
familiei.
? Femeile poart? diferite feluri de komonouri
festive. Cel purtat de mireas? este din
m?tase alb? cu ro?u, cu brocart sau
broderii. Femeile c?s?torite poart?
kimonouri de culori mai ?nchise, cu design
mai simplu pentru ocazii festive, ?i de
culoare neagr? f?r? design pentru
?nmorm?nt?ri.
Modul de ?mbr?care
? Mai ?nt?i se ?mbrac? ?osetele (tabi), apoi lenjeria de sus
(hanjuban) ?i cea de jos (susoyoke), apoi kimonoul de
dedesubt (nagajuban) care se leag? cu o centur? lat?
(datemaki). Nagajuban are un guler (han'eri) de obicei
alb care trebuie s? se vad? cam 2 cm deasupra
kimonoului purtat pe deasupra. Partea st?ng? a
kimonoului se pune peste partea dreapt? ?n fa??. Cele
dou? p?r?i se leag? cu o centur? lung? (obi), care este
accesoriul principaldecorativ ?i practic al kimonoului. Cel
mai obi?nuit tip de obi, Nagoya?obi, este din m?tase sau
bumbac, decorat prin ?esut sau vopsit, lungimea fiind de
cca. 3-4 m, cu l??imea de cca. 30 cm. Se leag? la spate
cu o fund? de form? p?trat?.
? Pentru b?rba?i, cel mai folosit obi este kakuobi, care este
cam lat de 9 cm.
Japonia
Japonia
Japonia
Cultura
? Cultura japonez? a evoluat foarte mult de-a lungul
secolelor de la forma ei originar?, cultura Jomon la un
hibrid contemporan, care combin? influen?e din ??ri din
Asia, Europa ?i America.
? Ini?ial, China ?i Coreea au avut o influen?? puternic?
asupra dezvolt?rii culturii Yayoi ?ncep?nd cu anul 300
?.H. ?i culmin?nd cu introducerea culturilor de orez,
ceremonialului funerar, a ol?ritului, picturii, scrisului,
poeziei, etichetei de curte, a limbii chineze scrise ?i a
budismului Mahayana p?n? ?n secolul VII A.D.
? ?n lunga ei er? medieval?, Japonia ?i-a dezvoltat o
cultur? unic?, printr-o diversificare treptat? a tuturor
artelor (ikebana, origami, ukiyo-e), me?te?uguri(p?pu?i,
articole l?cuite, oale), dans tradi?ional, teatrul (kabuki,
Noh, bunraku, rakugo), tradi?ii diverse (onsen, sent┃,
ceremonia ceaiului, arhitectur?,gr?dini, s?bii), ?i
buc?t?rie.
S?rb?tori na?ionale
?
?

?

?
?

Anul Nou 圷晩 (Ganjitsu)
1 ianuarieDin 1948. Majoritatea locurilor de munc? dau liber angaja?ilor ?ntre
29 decembrie ?i 3 ianuarie.
Ziua Majoratului 撹繁の晩 (Seijin no hi)
A doua zi de luni din ianuarie.Din 1948, pentru a-i s?rb?tori pe cei care
?mplinesc 20 de ani (v?rsta majoratului ?n Japonia) ?n anul respectiv. Ini?ial a
fost s?rb?torit? pe 15 ianuarie, dar din 2000 este a doua zi de luni a lunii
ianuarie.
Ziua Fond?rii Na?iunii 秀忽廷の晩 (Kenkoku kinen no hi)
11 februarieDin 1966 (s?rb?torit? prima dat? ?n 1967). ?ntre 1872 ?i 1948, a
fost cunoscut? ca Kigen-setsu ( o圷 ?), ziua ?n care cf. a holiday "Nihonshoki"!?mp?ratul Jimmu a fost ?ntronat ?n 660 ?.H.
Echinoxul De Prim?var? 敢蛍の晩 (Shunbun no hi)
Cam 20 martie[8]Din 1948. ?nainte de 1948, la data echinoxului de
prim?var? avea loc festivalul Shunki k┃rei-sai ( 敢湿司疾 ?).
Ziua Sh┃wa
孅才の晩 (Sh┃wa no hi)
29 aprilieDin 2007. Ziua de na?tere a fostului ?mp?rat Sh┃wa. Dup? decesul
s?u ?n 1989, s?rb?toarea a fost numit? "Ziua Verde?ii". ?n 2007, "Ziua
Verde?ii" a fost trecut? pe data de 4 mai, iar 29 aprilie a fost numit? "Ziua
Sh┃wa". Ziua Sh┃wa este ?nceputul a?a-numitei "Golden Week"
("S?pt?m?na de aur").
? Ziua Constitu?iei 隈廷晩 (Kenp┃ kinenbi)
3 maiDin 1948 pentru a comemora ziua ?n care
constitu?ia nou? a intrat ?n vigoare.
? Ziua Verde?ii みどりの晩 (Midori no hi)
4 maiVezi comentariul la "Ziua Sh┃wa".
? Ziua Copiilor こどもの晩 (Kodomo no hi)
? 5 maiDin 1948. Este ultima zi a "S?pt?m?nii de
aur" (vezi comentariul la "Ziua Sh┃wa").
? Ziua M?rii 今の晩 (Umi no hi)
A treia zi de luni din iulieDin 1995 (s?rb?torit? din
1996). Ini?ial s?rb?torit? pe data de 20 iulie, a
fost schimbat? ?n 2003 ?n a treia zi de luni din
iulie.
?

?
?

?

Ziua Respectului Fa?? De Cei ?n V?rst? 彰析の晩 (Keir┃ no hi)
a treia zi de luni din septembrieDin 1966. Ini?ial s?rb?torit? pe data
de 15 septembrie ca Old Folks' Day ( 析繁の晩? R┃jin no hi?). ?n
2003, a fost schimbat? ?n a treia zi de luni din septembrie.
Echinoxul De Toamn? 拍蛍の晩 (Sh┗bun no hi)
Cam 23 septembrie[9]Din 1948. ?nainte de 1948, la data echinoxului
de toamn? avea loc festivalul Sh┗ki k┃rei-sai ( 拍湿司疾 ?).
Ziua Educa?iei Fizice 悶圄の晩 (Taiiku no hi)
a doua zi de luni din octombrieDin 1966. Ini?ial s?rb?torit? pe data
de 10 octobrie pentru a comemora deschiderea Jocurilor Olimpice
de var? din 1964 din Tokio. ?n 2000 a fost schimbat? pe a doua zi
de luni a lunii octombrie.
Ziua Culturii 猟晒の晩 (Bunka no hi)
3 noiembrieDin 1948.Comemoreaz? 3 noiembrie, 1946, c?nd a fost
anun?at? noua Constitu?ie. ?nainte de 1948, a fost o s?rb?toare
numit? Meiji-setsu ( 苧嵶 ?) care comemoora ziua de na?tere a
?mp?ratului Meiji.
? Ziua Recuno?tin?ei Muncii 輩左儘xの晩
(Kinr┃ kansha no hi)
23 noiembrieDin 1948.?nainte de 1948, a fost
ziua festivalului Niiname-sai ( 仟L疾 ?).
? Ziua de Na?tere a ?mp?ratului 爺司Q伏晩
(Tenn┃ tanj┃bi)
23 decembrieZiua de na?tere a ?mp?ratului a fost
s?rb?toare na?ional? ?ncep?nd cu 1868. Ini ?ial
cunoscut? drept Tench┃-setsu( 爺L ?), a fost
redenumit? Tenn┃ tanj┃bi ( 爺司Q伏晩 ?) ?n
1948. Ziua de na?tere a ?mp?ratului Akihito,
n?scut ?n1933.
Expresii uzuale in japoneza
? Arigato?C mul?umesc
? Domo?arigato?gozaimatsa C mul?umesc frumos
(dup? mas?)
? Gochisou?C?sema?deshita?C o expresie
tradi?ional? rostit? la sf?r?itul mesei (^mi-a
pl?cut)
? Itadakimatsu?C rostit la ?nceputul mesei ("am
primit")
? Kampai?- S?n?tate!
? Oishii?- delicios
?

?
?
?

?
?
?

?

Buna dimineata - Ohayo gozaimasu
Buna ziua - Konnichiwa
Buna seara - Konbanwa
La revedere - Sayonara
Noapte buna - Oyasuminasai
Buna (Cand te prezinti pentru prima oara) - Hajimemashite
Incantat de cunostinta - Dozo yoroshiku sau Yoroshiku onegaishimasu
Nani-ce?
Multumesc foarte mult - Domo arigato gozaimasu
Cu placere - Do itashi mashite
Scuzati va rog (cand vrei sa atragi atentia) - Sumi masen
Pardon / Scuzati va rog (cand iti ceri scuze) - Gomen nasai sauShitsurei
shimasu
Nu ! - Iie.
Hai- Da
elev= seito
student= gakusei
scoala= gakko
profesor= sensei
femeie= onna
barbat= otoko
?

?

duminica= nichiyoubi
luni= gestuyoubi
marti= kayoubi
miercuri= suiyoubi
joi= mokuyoubi
vineri= kinyoubi
sambata= doyoubi
LUNILE ANULUI:
ianuarie-ichigatsu
februarie-nigatsu
martie-sangatsu
aprilie-shigatsu
mai-gogatsu
iunie-rokugatsu
iulie-shichigatsu
august-hachigatsu
septembrie-kugatsu
octombrie-jugatsu
noiembrie-ju ichigatsu
decembrie-ju nigatsu

More Related Content

Japonia

  • 3. Introducere ? Japonia (?n japonez? 晩云 , se cite?te Nippon sau Nihon, sens literal: ?originea soarelui ̄) este o ?ar? insular? din Asia de Est, situat? pe un lan? de insule aflate ?ntre Oceanul Pacific ?i Marea Japoniei, la est de Peninsula Coreean?. Denumirea oficial? este 晩 云忽 Nipponkoku, textual ??ara de la originea soarelui. ̄ Este cunoscut? ?n rom?ne?te ?i sub numele de ?ara Soarelui R?sare. Potrivit legendei, Japonia a fost creat? de c?tre zei care au ?nfipt o sabie ?n ocean, la scoaterea ei form?ndu-se patru pic?turi ce au devenit insulele principale, precum ?i o multitudine de insule mici (peste 5000).
  • 4. ? ?n studiile academice, Japonia este, ?n general, considerat? o monarhie constitu?ional?, bazat? ?n mare parte pe sistemul britanic ?i av?nd puternice influen?e ale unor ??ri din Europa continental?legea civil?, cum ar fi Germania ?i Fran?a. De exemplu, guvernul japonez a stabilit Codul Civil, Minpo, f?c?nd referin?? la Codul Civil francez din 1896. ?mpreun? cu modific?rile din al 2-lea Razboi Mondial, codul r?m?ne valabil chiar ?i ?n ziua de azi ?n Japonia.
  • 5. Pozitia geografica ? Japonia este localizat? ?n Asia de Est, ?n nordul Oceanului Pacific, fiind format? din 4 insule importante, ce reprezint? un procent de aproximativ 95% din teritoriul Japoniei: Honshu(227414 km2), Hokkaido (78411 km2), Kyushu(42600 km2) ?i Shikoku(17800 km2), plus numeroase insule mici.
  • 6. ? Insulele nipone sunt formate la ?mbinarea pl?cilor tectonice: placa Pacificului ?i placa Filipinelor se scufund? sub placa Euroasiatic? din vest. Japonia este situat? deasupra zonei de scufundare, pe placa Euroasiatic?. La ?mbinarea pl?cilor tectonice crusta p?m?ntului este instabil?, ceea ce explic? num?rul mare de vulcani din Japonia (50 activi ?i circa 200 inactivi) precum ?i num?rul mare de cutremure (circa 1500 pe an). Cu toate acestea, se sus?ine c? aceste lucruri contribuie la frumuse?ea peisajului din Japonia. Izvoarele termale sunt larg r?sp?ndite, at?t ?n zonele de munte, c?t ?i ?n apropierea zonelor de ??rm. Totu?i, lava ?i cenu?a rezultate ?n urma erup?iilor vulcanilor au avut, de-a lungul timpului, efecte dezastruoase asupra popula?iilor care tr?iesc ?n zona apropiat? vulcanilor activi.
  • 7. Demografie ? Japonia are o popula?ie de aproximativ 127 milioane de locuitori. (2010) Principalele grupuri etnice sunt: japonezi 99%, al?i(coreeni, chinezi, brazilieni, filipinezi,etc) 1%. Rata fertilit??ii ?n Japonia este de 1,4 copii n?scu?i/femeie. Rata natalit??ii este de 9,37% iar rata mortalit??ii este 9,17%. ?mb?tr?nirea popula?iei este o problem? pe termen lung. ?n Japonia se afl? cea mai mare zon? urban? din lume. Conform statisticilor publicate de ONU, aglomerarea metropolitan? din jurul capitalei nipone se afl? pe primul loc ?n lume ca num?r de locuitori, ?ncep?nd din anii 1950, ?i se preconizeaz? c? va ocupa acest loc ?i ?n deceniile urm?toare. ?n anul 2005 zona metropolitan? Tokyo avea aproximativ 35 de milioane de locuitori, dep??ind zonele Ciudad de M└xico ?i New York, am?ndou? cu aproximativ 19 milioane de locuitori. ? ?n prezent (mai 2010) ?n Japonia exist? circa 1,7 milioane de imigran?i.
  • 8. Religie ? Principalele religii din Japonia sunt budismul ?i ?intoismul. Totu?i, majoritatea japonezilor nu sunt adep?ii unei singure religii, ci ?ncorporeaz? ?n via?a lor de zi cu zi caracteristici din ambele religii, ?ntr-un proces numit sincretism. ?nv???turile budiste ?i ?intoiste sunt ad?nc ?ncorporate ?n via?a zilnic? din Japonia, de?i japonezii pot s? nu ??i dea seama de acest lucru. ?n general, este dificil pentru cei necunosc?tori s? separe religia ?adev?rat? ̄ japonez? de supersti?iile ?i ritualurile de zi cu zi, iar majoritatea japonezilor nu ??i pun problema s? le separe.
  • 9. ? Alte studii au sugerat faptul c? doar 30% din popula?ie se identifica ca apar?in?nd unei religii. [13] Potrivit unui studiu din 2000 condus de ziarul Yomiuri Shimbun, 76,6% din japonezi chestiona?i au declarat c? nu cred ?ntr-o anumit? religie.[14] Un studiu de Yomiuri Shimbun, din 2005 a ar?tat c? 72% din japonezi nu au nicio afiliere religioas?, 25% cred ?n religie ?i doar 20% au spus c? practic? o religie.[15] Potrivit lui Steve Heine (2011), mai pu?in de 15% dintre japonezi cred ?n Dumnezeu.[16]
  • 10. ? ?ntr-un studiu, studen?ii din Universit??ii Tokio (considerat? cea mai bun? universitate din Japonia, clasificat? drept cea mai prestigioas? din Asia), au fost ruga?i s?-?i numeasc? religiile. R?spunsurile au fost, dup? cum urmeaz?: budi?ti, 50; cre?tini, 60; atei 1500, agnostici, 3000. Cu alte cuvinte, 4500 tinerii, au renun?at la credin?ele religioase na?ionale devenind atei sau agnostici.[19]
  • 11. Limb? ? Limba japonez? face parte din familia limbilor aglutinante ?i reflect? structura ierahic? a societ??ii japoneze, cu forme verbale ?i cuvinte specializate ?n vocabule care indic? statutul social al vorbitorului sau ascult?torului. Lingvi?tii nu au c?zut de acord dac? japoneza e o limb? altaic?, o rud? a limbii coreene sau o limb? izolat?. ? Japoneza ?ncorporeaz? multe elemente str?ine. Sistemul japonez de scriere folose?te caracterele chineze?ti kanji ?i dou? seturi de silabare, pornind de la forme simplificate ale unor caractere chineze?ti. De?i unele cuvinte sunt native, altele au fost ?mprumutate sau derivate din chinez?. ?n perioada modern?, limba japonez? a ?mprumutat masiv cuvinte din mai multe limbi europene, din limba englez?, ?n special .
  • 12. Buc?t?rie japonez? ? Ingredientele principale ale buc?t?riei japoneze tradi?ionale sunt: pe?tele ?i alte produse marine, zarzavaturile ?i orezul. Pe?tele este deseori servit crud, ceea ce necesit? ca el s? fie foarte proasp?t ?i s? fie t?iat cu un cu?it bine ascu ?it. Abunden?a produselor marine ?n apele care ?nconjoar? Japonia ?i religia budist? (care este ?mpotriva uciderii animalelor) au f?cut ca japonezii s? foloseasc? carne, produse lactate, gr?simi animale etc. ?n mod mai redus.
  • 13. ? Condimentele principale sunt produse din soia (sosul soia ?i miso- past? de fasole soia- sau orez (sake, otet/bautura alcoolica din orez, mirinun sake dulce). Pentru a men?ine gustul original al ingredientelor, buc?t?ria japonez? nu prea folose?te condimente iu?i, ci mai mult plante aromatice sau wasabi (hrean japonez), yuzu, ghimbir, my┃ga (tot un fel de ghimbir), kinome (lujeri ai plantei sansh┃(Zanthoxylum piperitum) sau semin?e uscate ?i m?cinate ale aceleia?i plante sansh┃.
  • 14. ? Exist? trei feluri de m?nc?ruri japoneze tradi?ionale (meniu complet) care se servesc tot anul (deci nu de s?rb?tori): honzen ry┃ri (servit? la banchete oficiale), chakaiseki ry┃ri (servite uneori ?naintea ceremoniei ceaiului), ?i kaiseki ry┃ri (servite la petreceri sau la restaurantele ry┃tei- restaurante care servesc numai m?nc?ruri japoneze). Alte tipuri de m?nc?ruri sunt osechi ry┃ri (servite de Anul Nou) sau sh┃jin ry┃ri (m?nc?ruri budiste vegetariene).
  • 15. kaiseki ry┃ri (servite la petreceri sau la restaurantele ry┃tei- restaurante care servesc numai m?nc?ruri japoneze)
  • 16. chakaiseki ry┃ri (servite uneori ?naintea ceremoniei ceaiului)
  • 17. honzen ry┃ri (servit? la banchete oficiale)
  • 18. osechi ry┃ri (servite de Anul Nou)
  • 20. sh┃jin ry┃ri (m?nc?ruri budiste vegetariene)
  • 21. Reguli de comportare in ospetie si la masa ? Dac? sunte?i invitat la cineva acas?, s? fi?i sigur c? vi se face o onoare extrem de rar?; pentru aceasta trebuie s? v? ar?ta?i totala apreciere ? Este foarte posibil s? vi se cear? s? v? desc?l?a?i ?nainte de a intra ?ntrun templu sau ?n cas?, precum ?i ?n multe din restaurantele tipic japoneze. ? C?nd sunte?i invitat la mas?, de cele mai multe ori trebuie s? sta?i cu picioarele ?ncruci?ate sub dumneavoastr? sau ?ntr-o parte, masa fiind foarte joas?. ?n schimb, vi se poate oferi un sp?tar de care s? v? rezema?i.
  • 22. ? De obicei, persoana cu func?ia cea mai important? ?i care g?zduie?te petrecerea, st? la mijlocul mesei. Imediat ?n dreapta acesteia st? invitatul cu func?ia cea mai important?. Invitatul cel mai pu?in important este a?ezat l?ng? u?? ? ?n mod obi?nuit, gazda ?ncepe prima s? m?n?nce. Numai dup? aceea pute?i s? ?ncepe?i s? m?nca?i. ? O mas? tipic japonez? const? ?ntr-un fel principal, cum ar fi pe?te fript, un bol de orez, o sup? ?i o farfurioar? cu mur?turi. ? Este perfect acceptabil s? sorbi?i t?i?eii sau ceaiul ? Oasele trebuie a?ezate pe marginea farfuriei
  • 23. ? Utiliza?i ambele m?ini pentru a ?ine cea?ca sau bolul pe care ?l dori?i a fi reumplut ? Atunci c?nd sunte?i invitat, a?tepta?i s? vi se reumple paharul cu b?utur?. Dac? nu mai dori?i s? be?i, l?sa?i-l pe jum?tate plin sau ?ntoarce?i-l cu gura ?n jos, altfel vi se va reumple. ? C?nd termina?i de m?ncat, l?sa?i pu?in? m?ncare pe farfurie pentru a ar?ta c? m?ncarea a fost foarte bun? ? Servirea ceaiului reprezint? semnalul c? masa se apropie de sf?r?it
  • 24. Comunicarea ? Evita?i s? v? manifesta?i sentimentele prin mimic? sau gestic?. Acestea vor fi interpretate ?n moduri diferite de c?tre japonezi ? Semnul clasic pentru "OK", cu degetul mare ?i ar?t?torul lipite ?i form?nd un "O", ?nseamn? "bani" ?n Japonia ? Multe gesturi considerate normale ?n cultura noastr?, nu reprezint? absolut nimic ?n Japonia (de ex. ridicatul din umeri, a face cu ochiul etc.)
  • 25. ? ?n loc s? indica?i o persoan? cu degetul, gest considerat nepoliticos, este mai indicat s? o ar?ta?i cu ?ntreaga palm?, ?ndreptat? ?n sus ? Pentru a sugera un r?spuns negativ, ?n ocazii neoficiale, mi?ca?i-v? m?na cu palma ?ndreptat? c?tre st?nga ? ?n Japonia se consider? o impolite?e dac? scuipa?i, va trage?i nasul sau r?de?i pe strad?, de?i oamenii de condi?ie medie continu? s? se comporte ?n acest mod ? Hohotele de r?s exprim? mai degrab? st?njeneal? sau ?ngrijorare dec?t veselie
  • 26. ? Z?mbetul este considerat un gest extrem de obi?nuit ?n Japonia. Cu toate acestea, este folosit adesea pentru auto-control ?i mai ales pentru a masca o anumit? nepl?cere ? Sc?rpinatul capului este de asemenea un gest utilizat pentru mascarea confuziei sau st?njenelii ? ? C?nd japonezii doresc s? v? indice c? se g?ndesc profund ??i vor ?ncruci?a bra?ele. Nu-l interpreta?i ca pe un gest de ostilitate. ? Este permis contactul vizual direct ? Atingerea ?n public a unei persoane de sex opus a ?nceput s? nu mai fie privit? ca pe un gest nepoliticos
  • 27. ? Trebuie s? men?ine?i ?n orice situa?ie un ton redus ?i politicos al vocii ? Pute?i saluta, face cuno?tin??, mul?umi, cere scuze sau s? cere?i o favoare printr-o plec?ciune ("ojigi") ? Japonezii vor str?nge m?na persoanelor apar?in?nd altor culturi, pentru a-i face s? se simt? confortabil. ?n schimb, str?inii ar trebui s? se aplece, demonstr?nd astfel o ini?iativ? de a ?nv??a obiceiurile japoneze. Un astfel de gest poate ?nsemna foarte mult pentru un japonez, atunci c?nd vine din partea unui str?in, ajut?ndul pe acesta din urm? ?n stabilirea unei rela?ii de afaceri de bun augur
  • 28. Comunicarea oficiala ? C?r?ile de vizit? ("meishi") constituie o parte important? a afacerilor ?n Japonia ?i reprezint? o modalitate prin care pute?i c??tiga ?ncrederea partenerilor. Este recomandat s? ave?i la dumneavoastr? c?t mai multe c?r?i de vizit?, ?ntruc?t japonezilor le face o deosebit? pl?cere s? schimbe c?r?i de vizit? ? C?r?ile de vizit? se prezint? dup? plec?ciune sau dup? str?ngerea m?inii. Cartea de vizit? trebuie prezentat? cu partea ?n limb? japonez? ?nspre recipient
  • 29. ? Dup? ce a?i primit, examinat ?i apreciat cartea de vizit?, aceasta trebuie aranjat? ?n port-card sau l?ng? dumneavoastr?, pe mas?. Acceptarea unei c?r?i de vizit? ?i introducerea imediat? a acesteia ?n buzunar, precum ?i scrisul pe cartea de vizit? primit? sunt percepute ca gesturi lipsite de respect ? ? Japonezii au tendin?a s? fie foarte subiectivi, baz?ndu-se mai degrab? pe sentimente dec?t pe observa?ii empirice ? Ar fi o bun? idee s? v? ab?ine?i s? discuta?i afaceri ?n primele 15 minute ale conversa?iei, cu excep?ia cazului ?n care partea japonez? spune "Jitsu wa ne´" ("de fapt, ceea ce este important´")
  • 30. ? Negocierile se desf??oar? de obicei ?ntr-o atmosfer? de profund? seriozitate. Cu toate acestea, umorul cump?tat ?i "conversa?iile lejere" pot avea loc ?nainte de ?nceperea negocierilor sau ?n timpul pauzelor. Trebuie evitat stilul glumelor occidentale ? Practic, japonezii vor lua toate expresiile pe care le folosi?i, ?n mod literal. Evita?i s? folosi?i remarci de genul "M-a?i omorat! sau "Glumi?i, nu-i a?a?" etc
  • 31. Vestimentatie ? Kimono ( 彭麗 ?)[1] este costumul na?ional al Japoniei. La origine, cuv?ntul kimono ad-literam ?nsemna: lucru de ?mbr?cat (ki a ?mbr?ca, mono lucru),[2] dar acum a ajuns s? desemneze un anumit tip de ?mbr?c?minte tradi?ional? ?n ?ntregime. ? Este un simbol al culturii japoneze ?i unul din cele mai rafinate costume na?ionale din lume[necesit??citare]. Are o croial? extrem de simpl?, toate liniile fiind drepte. Este o hain? simpl?, dar modul s?u de aranjare este foarte complicat. Sunt multe elemente ?i accesorii ?n modul de legare al kimonoului.
  • 32. ? Astfel mai poate fi numit ?i tip de m?nec?- m?neca kimono, croit? integral cu reperele fa?? ?i spate ale produsului.[3] ? Predecesorul kimonoului este kosode (?m?neci scurte ̄), care era purtat ca lenjerie cam ?ncep?nd cu perioada Nara (710-794), ?i ca ?mbr?c?minte de zi cam din secolul al XVI-lea. Termenul kimono a ?nceput s? fie preferat termenului kosode numai ?ncep?nd cu secolul al XVIII-lea. ? Ast?zi kimonoul este purtat de femei mai ales pentru ocazii ceremoniale sau c?nd particip? la activit??i tradi?ionale (ceremonia ceaiului, etc.). Copii ?i b?ie?ii ?i fetele tinere ?l poart? uneori de Anul Nou, sau cu ocazia s?rb?torii shichi-go-san, de ?Ziua ?mplinirii Majoratului ̄, la ceremonia de absolvire a unei universit??i sau la nun?i.
  • 33. ? Kimonoul poate fi nec?ptu?it (numit hitoe), c?ptu?it cu l?n? sau alt material- dar nu bumbac, (numit awase), sau c?ptu?it cu bumbac (numit wataire). Cele nec?ptu?ite se poort? de obicei din iunie p?n? ?n septembrie, dar pentru evenimente mai pu?in ceremonioase se poart? yukata. Pentru evenimente mai ceremonioase se poart? kimonouri din material precum gazeu de m?tase (ro sau sha) sau p?nz? fin? de in (j┃fu). Kimonouri c?ptu?ite se poart? dinoctombrie p?n? ?n mai, ?i sunt f?cute mai ales din m?tase sau l?n?. Kimonouri c?ptu?ite cu bumbac, sau halate trei-sferturi c?ptu?ite cu bumbac (purtate peste kimono) numite tanzen se poart? ?n toiul iernii acas?. Kimonoul ceremonial pentru b?rba?i este confec?ionat din m?tase neagr? (numit? habutae), fiind decorat ?n alb cu blazonul familiei.
  • 34. ? Femeile poart? diferite feluri de komonouri festive. Cel purtat de mireas? este din m?tase alb? cu ro?u, cu brocart sau broderii. Femeile c?s?torite poart? kimonouri de culori mai ?nchise, cu design mai simplu pentru ocazii festive, ?i de culoare neagr? f?r? design pentru ?nmorm?nt?ri.
  • 35. Modul de ?mbr?care ? Mai ?nt?i se ?mbrac? ?osetele (tabi), apoi lenjeria de sus (hanjuban) ?i cea de jos (susoyoke), apoi kimonoul de dedesubt (nagajuban) care se leag? cu o centur? lat? (datemaki). Nagajuban are un guler (han'eri) de obicei alb care trebuie s? se vad? cam 2 cm deasupra kimonoului purtat pe deasupra. Partea st?ng? a kimonoului se pune peste partea dreapt? ?n fa??. Cele dou? p?r?i se leag? cu o centur? lung? (obi), care este accesoriul principaldecorativ ?i practic al kimonoului. Cel mai obi?nuit tip de obi, Nagoya?obi, este din m?tase sau bumbac, decorat prin ?esut sau vopsit, lungimea fiind de cca. 3-4 m, cu l??imea de cca. 30 cm. Se leag? la spate cu o fund? de form? p?trat?. ? Pentru b?rba?i, cel mai folosit obi este kakuobi, care este cam lat de 9 cm.
  • 39. Cultura ? Cultura japonez? a evoluat foarte mult de-a lungul secolelor de la forma ei originar?, cultura Jomon la un hibrid contemporan, care combin? influen?e din ??ri din Asia, Europa ?i America. ? Ini?ial, China ?i Coreea au avut o influen?? puternic? asupra dezvolt?rii culturii Yayoi ?ncep?nd cu anul 300 ?.H. ?i culmin?nd cu introducerea culturilor de orez, ceremonialului funerar, a ol?ritului, picturii, scrisului, poeziei, etichetei de curte, a limbii chineze scrise ?i a budismului Mahayana p?n? ?n secolul VII A.D. ? ?n lunga ei er? medieval?, Japonia ?i-a dezvoltat o cultur? unic?, printr-o diversificare treptat? a tuturor artelor (ikebana, origami, ukiyo-e), me?te?uguri(p?pu?i, articole l?cuite, oale), dans tradi?ional, teatrul (kabuki, Noh, bunraku, rakugo), tradi?ii diverse (onsen, sent┃, ceremonia ceaiului, arhitectur?,gr?dini, s?bii), ?i buc?t?rie.
  • 40. S?rb?tori na?ionale ? ? ? ? ? Anul Nou 圷晩 (Ganjitsu) 1 ianuarieDin 1948. Majoritatea locurilor de munc? dau liber angaja?ilor ?ntre 29 decembrie ?i 3 ianuarie. Ziua Majoratului 撹繁の晩 (Seijin no hi) A doua zi de luni din ianuarie.Din 1948, pentru a-i s?rb?tori pe cei care ?mplinesc 20 de ani (v?rsta majoratului ?n Japonia) ?n anul respectiv. Ini?ial a fost s?rb?torit? pe 15 ianuarie, dar din 2000 este a doua zi de luni a lunii ianuarie. Ziua Fond?rii Na?iunii 秀忽廷の晩 (Kenkoku kinen no hi) 11 februarieDin 1966 (s?rb?torit? prima dat? ?n 1967). ?ntre 1872 ?i 1948, a fost cunoscut? ca Kigen-setsu ( o圷 ?), ziua ?n care cf. a holiday "Nihonshoki"!?mp?ratul Jimmu a fost ?ntronat ?n 660 ?.H. Echinoxul De Prim?var? 敢蛍の晩 (Shunbun no hi) Cam 20 martie[8]Din 1948. ?nainte de 1948, la data echinoxului de prim?var? avea loc festivalul Shunki k┃rei-sai ( 敢湿司疾 ?). Ziua Sh┃wa 孅才の晩 (Sh┃wa no hi) 29 aprilieDin 2007. Ziua de na?tere a fostului ?mp?rat Sh┃wa. Dup? decesul s?u ?n 1989, s?rb?toarea a fost numit? "Ziua Verde?ii". ?n 2007, "Ziua Verde?ii" a fost trecut? pe data de 4 mai, iar 29 aprilie a fost numit? "Ziua Sh┃wa". Ziua Sh┃wa este ?nceputul a?a-numitei "Golden Week" ("S?pt?m?na de aur").
  • 41. ? Ziua Constitu?iei 隈廷晩 (Kenp┃ kinenbi) 3 maiDin 1948 pentru a comemora ziua ?n care constitu?ia nou? a intrat ?n vigoare. ? Ziua Verde?ii みどりの晩 (Midori no hi) 4 maiVezi comentariul la "Ziua Sh┃wa". ? Ziua Copiilor こどもの晩 (Kodomo no hi) ? 5 maiDin 1948. Este ultima zi a "S?pt?m?nii de aur" (vezi comentariul la "Ziua Sh┃wa"). ? Ziua M?rii 今の晩 (Umi no hi) A treia zi de luni din iulieDin 1995 (s?rb?torit? din 1996). Ini?ial s?rb?torit? pe data de 20 iulie, a fost schimbat? ?n 2003 ?n a treia zi de luni din iulie.
  • 42. ? ? ? ? Ziua Respectului Fa?? De Cei ?n V?rst? 彰析の晩 (Keir┃ no hi) a treia zi de luni din septembrieDin 1966. Ini?ial s?rb?torit? pe data de 15 septembrie ca Old Folks' Day ( 析繁の晩? R┃jin no hi?). ?n 2003, a fost schimbat? ?n a treia zi de luni din septembrie. Echinoxul De Toamn? 拍蛍の晩 (Sh┗bun no hi) Cam 23 septembrie[9]Din 1948. ?nainte de 1948, la data echinoxului de toamn? avea loc festivalul Sh┗ki k┃rei-sai ( 拍湿司疾 ?). Ziua Educa?iei Fizice 悶圄の晩 (Taiiku no hi) a doua zi de luni din octombrieDin 1966. Ini?ial s?rb?torit? pe data de 10 octobrie pentru a comemora deschiderea Jocurilor Olimpice de var? din 1964 din Tokio. ?n 2000 a fost schimbat? pe a doua zi de luni a lunii octombrie. Ziua Culturii 猟晒の晩 (Bunka no hi) 3 noiembrieDin 1948.Comemoreaz? 3 noiembrie, 1946, c?nd a fost anun?at? noua Constitu?ie. ?nainte de 1948, a fost o s?rb?toare numit? Meiji-setsu ( 苧嵶 ?) care comemoora ziua de na?tere a ?mp?ratului Meiji.
  • 43. ? Ziua Recuno?tin?ei Muncii 輩左儘xの晩 (Kinr┃ kansha no hi) 23 noiembrieDin 1948.?nainte de 1948, a fost ziua festivalului Niiname-sai ( 仟L疾 ?). ? Ziua de Na?tere a ?mp?ratului 爺司Q伏晩 (Tenn┃ tanj┃bi) 23 decembrieZiua de na?tere a ?mp?ratului a fost s?rb?toare na?ional? ?ncep?nd cu 1868. Ini ?ial cunoscut? drept Tench┃-setsu( 爺L ?), a fost redenumit? Tenn┃ tanj┃bi ( 爺司Q伏晩 ?) ?n 1948. Ziua de na?tere a ?mp?ratului Akihito, n?scut ?n1933.
  • 44. Expresii uzuale in japoneza ? Arigato?C mul?umesc ? Domo?arigato?gozaimatsa C mul?umesc frumos (dup? mas?) ? Gochisou?C?sema?deshita?C o expresie tradi?ional? rostit? la sf?r?itul mesei (^mi-a pl?cut) ? Itadakimatsu?C rostit la ?nceputul mesei ("am primit") ? Kampai?- S?n?tate! ? Oishii?- delicios
  • 45. ? ? ? ? ? ? ? ? Buna dimineata - Ohayo gozaimasu Buna ziua - Konnichiwa Buna seara - Konbanwa La revedere - Sayonara Noapte buna - Oyasuminasai Buna (Cand te prezinti pentru prima oara) - Hajimemashite Incantat de cunostinta - Dozo yoroshiku sau Yoroshiku onegaishimasu Nani-ce? Multumesc foarte mult - Domo arigato gozaimasu Cu placere - Do itashi mashite Scuzati va rog (cand vrei sa atragi atentia) - Sumi masen Pardon / Scuzati va rog (cand iti ceri scuze) - Gomen nasai sauShitsurei shimasu Nu ! - Iie. Hai- Da elev= seito student= gakusei scoala= gakko profesor= sensei femeie= onna barbat= otoko
  • 46. ? ? duminica= nichiyoubi luni= gestuyoubi marti= kayoubi miercuri= suiyoubi joi= mokuyoubi vineri= kinyoubi sambata= doyoubi LUNILE ANULUI: ianuarie-ichigatsu februarie-nigatsu martie-sangatsu aprilie-shigatsu mai-gogatsu iunie-rokugatsu iulie-shichigatsu august-hachigatsu septembrie-kugatsu octombrie-jugatsu noiembrie-ju ichigatsu decembrie-ju nigatsu