際際滷

際際滷Share a Scribd company logo

Lo 2.3

Download as PPT, PDF
Sima Sorin
Sima Sorin
1 of 11
Download to read offline
LO 2.3LO 2.3. Cum se manifesta consecintele. Cum se manifesta consecintele violentei din familie la scoala. Indicatoriviolentei din familie la scoala. Indicatori verbali, comportamentali, emotionali siverbali, comportamentali, emotionali si de performantade performanta UNIUNEA EUROPEAN GUVERNUL ROMANIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTEC鄭IEI SOCIALE I PERSOANELOR VARSNICE AMPOSDRU FONDUL SOCIAL EUROPEAN POSDRU 2007-2013 INSTRUMENTE STRUCTURALE 2007-2013 MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI OIPOSDRU INSPECTORATUL COLAR AL MUNICIPIULUI BUCURETI Legatura intre expunerea la violenta si abandonul scolar
Traim cu falsa impresie ca violenta domestica este intalnita in special in patura de jos a societatii, ca victimele sunt persoane slabe, care nu sunt in stare sa paraseasca o relatie abuziva sau chiar ca persoana abuzata ar putea sa opreasca abuzul daca ar fi suficient de hotarata. E adevarat ca problemele financiare reprezinta un factor de risc si pot genera reactii agresive, insa violenta domestica este rezultatul nevoii unei persoane de a demonstra partenerului ca detine controlul, ca puterea e in mainile sale. Statisticile arata ca problema se regaseste in egala masura atat in clasele sociale joase, cat si in cele de mijloc si inalte.
Drumul intremerita o bataie,e spre binele lui/ei, a cautat-o cu lumanarea, si ranile adanci, fizice si psihice, se masoara in pumni indiferent de patura sociala. Acest tip de violenta este mai putin vizibil. De regula,familia pastreaza aparentele in public, agresiunile se petrec in spatele usilor inchise, iar uneori victima nu admite nici fata de propria persoana ca este supusa unui abuz, mai ales daca acesta este de natura psihologica. De aici si dificultatea institutiilor si specialistilor de a identifica si interveni in aceste cazuri.
Violenta in familie reprezinta un risc major pentru sanatatea victimei. Pe langa efectele imediate asupra sanatatii fizice si psihice, violenta creste riscul dobandirii unor probleme de sanatate severe pe termen lung.
Consecintele asupra sanatatii fizice sunt: comportament auto-distructiv (fumat, sex neprotejat); consum de alcool sau droguri; tulburari gastro-intestinale; astm; migrene i dureri de cap; vatamari corporale; dizabilitati partiale sau permanente; moarte.
Consecinte asupra starii psihice: depresie; anxietate, teama; respect scazut de sine; disfunctii sexuale; tulburari de nutritie si somn; tulburari obsesiv-compulsive; tulburari de stres postraumatic; suicid.
Victima violentei in familie se poate adresa urmatoarelor institutii: Unitatii de primire urgente din cadrul spitalului sau medicului de familie, pentru ingrijiri medicale; Politiei, pentru a depune plangere impotriva agresorului; Institutului (serviciului, laboratorului) de Medicina Legala, pentru a obtine certificat medico-legal; Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, pentru a beneficia de servicii sociale specifice; Centrelor de violenta in familie(adaposturi, centre de recuperare pentru victimele violentei domestice), pentru a beneficia de gazduire temporara, asistenta sociala, consiliere psihologica si juridica, reinsertie sociala si profesionala, informare sau indrumare catre alte institutii; Unei organizatii neguvernamentale (ONG) care ofera servicii sociale specializate pentru victimele violentei in familie; Directiei de Munca si Protectie Sociala Compartimentul pentru combaterea violentei in familie, pentru a obtine informatii, consiliere si indrumare catre institutiile competente
Efectele asupra copiilor Traiul 樽ntr-un mediu violent afecteaz copiii, at但t fizic c但t i emo釘ional. Gravitatea consecin釘elor asupra lor depinde de v但rsta copiilor i durata perioadei 樽n care au fost expui la violen釘. Poate fi greu pentru copii s fac fa釘 tensiunilor de acas, pe msur ce situa釘ia continu. Copiii de multe ori triesc 樽ntr-o stare constant de anticipare, atept但nd ca abuzul s se 樽nt但mple oric但nd. Efectele asupra copiilor pot include sentimente de team, ne樽ncredere, ruine, furie, neputin釘, stim de sine sczut i depresie. Copiii ar putea indica semne de stres, cum ar fi dureri de cap, dureri de stomac, probleme de somn, comaruri i enurezis (boal care se manifest prin pierderea necontrolat a urinei). Copiii 樽n aceste situa釘ii ar putea 樽ncepe s cread c violen釘a domestic este normal i c singura modalitate de a ob釘ine ceea ce 樽i doresc este s o foloseasc. Ei pot ajunge s cread c nu e nimic greit 樽n a fi abuziv sau abuzat.
Alte efecte asupra copiilor: chiulul de la coal i a petrece mai mult timp cu printele rnit; fuga de la domiciliu; utilizarea de droguri i alcool; limbaj i comportament agresiv; performan釘 slab la coala; lipsa prietenilor; retragerea din activit釘ile de familie.
Consecin釘ele acestei probleme se resimt nu numai 樽n cadrul familiei, dar i 樽n afara acesteia. Cu certitudine, femeia este cea care sufer cel mai mult (scade eficacitatea muncii, se deterioreaz starea snt釘ii, scade motiva釘ia de a se implica 樽n via釘a social, 樽n unele cazuri sold但ndu-se chiar cu decesul femeii sau cu suicid). Uneori femeia prefer s treac sub tcere ac釘iunile violente ale brbatului i atunci, at但t pentru femeie (care rabd fiindc are copii i ei au nevoie de tat), dar mai ales pentru copii, consecin釘ele sunt de cele mai multe ori inevitabile. Atunci c但nd vor crete mari, 樽n cazul bie釘ilor, vor urma un comportament violent 樽n familie ca fiind o normalitate, iar 樽n cazul fetelor, ele vor tolera un asemenea comportament din partea so釘ului. n consecin釘, ambii vor deveni ei 樽nii violen釘i cu membrii propriei familii (copiii).
Atunci c但nd femeile nu doresc s tolereze asemenea situa釘ii, de regul, se ajunge la destrmarea familiei. Aceasta nu este o decizie unilateral, pur i simplu. O consecin釘 confirmat este i faptul c multe femei, care sufer de violen釘 樽n familie, iau decizia de a pleca la munc 樽n afara 釘rii, de multe ori fr a analiza posibilele riscuri asociate plecrii peste hotare. Uneori nici nu le pas de aceste riscuri, ele dorind doar s rup acel cerc vicios al violen釘ei pe care o suport acas. Astfel nu sunt rare cazurile c但nd victima violen釘ei domestice devine i victim a traficului de fiin釘e umane. i 樽n acest sens consecin釘ele at但t asupra snt釘ii, c但t i asupra familiei, precum i cele sociale sunt dintre cele mai grave. n aceast ordine de idei, violen釘a 樽n familie este at但t o cauz a traficului de fiin釘e umane, c但t i un impediment 樽n reintegrarea cu succes a victimei traficului 樽n propria familie.

More Related Content

Lo 2.3

  • 1. LO 2.3LO 2.3. Cum se manifesta consecintele. Cum se manifesta consecintele violentei din familie la scoala. Indicatoriviolentei din familie la scoala. Indicatori verbali, comportamentali, emotionali siverbali, comportamentali, emotionali si de performantade performanta UNIUNEA EUROPEAN GUVERNUL ROMANIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTEC鄭IEI SOCIALE I PERSOANELOR VARSNICE AMPOSDRU FONDUL SOCIAL EUROPEAN POSDRU 2007-2013 INSTRUMENTE STRUCTURALE 2007-2013 MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI OIPOSDRU INSPECTORATUL COLAR AL MUNICIPIULUI BUCURETI Legatura intre expunerea la violenta si abandonul scolar
  • 2. Traim cu falsa impresie ca violenta domestica este intalnita in special in patura de jos a societatii, ca victimele sunt persoane slabe, care nu sunt in stare sa paraseasca o relatie abuziva sau chiar ca persoana abuzata ar putea sa opreasca abuzul daca ar fi suficient de hotarata. E adevarat ca problemele financiare reprezinta un factor de risc si pot genera reactii agresive, insa violenta domestica este rezultatul nevoii unei persoane de a demonstra partenerului ca detine controlul, ca puterea e in mainile sale. Statisticile arata ca problema se regaseste in egala masura atat in clasele sociale joase, cat si in cele de mijloc si inalte.
  • 3. Drumul intremerita o bataie,e spre binele lui/ei, a cautat-o cu lumanarea, si ranile adanci, fizice si psihice, se masoara in pumni indiferent de patura sociala. Acest tip de violenta este mai putin vizibil. De regula,familia pastreaza aparentele in public, agresiunile se petrec in spatele usilor inchise, iar uneori victima nu admite nici fata de propria persoana ca este supusa unui abuz, mai ales daca acesta este de natura psihologica. De aici si dificultatea institutiilor si specialistilor de a identifica si interveni in aceste cazuri.
  • 4. Violenta in familie reprezinta un risc major pentru sanatatea victimei. Pe langa efectele imediate asupra sanatatii fizice si psihice, violenta creste riscul dobandirii unor probleme de sanatate severe pe termen lung.
  • 5. Consecintele asupra sanatatii fizice sunt: comportament auto-distructiv (fumat, sex neprotejat); consum de alcool sau droguri; tulburari gastro-intestinale; astm; migrene i dureri de cap; vatamari corporale; dizabilitati partiale sau permanente; moarte.
  • 6. Consecinte asupra starii psihice: depresie; anxietate, teama; respect scazut de sine; disfunctii sexuale; tulburari de nutritie si somn; tulburari obsesiv-compulsive; tulburari de stres postraumatic; suicid.
  • 7. Victima violentei in familie se poate adresa urmatoarelor institutii: Unitatii de primire urgente din cadrul spitalului sau medicului de familie, pentru ingrijiri medicale; Politiei, pentru a depune plangere impotriva agresorului; Institutului (serviciului, laboratorului) de Medicina Legala, pentru a obtine certificat medico-legal; Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, pentru a beneficia de servicii sociale specifice; Centrelor de violenta in familie(adaposturi, centre de recuperare pentru victimele violentei domestice), pentru a beneficia de gazduire temporara, asistenta sociala, consiliere psihologica si juridica, reinsertie sociala si profesionala, informare sau indrumare catre alte institutii; Unei organizatii neguvernamentale (ONG) care ofera servicii sociale specializate pentru victimele violentei in familie; Directiei de Munca si Protectie Sociala Compartimentul pentru combaterea violentei in familie, pentru a obtine informatii, consiliere si indrumare catre institutiile competente
  • 8. Efectele asupra copiilor Traiul 樽ntr-un mediu violent afecteaz copiii, at但t fizic c但t i emo釘ional. Gravitatea consecin釘elor asupra lor depinde de v但rsta copiilor i durata perioadei 樽n care au fost expui la violen釘. Poate fi greu pentru copii s fac fa釘 tensiunilor de acas, pe msur ce situa釘ia continu. Copiii de multe ori triesc 樽ntr-o stare constant de anticipare, atept但nd ca abuzul s se 樽nt但mple oric但nd. Efectele asupra copiilor pot include sentimente de team, ne樽ncredere, ruine, furie, neputin釘, stim de sine sczut i depresie. Copiii ar putea indica semne de stres, cum ar fi dureri de cap, dureri de stomac, probleme de somn, comaruri i enurezis (boal care se manifest prin pierderea necontrolat a urinei). Copiii 樽n aceste situa釘ii ar putea 樽ncepe s cread c violen釘a domestic este normal i c singura modalitate de a ob釘ine ceea ce 樽i doresc este s o foloseasc. Ei pot ajunge s cread c nu e nimic greit 樽n a fi abuziv sau abuzat.
  • 9. Alte efecte asupra copiilor: chiulul de la coal i a petrece mai mult timp cu printele rnit; fuga de la domiciliu; utilizarea de droguri i alcool; limbaj i comportament agresiv; performan釘 slab la coala; lipsa prietenilor; retragerea din activit釘ile de familie.
  • 10. Consecin釘ele acestei probleme se resimt nu numai 樽n cadrul familiei, dar i 樽n afara acesteia. Cu certitudine, femeia este cea care sufer cel mai mult (scade eficacitatea muncii, se deterioreaz starea snt釘ii, scade motiva釘ia de a se implica 樽n via釘a social, 樽n unele cazuri sold但ndu-se chiar cu decesul femeii sau cu suicid). Uneori femeia prefer s treac sub tcere ac釘iunile violente ale brbatului i atunci, at但t pentru femeie (care rabd fiindc are copii i ei au nevoie de tat), dar mai ales pentru copii, consecin釘ele sunt de cele mai multe ori inevitabile. Atunci c但nd vor crete mari, 樽n cazul bie釘ilor, vor urma un comportament violent 樽n familie ca fiind o normalitate, iar 樽n cazul fetelor, ele vor tolera un asemenea comportament din partea so釘ului. n consecin釘, ambii vor deveni ei 樽nii violen釘i cu membrii propriei familii (copiii).
  • 11. Atunci c但nd femeile nu doresc s tolereze asemenea situa釘ii, de regul, se ajunge la destrmarea familiei. Aceasta nu este o decizie unilateral, pur i simplu. O consecin釘 confirmat este i faptul c multe femei, care sufer de violen釘 樽n familie, iau decizia de a pleca la munc 樽n afara 釘rii, de multe ori fr a analiza posibilele riscuri asociate plecrii peste hotare. Uneori nici nu le pas de aceste riscuri, ele dorind doar s rup acel cerc vicios al violen釘ei pe care o suport acas. Astfel nu sunt rare cazurile c但nd victima violen釘ei domestice devine i victim a traficului de fiin釘e umane. i 樽n acest sens consecin釘ele at但t asupra snt釘ii, c但t i asupra familiei, precum i cele sociale sunt dintre cele mai grave. n aceast ordine de idei, violen釘a 樽n familie este at但t o cauz a traficului de fiin釘e umane, c但t i un impediment 樽n reintegrarea cu succes a victimei traficului 樽n propria familie.