Lucrare de licenĺ˘ä‚
Download as ppt, pdf0 likes111 views
Lucrarea analizează autorizațiile de construcție, evidențiind importanța sectorului construcțiilor în economia comunității și birocrația asociată acestor procese. Studiile de caz includ două autorizații reale și subliniază impactul condițiilor socio-economice asupra numărului acestora, precum și necesitatea profesionalizării administrației publice pentru a răspunde cerințelor cetățenilor. Concluziile sugerează că, în ciuda eforturilor anterioare, administrația rămâne inflexibilă și propun măsuri precum deschiderea către privatizare pentru a îmbunătăți eficiența.
Lucrare de licenĺ˘ä‚
- 1. LUCRARE DE LICENŢĂ AUTORIZAŢIILE DE CONSTRUCŢIE - ACTE ADMINISTRATIVE DE AUTORITATE Coordonatori: Conf. Dr. Dacian Dragoş Asist. Univ. Drd. Ana Ranta Absolvent : Sesiunea Februarie Stejărean 2013 Valentina Maria
- 2. 1. Studierea autorizaţiilor de construcţie • Motivul alegerii temei este în primul rând importanţa sectorului de construcţii pentru economia comunităţi. • În ţara noastră, domeniul autorizării în construcţii e puternic reglementat şi birocratizat iar percepţia cetăţeanului în faţă unei astfel de proceduri poate să îl intimideze şi să îi creeze o imagine falsă despre acest demers. Neîncrederea în administraţie este generalizată şi ea pare, în ochii cetăţeanului, incapabilă să le răspundă la aşteptări. • Pentru a da un răspuns acestor temeri în lucrarea de faţă am analizat două cazuri reale de autorizaţii de construire solicitate, întocmite şi soluţionate favorabil. În conformitate cu cadrul legal, în ţara noastră pentru a realiza o construcţie de orice tip este necesară obţinerea unei autorizaţii de construire iar temeiul legal care stă la baza obţinerii autorizaţiei de construire este Legea 50/1991.
- 3. 2. Elemente introductive Lucrarea: • analizează trăsăturile autorizaţiei de construire din perspectiva dreptului administrativ; • descrie procedura prin care autoritatea publică competentă eliberează autorizaţia de construire începând cu obţinerea certificatului de urbanism cu rol informativ asupra condiţiilor în care se poate edifica, continuând cu avizele şi acordurile necesare, cu întocmirea proiectului tehnic care va detalia modalitatea de realizare a lucrărilor şi încheind cu eliberarea actului administrativ de către autoritatea publică competentă.
- 4. 3.Structura lucrării Lucrarea este structurată în şase capitole. • În primul capitol se prezintă câteva consideraţii generale despre actele administrative. • În capitolul al doilea se prezintă natura şi trăsăturile caracteristice a autorizaţiei de construire şi se face o analiză a elementelor care intră în componenţa acestuia; şi aici ne vom referi la avizele, acordurile şi etapele premergătoare parcurse anterior solicitării documentului de la autorităţile competente. • Al treilea capitol tratează în mod concret procedura de eliberare a actului de autorizare prin analizarea fiecărei etape, şi anume cererea făcută de cetăţean, decizia luată de administraţie şi drepturile pe care autorizaţia de construire i le conferă; sunt prezentate prevederile legate de transparenţa decizională şi aducerea la cunoştinţa publicului a autorizaţiilor dar şi a documentaţiilor în condiţiile legilor care reglementează accesul publicului la aceste informaţii. • Capitolul patru aduce în discuţie situaţii în care prevederile legii nu sunt respectate de către solicitant şi prevede aplicarea de sancţiuni se vor aduce in discutie si cazurile în care un document emis în mod legal poate să îsi piardă valabilitatea.
- 5. 4. Studiul de caz Studiul de caz prezintă două componente: • În primă etapă am analiza procedura de emitere în acest scop au fost selectate două cazuri reale din perioada studiată: este vorba pe de o parte de locuinţe iar pe de altă parte de clădiri din centrul istoric al Bistriţei, o zonă emblematică a oraşului care trebuie conservată şi valorificată la adevăratul ei potenţial. • În al doilea rând analiza comparată a celor două cazuri, ne poate ajuta să înţelegem mai bine procedura de emitere în cazul construcţiilor cu un grad ridicat de complexitate analizate atât din perspectiva respectării prevederilor legale în eliberarea autorizaţiei de construire cât şi din punctul de vedere al particularităţilor, complexităţii lor şi ale posibilelor probleme întâmpinate.
- 6. 4. Studiul de caz • Al doilea aspect tratat în cercetarea de faţă este evoluţia cuantumului autorizaţiilor de construcţie în funcţie de destinaţia lor pe fiecare an în parte pe o perioadă de referinţă cuprinsă între anii 2005-2012. Datele obţinute au fost colectate de către instituţie şi prezentate sub formă sintetică pe pagina de internet. Un alt set de date, reprezentând situaţia la nivel naţional în domeniul construcţiilor pentru aceeaşi perioadă, au fost obţinute din raportările anuale ale Institutului Naţional de Statistică. • Metoda de cercetare aleasă este analiza de documente; este o metodă mai puţin costisitoare, se poate urmări o arie temporală mult mai largă iar sursa de colectare este stabilă putând fi accesată în mod repetat. Analiza datelor ne va poate oferi o bună descriere a realităţii în ceea ce priveşte autorizaţiile de construire eliberate de primărie.
- 7. 4. Studiul de caz Prin analizarea celor două cazuri de autorizaţii de construire am putut observa o singură abatere de la normele legale: • cazul nr.2, autorizaţia de construire pentru lucrări de amenajare ale unei clădiri din centrul istoric a fost emisă după mai mult de 30 de zile de la înregistrarea cererii la registratura instituţiei. Posibile cauze: • Proiectul prezenta o caracteristică aparte, imobilul fiind situat în zona de rezervaţie istorică, procedura de autorizare a presupus nu doar eliberarea unei autorizaţii de construire ci şi aprobarea unui Plan Urbanistic de Detaliu al zonei în care urmează să se facă intevenţia. În acest scop, solicitantul a întocmit o documentaţie tehnică şi a obţinut o serie de avize, acorduri şi rapoarte. Prin hotărâre de consiliu local planul a fost aprobat şi doar ulterior s-a trecut la procedura ordinară de autorizare a executării lucrărilor de construcţii pentru imobilul vizat iar toată procedura a durat 660 de zile, comparată cu autorizarea lucrarilor pentru construirea unei case într-o zonă rezidenţială care a durat dor 100 de zile.
- 8. 4. Studiul de caz • Din analiza evoluţiei autorizaţiilor de construire eliberate în perioada 2005-2012 de către Primăria municipiului Bistriţa am observat că aceasta se pliază pe un trend naţional, prezentat prin statistica Institutului Naţional de Statistică. • Până în anul 2008 numărul de autorizaţii de construire emise a înregistrat creşteri constante, iar după anul 2008 tendinţa s- a inversat iar în prezent ne situăm la un nivel inferior anului 2005. Această corespondenţă, între condiţiile socio- economice şi activitatea instituţiilor este mai pregnantă în cazul locuinţelor colective, sau a blocurilor de locuit. Putem deci afirma că situaţia economică condiţionează activitatea instituţiilor publice, în acest caz activitatea compartimentului urbanism care are în atribuţii eliberearea de autorizaţii de construire.
- 9. 5. Concluzii • Situaţia economică condiţionează activitatea instituţiilor publice, în acest caz activitatea compartimentului urbanism care are în atribuţii eliberearea de autorizaţii de construire. • În situaţia în care au existat variaţii importante în activitatea compartimentului urbanism în ultima perioadă, numărul de angajaţi ai acestui compartiment a rămas acelaşi – 10 persoane. Nu ne-am propus prin acest studiu să apreciem dacă compartimentul urbanism duce lipsă de funcţionari sau, dimpotrivă, are un surplus de personal. • Putem afirma este că astfel de analize ar trebui să se facă deoarece condiţiile din societate sunt într-o permanentă schimbare iar administraţia riscă să rămână inflexibilă, nedaptată şi incapabilă să satisfacă cercerile publicului. Această ajustare se poate realiza doar printr descentralizare, prin care autorităţile publice să deţină nu doar atribuţii dar şi mijloace financiare suficiente
- 10. 6. Recomandări • Cheia îmbunătăţiri activităţii administraţiei este obţinerea unui nivel înalt de calificare al funcţionarilor şi de creştere a capacităţii sistemului administrativ de a lua decizii bune, corecte, nealterate de interferenţe politice. Este adevărat că s- au făcut eforturi şi s-au realizat paşi importanţi în sensul profesionalizării funcţiei publice prin programe de perfecţionare a funcţionarilor publici însă, rămânem în continuare cu percepţia că după toate aceste eforturi nici funcţionarii nu sunt mai pregătiţi şi nici administraţia nu este mai eficientă. • Soluţia ar putea fi reprezentată de externalizarea de servicii către mediul privat care ar fi în măsură să obţină rezultate bune, rezultate pe care toţi utilizatorii de servicii publice şi le doresc