De la cele mai mici particule pana la cele mai complexe combinatii, natura din jurul nostru poate fi descompusa si inteleasa cu ajutorul chimiei. Acizii si bazele sunt doua clase de compusi extrem de importante in intreaga chimie.
Reactii acido-bazice intalnim in viata de toate zilele, in industrie sau in laborator, in procesele biochimice, etc. Acesti compusi au fost identificati inca din cele mai vechi timpuri. Teorii, definitii ale acestor compusi au fost date de catre S. Arrhenius, de J. Bronsted si T.M. Lowry.
Monumentele istorice ale oraului Brila O istorie ilustrat 1st Edition Ioan...lszegid330
油
Monumentele istorice ale oraului Brila O istorie ilustrat 1st Edition Ioan Munteanu
Monumentele istorice ale oraului Brila O istorie ilustrat 1st Edition Ioan Munteanu
Monumentele istorice ale oraului Brila O istorie ilustrat 1st Edition Ioan Munteanu
Existenta autentic i cea neautentic: interferene i difereneEcaterina Dmitric
油
Existenta autentic i cea neautentic: interferene i diferene - Ecaterina Dmitric
Prezentare susinut la Conferina tiinific Naional: Psihologia i paradigmele ei explicative, ediia a IV-a: dezvoltare personal, spiritual i comunicare, 23 septembrie 2023
Romania subterana Emil Strainu Vlad Ionut Musceleanuvyxvjbwgr862
油
Romania subterana Emil Strainu Vlad Ionut Musceleanu
Romania subterana Emil Strainu Vlad Ionut Musceleanu
Romania subterana Emil Strainu Vlad Ionut Musceleanu
2. LUMINALUMINA
Este o radia釘ie electromagnetic transversala i 樽n acelaiEste o radia釘ie electromagnetic transversala i 樽n acelai
timp un ansamblu de fotoni. Efectele fiziologice luminoasetimp un ansamblu de fotoni. Efectele fiziologice luminoase
sunt produse de componenta electric din undasunt produse de componenta electric din unda
electromagnetic luminoas.electromagnetic luminoas.
Spectrul vizibil este cuprins 樽ntre (Spectrul vizibil este cuprins 樽ntre (400400 750750) nm.) nm.
3. Intr-un mediu optic omogen iIntr-un mediu optic omogen i
izotrop lumina se propag 樽n linieizotrop lumina se propag 樽n linie
dreaptdreapt
Viteza luminii 樽n vid este:Viteza luminii 樽n vid este:
c = 300.000 km/s = 3.10c = 300.000 km/s = 3.1088
m/sm/s
Intr-un mediu oarecareIntr-un mediu oarecare
v = c/n ,v = c/n , undeunde nn esteeste
indicele de refractie alindicele de refractie al
mediului respectiv.mediului respectiv.
4. PrimelePrimele 樽樽ncercncercri deri de
DETERMINARE A VITEZEI LUMINIIDETERMINARE A VITEZEI LUMINII
樽樽n span spa釘釘iul liberiul liber
鄭ara Anul Valoarea (km/s)
GALILEI Italia 1600
Daca nu este instantanee,
este oricum foarte rapid
REMER Fran釘a 1675 200.000
FIZEAU Fran釘a 1849 313.300 賊 500
FOUCAULT Fran釘a 1862 298.000 賊 500
MICHELSON SUA 1926 299.796 賊 6
REMER
FIZEAU
FOUCAULT
MICHELSON
5. Christian HuygensChristian Huygens (1629-1695) a(1629-1695) a
publicat in 1690 lucrareapublicat in 1690 lucrarea "Tratat"Tratat
despre lumina"despre lumina" , in care a formulat, in care a formulat
ipoteza privind natura ondulatorie aipoteza privind natura ondulatorie a
luminii si unde a enuntat principiulluminii si unde a enuntat principiul
sau - Principiul lui Huygens.sau - Principiul lui Huygens.
Pe baza acestuia se pot deducePe baza acestuia se pot deduce
legile reflexiei, refractiei si se potlegile reflexiei, refractiei si se pot
explica fenomenele de interferentaexplica fenomenele de interferenta
si difractie.si difractie.
Spre sfarsitul secolului al XVII-lea,Spre sfarsitul secolului al XVII-lea,
Isaac NewtonIsaac Newton a publicat lucrareaa publicat lucrarea
"Optica""Optica" , in care formuleaza o, in care formuleaza o
ipoteza privind natura corpuscularaipoteza privind natura corpusculara
a luminii.a luminii.
El concepea lumina ca fiind unEl concepea lumina ca fiind un
fascicul de particule foarte mici, carefascicul de particule foarte mici, care
se propaga in linie dreapta.se propaga in linie dreapta.
NEWTON
HUYGENS
6. Teoria ondulatorieTeoria ondulatorie a fosta fost
dezvoltata ulterior dedezvoltata ulterior de ThomasThomas
YoungYoung sisi Augustin FresnelAugustin Fresnel..
James Clerk MaxwellJames Clerk Maxwell a fost cela fost cel
care a elaborat teoriacare a elaborat teoria
campului electromagneticcampului electromagnetic
(ajutat fiind de experientele(ajutat fiind de experientele
luilui Heinrich HertzHeinrich Hertz), calculand), calculand
viteza de propagare a undelorviteza de propagare a undelor
electromagnetice si obtinandelectromagnetice si obtinand
aceeasi valoare ca si pentruaceeasi valoare ca si pentru
viteza luminii. A emis astfelviteza luminii. A emis astfel
ipoteza naturiiipoteza naturii
electromagneticeelectromagnetice a luminii.a luminii.
MaxwellMaxwell
HertzHertz
FresnelFresnel
YoungYoung
7. Astzi se accept c lumina este de naturAstzi se accept c lumina este de natur
electromagnetic i c are un caracter dual:electromagnetic i c are un caracter dual: ondulatoriu iondulatoriu i
corpuscularcorpuscular..
In anumite fenomene se manifest aspectul ondulatoriuIn anumite fenomene se manifest aspectul ondulatoriu
(reflexie, refrac釘ie, interferen釘, difrac釘ie, polarizare).(reflexie, refrac釘ie, interferen釘, difrac釘ie, polarizare).
In alte fenomene se manifest aspectul corpuscular (emisiaIn alte fenomene se manifest aspectul corpuscular (emisia
radia釘iei electromagnetice, absorb釘ia luminii, efectulradia釘iei electromagnetice, absorb釘ia luminii, efectul
fotoelectric).fotoelectric).
8. FENOMENE LUMINOASEFENOMENE LUMINOASE
1.1. REFLEXIA LUMINIIREFLEXIA LUMINII
Este fenomenul de 樽ntoarcere a luminiiEste fenomenul de 樽ntoarcere a luminii
樽n mediul din care provine, la inciden釘a樽n mediul din care provine, la inciden釘a
cu suprafa釘a de separare a altui mediu.cu suprafa釘a de separare a altui mediu.
2.2. REFRAC鄭IA LUMINIIREFRAC鄭IA LUMINII
Este fenomenul de schimbare aEste fenomenul de schimbare a
direc釘iei de propagare a luminii ladirec釘iei de propagare a luminii la
traversarea suprafe釘ei de separare atraversarea suprafe釘ei de separare a
dou medii optice diferite.dou medii optice diferite.
3.3. DISPERSIA LUMINIIDISPERSIA LUMINII
Este fenomenul de varia釘ie aEste fenomenul de varia釘ie a
indicelui de refrac釘ie aindicelui de refrac釘ie a
mediului cu lungimea demediului cu lungimea de
und a radia釘iei care-lund a radia釘iei care-l
traverseaz.traverseaz.
Razele de lumin careRazele de lumin care
difer prin culoare, difer idifer prin culoare, difer i
prin grade deprin grade de
refrangibilitateNewtonrefrangibilitateNewton
OpticaOptica
9. 4.4. POLARIZAREA LUMINIIPOLARIZAREA LUMINII
Fenomenul de trecere a luminiiFenomenul de trecere a luminii
din stare natural 樽n stare dedin stare natural 樽n stare de
polarizare (c但nd 樽n undapolarizare (c但nd 樽n unda
luminoas exist anumiteluminoas exist anumite
direc釘ii privilegiate de oscila釘ie).direc釘ii privilegiate de oscila釘ie).
5.5. ABSORB鄭IA LUMINIIABSORB鄭IA LUMINII
Fenomenul de scdere aFenomenul de scdere a
intensit釘ii radia釘iei luminoaseintensit釘ii radia釘iei luminoase
la trecerea acesteia prinla trecerea acesteia prin
substan釘.substan釘.
10. 6.6. EFECTUL FOTOELECTRICEFECTUL FOTOELECTRIC
Fenomenul de emisie deFenomenul de emisie de
electroni de ctre un corp aflatelectroni de ctre un corp aflat
sub ac釘iunea radia釘ieisub ac釘iunea radia釘iei
electromagnetice.electromagnetice.
7.7. EFECTUL DOPPLEREFECTUL DOPPLER
Fenomenul de varia釘ie aFenomenul de varia釘ie a
frecven釘ei radia釘iei luminoasefrecven釘ei radia釘iei luminoase
樽nregistrate de un observator,樽nregistrate de un observator,
atunci c但nd sursa de lumin iatunci c但nd sursa de lumin i
observatorul se afl 樽n micareobservatorul se afl 樽n micare
relativ. (Deplasare spre rourelativ. (Deplasare spre rou
la 樽ndeprtare i deplasarela 樽ndeprtare i deplasare
spre albastru la apropiere).spre albastru la apropiere).
Johann DopplerJohann Doppler
(1803 1853)(1803 1853)